1,223 matches
-
au mai vinit împăratul în primblare și s-au suit în deal la mănăstire la Cetățuie de au vădzut-o și prăvind locul în toate părțile”". Sultanul a fost uimit de măreția construcției. Conform legendei, el i-ar fi întrebat pe sfetnici: "„Cât a cheltuit ghiaurul cu această mănăstire?”", iar după primirea răspunsului că Duca a plătit 30 pungi de aur, sultanul s-a mirat afirmând că o asemenea construcție nu s-ar fi putut face cu mai puține de 100 de
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
ar fi în Belgia catedrala din Anvers. Primele catedrale gotice au apărut în inima Franței, pe domeniul regal. Cea dintâi este biserică abațială de la Saint-Denis din Paris, înălțată în deceniile 4-5 ale secolului al XII-lea, sub îndrumarea abatelui Suger, sfetnicul regelui Ludovic al VI-lea. Au urmat, între 1150 si 1250, patru catedrale celebre ale goticului francez. Prima este Notre-Dame de Paris, în a doua jumătate a veacului al XII-lea, cu cinci nave si o fațadă admirabilă.Întregul ansamblu
Arhitectură gotică () [Corola-website/Science/297479_a_298808]
-
ocazii memoria unor personalități ilustre, între aceștia cărturarii de valoare enciclopedică Bartolomeu Valeriu Anania, mitropolit și scrii tor, preot Dumitru Bălașa, supranumit „Patriarh de Drăgășani”, poeții Ion Ene Fripcea, Ovidiu Vuia și mulți alții. L-am ales drept duhovnic și sfetnic întru suflet fiindcă îl prețuiesc și îi admir calitățile de excepție, ca propovăduitor al învățăturilor Mântuitorului în masele de credincioși din țară și de peste hotare; pentru munca de ambasador al cărții ortodoxe; pentru că prin întreaga sa activitate din ultimele decenii
Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_369]
-
de obște". Prima mențiune a termenului "sfat" a fost într-un document din 11 februarie 1400. În Țara Românească membrii sfatului domnesc au fost menționați pentru prima dată sub denumirea de "jupani" și "boieri" (1389), "dregători" (1492), "vlastelini" (1492), "prim-sfetnici" (1492) și "sfetnici" (1533). În Moldova, termenul obișnuit sub care sunt cunoscuți membrii sfatului domnesc este acela de "boieri". Termenii utilizați în Țara Românească s-au folosit mult mai rar în Moldova. "Jupan" era titlul care se atribuia până la jumătatea
Sfatul domnesc () [Corola-website/Science/302172_a_303501]
-
mențiune a termenului "sfat" a fost într-un document din 11 februarie 1400. În Țara Românească membrii sfatului domnesc au fost menționați pentru prima dată sub denumirea de "jupani" și "boieri" (1389), "dregători" (1492), "vlastelini" (1492), "prim-sfetnici" (1492) și "sfetnici" (1533). În Moldova, termenul obișnuit sub care sunt cunoscuți membrii sfatului domnesc este acela de "boieri". Termenii utilizați în Țara Românească s-au folosit mult mai rar în Moldova. "Jupan" era titlul care se atribuia până la jumătatea sec. al. XV
Sfatul domnesc () [Corola-website/Science/302172_a_303501]
-
aveau sau nu titluri de dregători. "Pan" era în Moldova ceea ce era "jupan" în Țara Românească. Era acordat de regulă rudelor domnului și celor mai însemnați boieri. În unele documente, termenul "pan" se referă la toți membrii sfatului domnesc. "Prim-sfetnic" a fost titlul utilizat prima dată la 9 octombrie 1492 de cancelaria lui Vlad Călugărul. În sec. al XVI-lea erau desemnați dregătorii cei mai importanți ai sfatului domnesc (banii, vornicii și logofeții). În două cazuri se făcea referire la
Sfatul domnesc () [Corola-website/Science/302172_a_303501]
-
erau desemnați dregătorii cei mai importanți ai sfatului domnesc (banii, vornicii și logofeții). În două cazuri se făcea referire la mare clucer, respectiv mare postelnic. Ultima mențiune a acestui titlu datează din 10 martie 1641, în timpul domniei lui Matei Basarab. "Sfetnic", în sensul de membru al sfatului domnesc, este menționat prima dată în 13 octombrie 1533. În acest document, sfetnici sunt considerați toți membrii sfatului domnesc, înțeles pe care îl avea și în Moldova. "Vlastel" sau "vlastelin" au fost termenii utilizați
Sfatul domnesc () [Corola-website/Science/302172_a_303501]
-
la mare clucer, respectiv mare postelnic. Ultima mențiune a acestui titlu datează din 10 martie 1641, în timpul domniei lui Matei Basarab. "Sfetnic", în sensul de membru al sfatului domnesc, este menționat prima dată în 13 octombrie 1533. În acest document, sfetnici sunt considerați toți membrii sfatului domnesc, înțeles pe care îl avea și în Moldova. "Vlastel" sau "vlastelin" au fost termenii utilizați în cancelaria Țării Românești odată cu termenul de prim-sfetnic. Aveau înțelesul de proprietar mic, respectiv proprietar mare care erau
Sfatul domnesc () [Corola-website/Science/302172_a_303501]
-
menționat prima dată în 13 octombrie 1533. În acest document, sfetnici sunt considerați toți membrii sfatului domnesc, înțeles pe care îl avea și în Moldova. "Vlastel" sau "vlastelin" au fost termenii utilizați în cancelaria Țării Românești odată cu termenul de prim-sfetnic. Aveau înțelesul de proprietar mic, respectiv proprietar mare care erau obligați să meargă la oaste și să dea cai pentru război. În sec. al XVI-lea vlastelini erau numiți cei mai de seamă dregători ai țării. În Moldova, termenul vlastelin
Sfatul domnesc () [Corola-website/Science/302172_a_303501]
-
cu ordinul „Sfântul Vladimir” clasa a III-a și înălțat la gradul de locotenent. A călătorit mult în țară și în străinătate, a învățat câteva limbi străine și a legat o strânsă prietenie cu intelectuali ardeleni (Gheorghe Lazăr devenindu-i sfetnic apropiat), prin intermediul cărora a avut acces la lucrările unora dintre corifeii Școlii Ardelene. A dat dovadă de reale aptitudini de comandant și organizator militar, fiind cel care a pus bazele noilor unități de panduri, care trebuiau să devină nucleul „Adunării
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]
-
să puncteze, cu mai multă sau mai puțină dreptate, cu diminuată obiectivitate, cedările scriitorului; însă aproape nimic despre gesturile sale de curaj, despre intrarea și menținerea lui în primul rând al rezistenței literare. A fost Marin Preda un aparatcik, un sfetnic al Cârmaciului, un colaborator de vază al regimului? A îndrăznit el puțin sau deloc, în timp ce alți scriitori români, în exact aceeași perioadă, au făcut mai mult și mai convingător? Criticul ar fi trebuit, cred, să opereze aceste puneri în context
Un Preda pentru fiecare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11160_a_12485]
-
clar că a venit să vă atace. — D-dar... eu sunt shogunul! — Trăim vremuri tulburi. La ce vă poate folosi un simplu titlu? Se pare că nu aveți decât două soluții: sau vă hotărâți să luptați, sau cereți pacea. În timp ce sfetnicul său rostea aceste cuvinte, din ochi îi curgeau lacrimile. Împreună cu Hosokawa Fujitaka, acel om onorabil nu se desprinsese de lângă Yoshiaki încă de pe vremea exilului. „Nu rămân aici ca să-mi apăr onoarea sau să caut faima. Și nici nu urmăresc o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
A. Rosetti, am avut plăcerea de-a asista la numărătoarea mărgăriteștilor și pătărlăgenilor și, fiindcă rezultatul staulului au fost favorabil d-lui Rosetti, având adecă maioritatea simplă, de aceea "Romînul" prezintă situația ca grozav de încurcată și se vede că sfetnicii oficiali ai M. Sale asemenea. În sine lucrurile stau astfel: Camera nu se mai împarte în opoziție și guvernamentali ci în: Moldova și Țara Românească. Cumcă Moldova e în pericol, iar nu Muscelul, în care sânt numai doi evrei, e
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în care oameni străini poartă trebile satului după străine legi și străine obiceiuri, încît bietul român nici nu mai știe când i se poruncește ori i se ia cu drept și când e năpăstuit. Românul are drept să aleagă pe sfetnicii satului; ca cetățean liber, el are vot; nu are însă voie să deie acest vot celui mai vrednic și mai cu pricepere din sat; nu are voie să-și pună în fruntea satului un om ca sine, ci trebuie să
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
din palat, mulțumindu se cu o pedeapsă foarte mică. Deoarece au fost și de o parte și de cealaltă, unii părăsindu-și religia iar alții punând cele sfinte înaintea celor prezente, a hotărât să se folosească de acei prieteni și sfetnici care au rămas constant fideli în cele mai bune (adică în credința creștină - n.n.); pe ceilalți însă i-a alungat din sfatul lui, întorcându-le spatele ca unor neputincioși, considerând că aceia din jurul împăratului care au fost așa de grăbiți
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
învățătura voastră - fapt care pe cei sănătoși îi făcea să alunece în neputințe, iar pe cei aflați pe calea vieții, să ajungă - datorită vouă - pradă morții celei de a pururi! O voi, ce sunteți potrivnici adevărului, vrăjmași ai vieții și sfetnici ai pierzării! Totul la voi este făcut să se împotrivească adevărului, dar și să se potrivească celor mai cumplite vicii, să se mărginească la sminteli și simulacre, prin care voi nu faceți decât să dați chip minciunii, pe cei nevinovați
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
dinspre cele două ferestre În forme ogivale, dispuse pe peretele din dreapta jilțului voievodal din capul mesei. - Am o mare prețuire, spuse Ștefan, pentru curajul emirului Uzun Hassan și al solului său. Moussa Înclină capul, În semn de mulțumire. Cei patru sfetnici simțiră că lucrurile s-au deslușit deja În mintea rapidă a voievodului și că un plan de mare risc Începe să se țeasă. Dar așteptară ca Ștefan să concretizeze acest sentiment de aprobare a alianței. - Sosirea Domniei Voastre, În acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
agresorilor sosi la galop dinspre miazănoapte și se opri la vederea liniei de apărare. Cel ce părea a fi conducătorul Își roti calul, nedumerit, apoi privi dealurile din jur și discută ceva cu un bătrân care părea a-i fi sfetnic. Apoi ieșiră În față zece războinici, care primiră pesemne porunca de a avansa spre armata care se vedea la mai bine de două mii de pași. Dar nici unul nu apucă să mai facă vreo mișcare. La semnalul lui Oan-san, cei douăzeci și cinci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
mai important pe lume decât găsirea tatălui său. Tatălui lor. De aceea fuseseră menținute misiunile informative. Marele Maestru trebuia să-și salveze tatăl. Era urgența supremă. Din sursele interne, infiltrate În ultimii ani, mai rezulta un ordin dat doar primului sfetnic al Marelui Maestru, luptătorul mongol Amir Bajan. I se cerea să afle locul exact În care se află un anumit călător de pe corabia moldoveană. Numele acestuia putea fi Alexandru Oană sau Alessandro Frassetti. Acesta trebuia să intre imediat sub protecția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
lăsăm pentru mai târziu dezlegarea acestei enigme. Și ne Întoarcem la informațiile reale. Mesajul măriei tale i-a fost Înmânat celui care și-a luat numele de Ștefan Oană. Iscoadele noastre spun că, imediat după citirea lui, a fost chemat sfetnicul său de nădejde, conducătorul mongol Amir Baian. Apoi, pergamentul a fost ars, așa cum a cerut măria ta. Cei doi au discutat mai bine de trei ore. Apoi, Amir Baian ieșit din camerele Marelui Maestru și a convocat pentru a doua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Doamne iartă-mă... știa de mănăstire? 1 august 1476, ora 19.30, Dealurile Sucevei Gărzile se Înmulțeau pe măsură ce mica escortă se apropia de cortul sultanului. Cordoanele de războinici se dădeau la o parte la vederea șefului grupului, care părea un sfetnic apropiat al lui Mahomed. În fața unui cort imens, pătrat, străjuit de peste douăzeci de africani uriași, cu piepturile goale și iataganele scoase, și de un cerc de ieniceri Înarmați cu halebarde, grupul se opri. Șeful lui Înaintă până În fața intrării, Îngenunchie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
din deal În deal cu ajutorul focurilor. Mai lipsea doar locul adunării oștirii. Dar, dacă voievodul se afla În primejdie și locul nu putea fi anunțat, atunci era unul singur, știut numai de cei anunțați de voievod și de cei câțiva sfetnici de taină. Bradu Strâmb, În inima codrilor, aproape de apa râului numit Moldova. Sultanul observă neliniștea care Îl cuprinsese pe căpitan. Se ridică de pe divan și ieși În fața cortului. Căpitanul se ridică și el, dar nu apucă să facă nici o mișcare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
diferența. Iluminismul, concluzionează Gellner, a ajuns În Europa Centrală ca o „forță mai degrabă centralizatoare decât eliberatoare”. Așadar, se pot găsi ecouri istorice puternice ale modernismului extrem leninist În ceea ce Richard Stites numea „utopismul administrativ” al țarilor ruși și al sfetnicilor acestora din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea. Acesta și-a găsit expresia Într-o succesiune de proiecte de organizare a populației (șerbi, soldați, muncitori, funcționari) În instituții „bazate pe ierarhie, disciplină, uniformizare, ordine strictă, planificare rațională, mediu
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
cotidiene din Moldova lui Ștefan cel Mare. În fruntea boierilor care semnau privilegiul din 1460, după mitropolit și solii poloni, stăteau Duma Braevici și Stanciul, cei care reveniseră de curând din Polonia. Martori ai privilegiului erau și doi nobili poloni, „sfetnicii craiului, pan Halețchi și pan Bogovschi, cari tocmai pe vremea aceasta petrec la noi în solie din partea domnului nostru a craiului”. Este o mărturie că, după 1459, au loc tratative între Ștefan cel Mare și regele polon. Dlugosz, cronicarul polon
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
din care cauză a părăsit Moldova. După alte zvonuri, Matei ar fi părăsit Moldova și din cauza unei epidemii de ciumă. Alții spuneau că sosirea solului turc l-ar fi decis să plece, dar, probabil, că s-au întrebat și unii sfetnici ai regelui polon, nu putea să primească solia ca un rege victorios în Moldova ? Șerban Papacostea, publicând raportul lui Choranczycz, a fost convins că boierii l-au trădat pe Ștefan, din care cauză una dintre cele mai mari crize ale
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]