661 matches
-
Apostol Bologa se opri în fața lui, cu obrajii albi, cu ochii stinși, încît căpitanul amuți. ― Orice... orice, numai asta nu se poate! izbucni dânsul cu o voce arzătoare. Asta ar fi o... o... o... Pereții de bârne ai adăpostului închegară sforțările lui de a găsi cuvântul într-un vuiet prelung, încît Klapka îl apucă de braț, vrând să-l facă să vorbească mai încet. Și Apostol, ca și cum ar fi înțeles, se încurcă, plecă fruntea și sfârși murmurînd: ― O... o crimă... ― Așa
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
fierbere toate gândurile de atunci. A avut câteva clipe de neliniște, ca un fața unei vedenii dojenitoare. Pe urmă, vreo trei zile, gândurile, dezlănțuite dintr-o toropeală prelungă, l-au chinuit și i-au sfâșiat sufletul. Își zicea că toate sforțările lui de a ocoli soarta s-au zdrobit și că de azi încolo numai moartea l-ar mai putea mântui... Moartea însă îl îngrozea acuma mai mult chiar decât perspectiva de a trebui să meargă pe frontul românesc. Degeaba încerca
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
iasă din odaie, s-a împrietenit cu alți camarazi de prin celelalte saloane și mai mult stătea cu dânșii decât cu Bologa. Acuma, în așteptarea vizitei medicale de după-amiază, huzarul se perpelea ca peștele pe uscat, mai ales după ce toate sforțările lui de-a scoate o vorbă din Bologa au rămas fără ecou. ― Ce ai, Bologa? izbucni în sfârșit Varga, jignit. M-ai exasperat cu muțenia!... Nu mai vrei să vorbești cu mine, ori mă urăști? Am fost prieteni și... ― Nimic
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
mângâietor ca o panglică de mătase, cu niște mlădieri de copil răsfățat. De-acum nu mai dorea decât să-i audă glasul și își chinuia mintea să înjghebe o întrebare potrivită prin care s-o facă să mai vorbească. Toate sforțările lui fură zadarnice. Trecură vreo trei minute în tăcere, uitîndu-se disperat în ochii ei, care umpleau casa cu o lumină blândă și ispititoare. Apoi deodată îi veni în gând s-o întrebe de câți ani e, firește cu ton glumeț
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
am trecut... Poate prin cineva, prin vreun om de încredere, pe urmă, când se va ivi ocazia... Fața preotului se umflase de groază, și câteva clipe nici nu putu vorbi, mozolindu-și doar buzele neputincioase. Apoi deodată, ca după o sforțare crâncenă, răbufni cu glas lăcrimat, ridicând brațul drept într-o protestare fricoasă: ― De ce vrei să mă nenorocești, Apostole?... Eu... abia azi-dimineață am sosit acasă din internare... știi bine, doar ți-am spus în tren... Am fost nevinovat, și totuși am
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
șoaptă și mereu sub forme noi, obsesia că, în noaptea aceasta, trebuie să se sfârșească, negreșit. Îi era somn, râvnea să doarmă, dar cu cât încerca să-și mulcomească zvârcolirile sufletului, cu atât gândurile izvorau mai furtunoase. Apoi, obosit de sforțări, le lăsă în voia lor, și atunci i se păru că toate aleargă într-o întrecere vertiginoasă, spre o țintă luminoasă, strălucitoare, ca spre un liman de odihnă adevărată. Își dădea seama că, în goana aceasta năprasnică, timpul rămâne în
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
în vremea aceasta îi venea mereu în minte linia dreaptă pe care a urmat-o bătrânul în viață. O linie dreaptă a râvnit și el cu patimă. În zadar. Între inima și mintea lui era un zid asupra căruia toate sforțările lui se frângeau neputincioase. Când credea că l-a dărâmat, atunci îi simțea mai dureros ființa, oricât căuta să se înșele. Apoi, într-o după-amiază, tocmai pe când se pregătea să iasă în cerdac, se pomeni cu notarul Pălăgieșu, cu care
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
Cine știe dacă nu Klapka e pricina prăbușirii?! El a venit cu pădurea spânzuraților și i-a picurat în inimă îndoielile... Viața e un povârniș cu un capăt în cer și cu cellalt în neant. Omul trebuie să facă imense sforțări să stea în picioare, iar când a început prăvălirea, nimeni nu-i mai poate reda echilibrul. " M-am amăgit cu vorbe, parcă viața s-ar călăuzi cu vorbe..." Atunci îi apăru în suflet Ilona și îndată simți o căldură binefăcătoare
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
palide. Pierduse mult sânge și mâinile ei strângeau pântecul ca și cum ar fi încercat să nască singură pruncul pe care-l purtase în ea atâtea luni. Dezordinea cea mai mare domnea în jurul ei, iar asta m-a făcut să-i înțeleg sforțările, căderile, efortul. Nu reușise să deschidă fereastra pentru a striga după ajutor. Fără îndoială, nu îndrăznise să coboare scările de teama că va cădea și va pierde copilul. Până la urmă, se întinsese pe pat, pe acest pat de luptă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
forțele dezlănțuite de teroare, trânti mobila de perete. Înțepenită, creatura se contorsiona nebunește. Își folosea picioarele și coada pentru a se degaja, timp în care fetița împingea cu toată greutatea ei pupitrul, gemând: ― Ripley! Mobila zvâcnea și se ridica datorită sforțărilor monstrului care-și degaja picioarele unul câte unul. ― Ripley! Dincolo de geamul de observare își făcu apariția o umbră, indistinctă din cauza aburirii. O mână deschise o lucarnă și se ivi figura lui Hicks. Bărbatul căscă ochii descoperind spectacolul din interiorul blocului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
toată socoteala, bașca ceasu. Cre că ești dă acord că o zi ca asta Îți dă poftă dă viață. Pă curând, Félix Ubalde VIII Dragă Avelino, Sezonu d-acile mi s-arată ca călătoria dă studii pă bune. Fără prea mari sforțări pătrund În studiu dă fond al păturii sociale care, În treacăt fie zis, e pă stinselea. Pentru ginitoru alert, ultimele vlăstare ale feudalismului ie spectacolu care reclamă oareșce interes. Nu mai departe dă ieri, la ora dă ceai, Chantal a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
heeee! Și l-am arătat cu mâna ca să-l mai vadă și alții și am continuat să behăi. - Nu, că putem să întoarcem caii și să ne ducem acasă! a zis el atunci cu simplitate, vrând parcă, cu o ultimă sforțare, să rămână în mijlocul acestei simplități care ne-ar fi izbăvit de toate grijile și de toate temerile. Spunem că n-au mai fost locuri și gata. Altfel îți închipui ce rău o să fie. Ce-o să te faci tu, cum o să
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
iubirii peste pământul sterp și stâncos al Japoniei. Aș vrea să-mi iertați și voi păcatele. Am săvârșit multe greșeli de-a lungul vieții mele. Acum îmi aștept martiriul ca un om nepriceput care încearcă să repare totul dintr-o sforțare. Facă-se voia Domnului precum în cer, așa și pe pământul fără drumuri al Japoniei. Iertați-mă, rogu-vă, pentru că nu mi-am îndeplinit îndeajuns de bine menirea de preot dată de Dumnezeu. Uitați, rogu-vă, și că v-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
etc. Vânătoarea a fost condusă de Alexandru Marghiloman. camerele de revizuire Lupta electorală pentru Camerele de revizuire este foarte vehementă. Partidul conservator, înțelegând că revizuirea legii electorale și desființarea restrânsului Colegiu I însemnează o grea lovitură pentru el, face mari sforțări ca să biruiască. Pentru întâia oară de când au venit liberalii la putere întreaga opoziție se coalizează și retrage lui Ion Brătianu încrederea. Până aci aproape toată lumea politică erea de acord cum că omul situațiunii este Ion Brătianu, acum însă, se dă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
heeee! Și l-am arătat cu mâna ca să-l mai vadă și alții și am continuat să behăi. ― Nu, că putem să întoarcem caii și să ne ducem acasă! a zis el atunci cu simplitate, vrând parcă cu o ultimă sforțare să rămână în mijlocul acestei simplități care ne-ar fi izbăvit de toate grijile și de toate temerile. Spunem că n-au mai fost locuri șî gata. Altfel îți închipui ce rău o să fie. Ce-o să te faci tu, cum o să
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
sufletele.” Anatole France 87. „Studiul e ușor pentru cine are timp și este o muncă plăcută, când e singura noastră preocupare. Dar, când te închini studiului după oboseala unei munci grele, după o zi de lucru, înseamnă că faci o sforțare minunată, un act de curaj.” Anatole France 88. „O carte limpede, în urzeala și în creșterea ei, este un lucru admirabil.” Gala Galaction 89. „O carte iubită e o rudă, o soră scumpă a sufletului nostru.” Emil Gârleanu 90. „O
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
Eugeniu Speranția 528. „Când nu înțelegem ce citim, nu trebuie să ne încăpățânăm să înțelegem; trebuie, din contră, să lăsăm cartea; n-avem decât s-o reluăm în altă zi sau la o altă oră și o vom înțelege fără sforțare. Pătrunderea, la fel ca invenția sau ca oricare alt talent omenesc, nu este o însușire de orice moment; nu suntem dispuși totdeauna să intrăm în spiritul altuia.” Vauvenargues 529. „O, cărților, sfetnici credincioși, prieteni lipsiți de lingușire ce înviorați mintea
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
lipsi puțin? - ieși grăbită cu ochii pe fereastră. Mini se uită mașinal prin geam și văzu pe trotuarul 135 din față un tânăr cu pălărie de paie, care se înălța în vârful picioarelor. " A!" își zise. Apoi, cu o mică sforțare de memorie, recunoscu pe vărul Lică, pe Lică Trubadurul. încetă de a mai înțelege. Pricepu numai o ușoară fluieri tură și distinse că Lică făcea semne cu ochii, sfărîmîndu-și degetele în formă de castaniete. Lică era aceiași și semnalele lui
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
aceeași oră, când începeau afară răcoarea și seara și în el începea o ușoară încropeală premergătoare febrei. Sta sus pe capra înaltă, arcuit de mijlocul dureros, în care junghiul își avea bătut un cui permanent de rezonanță. Sta trudit de sforțarea ce-i punea de-a lungul brațelor alice mici, mobile, care păreau a exploda în vârful degetelor. Era amețit de trăsuri, de pietoni, de tot ce mișuna în jur, printre care se strecura ca prin mijlocul unui carrousel infernal, din cauza
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
lesne relațiile mondene. Snobismul ei o făcea să aleagă ce era mai bun și primea pe toți cu aceeași rezervă firească. Cum nu aveau pentru ea decât singura calitate de oaspeți, îi supunea unui regim egal și predomina fără nici o sforțare. Drăgănescu, prin căsătorie, făcuse un salt social. Știa că lumea în care intrase era mai presus de educația și de neamul lui, dar avea conștiința că-i este egal prin muncă și cinste. Ținuta lui era modestă, dar fără umilință
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Sia se uită sașiu. Înainte aproape de a da bună ziua, întrebă: - Dar ce a pățit dumneaei la ochi? Rim puse ochii lui miopi și admirativi asupra ochilor mici și cafenii ai fetei, care, în adevăr, momentan avea privirea nițel încrucișată, din sforțarea de a se ascunde și preface în fața musafirei nedorite. Rim, firește, constată că ochii erau frumoși și Nory invidioasă. Baba aduse un tacâm și Nory se așezase între Rim și Lina. 21V> La masă erau perișoare cu smântână. Lina și
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
se așezase între Rim și Lina. 21V> La masă erau perișoare cu smântână. Lina și baba păstrau în menu-ul lor mâncări tradiționale. " De ce se încrucișează azi fata asta? se întreba Nory, care totdeauna se lega de câte un amănunt. în sforțarea de a-și repune acum privirea la loc, ochii Siei se mișcau, în adevăr, tot pieziș. Nory își descarcă sufletul de la început de comisionul Elenei: - Ce e cu ilustrul profesor de a dezertat? - O! nimic! Foarte ocupat! Și gemenii în
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
gazdele Siei. Știa că Lina cunoștea acum ascunzătoarea. - Tineri . . . bătrâni... îi privește. - Dar n-o s-o lăsăm să moară! milogise Rim a treia zi, tot zadarnic. - Nu mi se cade mie! răspunse Lina mai violent, cu ochii umectați de acea sforțare, dacă nu de lacrămi. -■ Dar nu e ce crezi! . . . Nimic care să te ofenseze! declarase Rim cu elan. Totuși, nici acele asigurări, nici venirea în toi de noapte a gemenilor spăimântați nu o putuse întoarce de la formula ei de refuz
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
ne este dat să fim? Bine, dar cum, ținând cont că până și pentru a ne realiza natura avem nevoie de un minim efort, de chinul deliberat al devenirii? Vocea înțelepciunii ne spune că naturii proprii nu-i este proprie sforțarea și că, dimpotrivă, sforțarea este simptomul opoziției față de această natură. și atunci, cum putem înțelege efortul creator? El nu ar trebui să existe? Cu siguranță, societatea modernă complică, indefinit, însuși actul creației. El se regăsește înghesuit într-o schemă rigidă
A doua oară unu by Ciprian Voloc () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92969]
-
fim? Bine, dar cum, ținând cont că până și pentru a ne realiza natura avem nevoie de un minim efort, de chinul deliberat al devenirii? Vocea înțelepciunii ne spune că naturii proprii nu-i este proprie sforțarea și că, dimpotrivă, sforțarea este simptomul opoziției față de această natură. și atunci, cum putem înțelege efortul creator? El nu ar trebui să existe? Cu siguranță, societatea modernă complică, indefinit, însuși actul creației. El se regăsește înghesuit într-o schemă rigidă a istoriei culturale, cu
A doua oară unu by Ciprian Voloc () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92969]