944 matches
-
douăzeci și cinci de hectare. În schimb bunica Floarea avea cinci copii, patru băieți și o fată, tata fiind prâslea, ca băiat urmând după el singura lor soră, de aceea a rămas tata în casa părintească. Ca o fiică adevărată de mocani sibieni, care punea totul la suflet, nu a rezistat tragediei de a pierde întreaga avere, rămânându-ne doar casa și cei patru mii de metri pătrați de curte pentru care acum nu mai aveau nici acte de proprietate, fiind lot dat
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
cu doctoranzii). Părintele Dumitru Stăniloae era într-un fel cel mai abilitat să ocupe catedra de ascetică și mistică, nu numai în virtutea studiilor și traducerilor sale palamite din anii '30, ci și dintr-un alt motiv. În anii de marginalizare sibiană 1945-1946, la îndemnul Părintelui Arsenie Boca (1910-1989), faimosul duhovnic de la Mănăstirea „Constantin Brâncoveanu” din localitatea Sâmbăta de Sus, județul Brașov, reînființată de Mitropolitul Nicolae Bălan, Părintele Dumitru Stăniloae demarase traducerea Filocaliei grecești. În intervalul anilor 1946-1948 a reușit să publice
P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364697_a_366026]
-
până în luna mai anul 1945 și o susținută activitate publicistică, la articolele din Telegraful adăugându-se și eseurile publicate din anul 1935 până în anul 1944 în paginile elegantei reviste de cultură Gândirea. Activitatea ziaristică a fost însă pentru tânărul teolog sibian totuși doar un joc secund. Interesul său principal a fost evident cel teologic, și în acest sens a fost, putem spune, unul extrem de surprinzător și precoce. În anul 1929 tânărul Doctor Dumitru Stăniloae, bursier fiind în Germania, făcea o călătorie
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
științific al Academiei „Andreiane” apare un prim studiu-program despre spiritualitatea Sfântului Grigorie Palama intitulat „Calea spre lumina dumnezeiască la Sfântul Grigorie Palama”. Taxarea teologiei bizantine de după Sfântul Ioan Damaschinul (� 749) drept una exclusiv „tradiționalistă” și pur repetitivă, susținea tânărul savant sibian, este „o judecată exagerată” care provine „dintr-o redusă cunoaștere a teologiei din această epocă”, uitată în manuscrise. Exemplul cel mai elocvent fiind „mulțimea nenumărată de scrieri din jurul pasionantei polemici isihaste care odihnește și azi în biblioteci în stare de
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
lumină, din întâia Triadă împotriva lui Varlaam. Ele vor fi reluate, împreună cu traducerea altor două scrieri — Apologia mai extinsă și Antireticul V împotriva lui Akindynos — în anexa amplei monografii istorice consacrate Sfântului Grigorie Palama, pe care tânărul profesor de teologie sibian, în vârstă de doar 35 de ani, a publicat-o în anul 1938 . Era prima monografie științifică serioasă consacrată Sfântului Grigorie Palama care însă, fiind scrisă în limba română și în ajunul izbucnirii celui de-al doilea război mondial, n-
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
întinse de la șesurile ialomițene, din care provine din străbuni tatăl său Ștefan, contabil pe vremea când mai era nevoie de această știință a socotitului cu mintea, prin comunele Romîniei, până în munții Sibiului de unde vine mama sa, Victoria, nepoată de mocani sibieni, coborâți de soartă în Balta Ialomiței. Și-a satisfăcut serviciul militar (nu trecem peste aceasta pentru că atunci s-a scris istoria unei farse care era să îmi schimbe soarta) la un regiment din București. Apoi a absolvit Facultatea de Drept
GALA LAUREAŢILOR FUNDAŢIEI ROMÂNIA 2000 ŞI COTIDIANULUI ULTIMA ORĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361628_a_362957]
-
avizat mă va confirma, cred, și va fi de acord cu mine că ne aflăm în fața unui volum de zile mari. Nicolae Georgescu Llelu Nicolae Vălăreanu (Sârbu), sau uimirea rafinată a poeziei din „Frigul însingurării” Colegul meu din paginile revistei sibiene „Rapsodia”, Llelu Nicolae Vălăreanu (Sârbu), prin acest volum de poezie m-a făcut să mă sprijin pe lumina cuvintelor sale cu sufletul înfrunzit în melancolie. Sfidătoarea sa blândețe, stăruința de a fi în uimirea rafinată a poeziei, nu-i decât
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
Dunării ce ne enervau antârț ̶ o lume în care transferurile din fotbal ocupă mai mult spațiu mediatic decât acordarea Premiului Nobel! Dacă în aeroportul Alicante panourile publicitare te încurajează să faci shopping în supermagazinele „El Corte Inglés”, în aeroportul sibian ești invitat să te cultivi, vizitând bisericile fortificate din Transilvania. Goana consumistă e aceeași în Vest și-n Est, dar subiectul consumului e altul. Hotârâți parcă nu doar să mențină viu contactul cu civilizația, ci chiar să depășească nivelul de
ROMÂNIA EDUCATIVĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368992_a_370321]
-
era seară de balet: „Ana Karenina”, în coregrafia lui Ioan Tugearu. Sau poate ar fi fost mai bine să mă duc la lansarea unui nou album al legendarei trupe RIFF? Abundență de concerte și de dialoguri culturale prin cafenelele literare sibiene! Concurs de ski alpin la Păltiniș! Sau mai bine o seară la pationoar? Cum rămâne cu meniurile de degustare în întâmpinarea anului 2019, când Zona Sibiului va fi Regiune Gastronomică Europeană? Sau pur și simplu o seară afară, cu cu
ROMÂNIA EDUCATIVĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368992_a_370321]
-
de mare cumpănă, să mă opresc și să apuc o altă cale, la capătul căreia a renăscut, din propria cenușă, ”Împăratul de ceară”, primul meu volum de versuri. Îmi amintesc bine, atunci am renunțat la funcția de redactor la ziarul sibian ”21 Radical”. Traian Suciu, redactorul șef, nici nu s-a uitat spre fițuica de hârtie pe care i-o dădusem la semnat, pur și simplu s-a uitat în ochii mei, a ieșit pe ușă și dus a fost. M-
SCRISOARE DESCHISĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1775 din 10 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369383_a_370712]
-
tăietură (rana, deci) dos, și din dos - gură. O fi sau nu așa cu râmele, nu știu. Dar am întâlnit indivizi ( ei își zic oameni) care nu se deosebesc deloc de râma zoologului - pescar. (Traian Suciu, articol preluat din cotidianul sibian independent « 21 Radical », miercuri, 4 septembrie 1991) Dragule, iubitule cititor, gata cu vorba, să ne vedem de râmele noastre... pardon, de drum...urmează atâtea cărări nepătrunse prin labirintul nostru de cristal...la braț cu împăratul de ceară, îmi șoptește Alice
SCRISOARE DESCHISĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1775 din 10 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369383_a_370712]
-
folosul său și al Cetății căreia îi aparține. Eu, fericitul beneficiar al întâmplării de a-l fi întâlnit cu mulți ai în urmă pe dr. Vasile Șoimaru, un Badea Cârțan al timpului nostru (acesta însă cu școală multă, spre deosebire de eroul sibian, dar cu același zel de bun român, călător prin românimea de oriunde se află ea și răspânditor de cărți zămislite în Basarabia), aveam în biblioteca mea albumul “Cetățile sufletului - Manăstiri și schituri basarabene”*, operă a maestrului Pavel Bălan, pe care
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
mare fast, prinos de cinstire, prețuirea și recunoștință, de către mulțime foarte mari de student teologi, credincioși, slujitori ai altarelor, preoți, monahi și trei arhierei: Înaltpreasfințiții Nifon Mihăiță și Laurențiu Streza precum și Preasfințitul Visarion Bălțat, dimpreună cu toți membrii corpului profesoral sibian, în frunte cu decanul de atunci - Părintele Prof. Univ. Dr. Dumitru Abrudan. Tot atunci, după Sfânta slujbă a înmormântării, săvârșită în Catedrala Mitropolitană din Sibiu, trupul său a fost așezat în cimitirul orășenesc din municipiul Sibiu. Părintele Profesor Aurel Jivi
ZECE ANI DE LA NAŞTEREA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUCERNICUL PĂRINTE PROF. UNIV. DR. AUREL JIVI (1943 – 2002) de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358080_a_359409]
-
mare fast, prinos de cinstire, prețuirea și recunoștință, de către mulțime foarte mari de student teologi, credincioși, slujitori ai altarelor, preoți, monahi și trei arhierei: Înaltpreasfințiții Nifon Mihăiță și Laurențiu Streza precum și Preasfințitul Visarion Bălțat, dimpreună cu toți membrii corpului profesoral sibian, în frunte cu decanul de atunci - Părintele Prof. Univ. Dr. Dumitru Abrudan. Tot atunci, după Sfânta slujbă a înmormântării, săvârșită în Catedrala Mitropolitană din Sibiu, trupul său a fost așezat în cimitirul orășenesc din municipiul Sibiu. Părintele Profesor Aurel Jivi
ZECE ANI DE LA NAŞTEREA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUCERNICUL PĂRINTE PROF. UNIV. DR. AUREL JIVI (1943 – 2002)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358612_a_359941]
-
însumează 53 de ani de activitate didactică (dintre care 51 la Facultatea de Teologie din Sibiu). Este un număr impresionant de ani de muncă și de formare a atâtor generații de preoți, fiind întrecut, ca vechime, în istoria învățământului teologic sibian, doar de unul din profesorii institutului, anume de Ioan Hannia (47 de ani de activitate). O activitate de catedră de 46 de ani a mai fost atinsă doar de alți doi predecesori, anume de Profesorii Dimitrie Cunțan și Grigorie Marcu
O SCRISOARE DESCHISĂ, ADRESATĂ CU PRILEJUL ACESTUI FRUMOS CEAS OMAGIAL, FESTIV ŞI ANIVERSAR – ÎMPLINIREA A OPTZECI DE ANI DE VIAŢĂ AI PREACUCERNICULUI PĂRINTE PROFESOR MIRCEA PĂCURARU... de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/358736_a_360065]
-
a 35 de lucrări în volum. Prima lucrare istorică a Părintelui datează din anul 1956, fiind lucrarea sa de Licență. Tema a constituit-o istoria învățământului teologic din Sibiu, în acel an sărbătorindu-se 155 de ani de la reorganizarea Seminarului sibian de către episcopul Vasile Moga. Trei decenii mai târziu, Părintele Profesor a revenit la această temă, realizând prima monografie completă a Institutului Teologic (cu titlul Două sute de ani de învățământ teologic la Sibiu, 1786 -1986). În această lucrare, apărută la Sibiu
O SCRISOARE DESCHISĂ, ADRESATĂ CU PRILEJUL ACESTUI FRUMOS CEAS OMAGIAL, FESTIV ŞI ANIVERSAR – ÎMPLINIREA A OPTZECI DE ANI DE VIAŢĂ AI PREACUCERNICULUI PĂRINTE PROFESOR MIRCEA PĂCURARU... de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/358736_a_360065]
-
ci și unit) în timpul revoluției pașoptiste, contribuția acestora la organizarea poporului român în lupta de emancipare națională. Deosebit de important este sumarul redactat în limba engleză. În același domeniu este și una din recentele cărți ale sale, anume voluminoasa lucrare Cărturari sibieni de altădată (2002). Ca profesor care și-a desfășurat cea mai mare parte din viață la Sibiu, s-a considerat obligat să conceapă o lucrare despre cărturarii sibieni predecesori. În peste 700 de pagini, lucrarea cuprinde biografiile a 130 de
O SCRISOARE DESCHISĂ, ADRESATĂ CU PRILEJUL ACESTUI FRUMOS CEAS OMAGIAL, FESTIV ŞI ANIVERSAR – ÎMPLINIREA A OPTZECI DE ANI DE VIAŢĂ AI PREACUCERNICULUI PĂRINTE PROFESOR MIRCEA PĂCURARU... de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/358736_a_360065]
-
este și una din recentele cărți ale sale, anume voluminoasa lucrare Cărturari sibieni de altădată (2002). Ca profesor care și-a desfășurat cea mai mare parte din viață la Sibiu, s-a considerat obligat să conceapă o lucrare despre cărturarii sibieni predecesori. În peste 700 de pagini, lucrarea cuprinde biografiile a 130 de oameni de cultură sibieni, teologi, juriști, literați, economiști etc. Sunt biografiile personalităților care au activat în Congresele Național Bisericești și Sinoadele arhidiecezane din Sibiu, reședința Mitropoliei Ardealului, fie
O SCRISOARE DESCHISĂ, ADRESATĂ CU PRILEJUL ACESTUI FRUMOS CEAS OMAGIAL, FESTIV ŞI ANIVERSAR – ÎMPLINIREA A OPTZECI DE ANI DE VIAŢĂ AI PREACUCERNICULUI PĂRINTE PROFESOR MIRCEA PĂCURARU... de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/358736_a_360065]
-
peste 13.000 de pagini tipărite. Pentru remarcabila sa activitate bisericească, didactică și culturală, Părintele Profesor Mircea Păcurariu a fost ales, la data de 24 octombrie anul 1997, Membru corespondent al Academiei Române, fiind al 16-lea profesor al Școlii teologice sibiene care s-a bucurat de această aleasă onoare. Totodată, a fost cinstit cu diferite distincții bisericești și laice: Iconom stavrofor (1976),„Crucea Patriarhală” (primită de la Patriarhul Iustin Moisescu, în anul 1979, și de la Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist Arăpașu, în
O SCRISOARE DESCHISĂ, ADRESATĂ CU PRILEJUL ACESTUI FRUMOS CEAS OMAGIAL, FESTIV ŞI ANIVERSAR – ÎMPLINIREA A OPTZECI DE ANI DE VIAŢĂ AI PREACUCERNICULUI PĂRINTE PROFESOR MIRCEA PĂCURARU... de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/358736_a_360065]
-
cunoaște pe părintele Ilarion Felea din Aiud? Toți știam, unul de la altul, că a fost profesor la Academia Teologică Ortodoxă din Arad și mie mi-a fost profesor și mai ales pedagog. Îl cunoșteam noi bihorenii și arădenii, îl cunoșteam sibienii și bucureștenii și mai ales Academia Română care i-a premiat cărțile. A fost un predicator de performanță la Catedrala din Arad și oriunde îl chemau rosturile Bisericii. La Catedrală, credincioșii și studenții ar fi fost în stare să reproducă predica
CHIP AL CHIPULUI DUMNEZEIESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359721_a_361050]
-
prinos de cinstire, prețuirea și recunoștință, de către mulțime foarte mari de student teologi, credincioși, slujitori ai altarelor, preoți, monahi și trei arhierei: Înaltpreasfințiții Părinți Nifon Mihăiță și Laurențiu Streza precum și Preasfințitul Părinte Visarion Bălțat, dimpreună cu toți membrii corpului profesoral sibian, în frunte cu decanul de atunci - Părintele Prof. Univ. Dr. Dumitru Abrudan. Tot atunci, după Sfânta slujbă a înmormântării, săvârșită în Catedrala Mitropolitană din Sibiu, trupul său a fost așezat în cimitirul orășenesc din municipiul Sibiu. Părintele Profesor Aurel Jivi
ŞAPTEZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA CEA PĂMÂNTEASCĂ ŞI VREMELNICĂ A PREACUCERNICULUI PĂRINTE PROF. UNIV. DR. AUREL JIVI (1943 – 2002)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 941 din 29 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340529_a_341858]
-
povestea asta. Trebuie să fie altceva la mijloc. „Cei patru copii au fost toți operați. Am ales să vă prezentăm numai cazuri fericite”, ne spune Cătălina Costache, de la Fundația Polisano. Pentru micuțul operat ieri a plătit Atlassib, o mare firmă sibiană. De la începutul anului, Fundația a ajutat 18 copii ca să fie operați. În total, au o listă cu 200 de solicitări. Pentru doi dintre copii, timpul nu a mai avut răbdare. I-am pierdut. Mă uit în ochii căprui, luminoși, ai
Am în față dosarele medicale a patru copii și trebuie să aleg unul din patru, după buget, condamnându-i pe ceilalți trei la moarte () [Corola-blog/BlogPost/338637_a_339966]
-
nu accepta să mărturisească nimic, deși pozele din arhiva familiei trădau splendida evoluție a ei ca actriță a scenei de teatru din Cluj, pe care s-a întors, după ce a strălucit timp de un deceniu, respectiv între 1951-1961, la teatrul sibian care astăzi, nu întâmplător, poartă numele soțului ei. Continuă să citești → Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
REVISTA DE RECENZII [Corola-blog/BlogPost/339232_a_340561]
-
nu accepta să mărturisească nimic, deși pozele din arhiva familiei trădau splendida evoluție a ei ca actriță a scenei de teatru din Cluj, pe care s-a întors, după ce a strălucit timp de un deceniu, respectiv între 1951-1961, la teatrul sibian care astăzi, nu întâmplător, poartă numele soțului ei. -D/orina/ S/tanca/: Mă întrebi de ce nu accept să povestesc nimic despre mine? Nu am putut să mă gândesc la succesele mele scenice, pentru că viața mea nu a lăsat loc la
O vedetă a scenei de teatru, Dorina Stanca. Interviu realizat de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339239_a_340568]
-
cu un succes enorm. Apoi alte spectacole. -A.S.: Pe scenă vă adoram. De aceea, vă admiram de câte ori se întâmpla să vă vedem pe stradă. Dar cine nu era încântat să vă vadă? Foarte curând, ați devenit o primadonă pentru sibienii acelui timp. Erați elegantă. Aveați o siluetă impecabilă și un păr negru care se revărsa pe umeri. Când v-ați schimbat culoarea părului? De ce ați devenit blondă la un moment dat? -D.S.: Îmi amintesc perfect când pentru rolul Monei
O vedetă a scenei de teatru, Dorina Stanca. Interviu realizat de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339239_a_340568]