2,790 matches
-
toate poeziile, infuzate de această înspăimîntătoare monomanie, s-ar ține una de alta ca strofele unui cîntec de trecere: "El vine pentru a mă tămădui/ De febra numită Ťa trăiť" (Liniște). Tămăduire exersată într-o lene care, fără să fie silă de viață, e mulțumirea de a o lăsa să treacă, făcîndu-și programul ei, în care rolul nevolnicului trăitor e cu desăvîrșire marginal: Dacă pisica cea galbenă va înțelege ceva/ Spune-i că lenea ei seamănă grozav cu lenea mea./ Blonda
Semnul lunii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6747_a_8072]
-
urmă, Racine se decide să nu mai scrie teatru. Cum să ne explicăm renunțarea despre care nu vorbește nimeni? Nu i-au lipsit înaltele protecții. Succesul ar fi trebuit să-l încurajeze să continue. Nu ne rămâne decât ipoteza că sila de mica lume a literaților a cântărit mai greu decât toate recunoașterile și onorurile.
Scriitorii între ei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6636_a_7961]
-
o glacialitate dozată în așa fel încât să biciuiască imaginația, să întrețină, cu minimum de informații pentru maximum de efect, curiozitatea cititorului conștient aproape de la bun început că nu vor urma peripeții sau revelații incitante, să înfioreze fără a face silă și să stârnească emoții aparent ignorate de autor. Actul de bravură a fost răsplătit de biruința expresivității asupra răului de nespus și chiar aproape imposibil de gândit. Versiunea românească redă inspirat (și fidel!) scânteierile reci ale originalului. Iată o mostră
După ce „niciodată a și trecut” by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6521_a_7846]
-
două ore zilnice; ceea ce înseamnă încă o lună din viața aruncată la gunoi. Majoritatea persoanelor pe care le cunosc fac altceva decît ceea ce le place. Carlos, vecinul de vizavi, adoră vallenatos 1. E arhitect de profesie. Își exercită meseria în sila. {i o face pentru că nevastă-sa e profesoară; cîștiga bine, si nu suportă să-l vadă lîncezind toată ziua, întins pe podelele frecate de curînd de sevitoare - de care, în treacăt fie spus, se teme, căci ochii bărbatului ei se
Ariza Navarrro - Dimineața, cînd îmi vor găsi cadavrul by Radu Niciporuc () [Corola-journal/Journalistic/6553_a_7878]
-
aș întoarce împotriva mea? Ce-ar fi dacă l-aș ruga pe Victor să renunțe la Hugo? Da, asta ar fi cea mai bună soluție. Am ceva economii, aș putea să-l mituiesc. A o sută șaptea însemnare Mi-e silă de Artur. Am crezut că e sincer. Dar nu e! E un laș, numai gura-i de el. E mincinos, fățarnic, arogant și încrezut. Doamne, cât de puțin cunosc oamenii! Dacă Lidia n-ar fi fost atât de deschisă, n-
Böszörményi Zoltán - Trupul molatic al nopții by Ildikó Gábos-Foarță () [Corola-journal/Journalistic/6101_a_7426]
-
Era cu putință ca acel câine să-și fi uitat din-tr-odată stăpânul? Ori i se întâmplase ceva îngrozitor? Căci, de-ar mai fi fost în viață, cu siguranță că Zito ar fi fugit de la oricine îl luase cu de-a sila și și-ar fi aflat calea spre casă. Uneori lui Almon i se părea că aude ecoul înăbușit al unui urlet subțire care îl chema de hăt-departe, din inima codrului cel des: Vino, vino la mine, nu-ți fie frică
Amos Oz - Deodată în adâncul pădurii by Dana Ligia Ilin () [Corola-journal/Journalistic/6331_a_7656]
-
Părinții care s-au proslăvit prin semne.” 7 Între ultimele scrieri semnate de autor se numără un poem trimis spre publicare revistei pariziene Limite, intitulat Equestră: „Statuie engleză/ St. George triumfal/ O, plîns de năpîrcă/ Sub cizma de piatră/ Și sila de piatră/ Din ochiul de cal”8. 1. Cf. Eugen Simion (coord.), Dicționarul general al literaturii române, art. Alexandra Ciocîrlie, Ed. Univers enciclopedic, 2005. 2. Dinu Săraru, în rev. „Săptămîna”, nr. 276, vineri 19 martie 1976, p. 4. 3. Valeria
Alexandru Monciu-Sudinski [restituiri biografice] by Dan Dăncescu () [Corola-journal/Journalistic/4708_a_6033]
-
unul o recomand însă din rațiuni mai marcat estetice. Pentru încărcătura prozastică extraordinară oferită de scenele preliminare funeraliilor. Protagonistul e delapidat în plină stradă, dar grija lui principală e aceea de a nu pierde cumva câteva pagini redactate anterior cu silă și acribie. Sunt pagini extrem de importante, pentru el, pentru suferința lui și pentru cinismul pe care se vede obligat să-l învețe de tânăr: „Am visat mereu să am forța cuvintelor, să pot face orice numai «din cuvinte». Am probat
Biografii contemporane by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4400_a_5725]
-
Marina Constantinescu Aceasta nu este cronica unui spectacol. Este cronica unui GEST. Din atîtea motive strînse din zile și din nopți fără de socoteală, poate să apară, prea curînd uneori, lehamitea. Sila de-a mai face ceva, atîta vreme cît cele întreprinse cu bucurie și cu sîrguință nu prea sînt zărite sau simțite. Istoveala este tot din șirul slăbiciunilor omenești. Ctitoria adevărată nu se ridică în funcție de neputințele celorlalți. Ctitoria adevărată urmărește sensul
Spiritul unui călător by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4611_a_5936]
-
Facebook, făcând trimitere către link-ul de pe Lumea Justiției, ca: Mai mulți colegi mă întreabă de ce evit să fac trimiteri la materialele de presă referitoare la mafia din CSM a celor ce ma acuză. Le-am răspuns mereu că din sila și lehamite, dar din insistența lor înțeleg că nu sunt foarte convingător. În situația asta nu-mi rămâne decât să-i citez pe acești indivizi din ei înșiși, din chiar declarațiile de martor din dosarul meu.
Danileț și Ghica încasau și când nu lucrau. Toni Neacșu: "Din silă…" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/46269_a_47594]
-
în viață. Numele meu a circulat numai în cercul acela prea strâmt care se cheamă «lumea literară și artistică», și încă și în cercurile acestea!... Viața te îndoaie, te sucește, te îmbrâncește și-ți impune compromisuri de care ți-e silă. Inima ta te mână spre înălțimile albastre și soarta te târăște în noroiul ulițelor fără soare.” (Opere 3, p. 9). Dar această lamentație din 1919, care este Calvarul, va fi în curând acoperită, chiar în anul următor, în 1920, de
De ce scria LIVIU REBREANU? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/5872_a_7197]
-
surprindere) în reacțiile viscerale pe care le provoacă Africa de Sud, unuia dintre cetățenii ei albi: „Rușinea vieții pe care o trăiești sub ăștia: deschizi un ziar, deschizi televizorul și e ca și cum ai îngenunchea să se urineze pe tine”, spune, cuprinsă de silă, doamna Curren. Și tot ea, mai încolo, într-un paragraf care uimește prin actualitatea și aplicabilitatea lui în contextul nostru actual: „Deoarece viața în această țară seamănă atât de mult cu viața la bordul unui vas care se scufundă, unul
„Cronica unor vremuri neospitaliere“ by Florin Irimia () [Corola-journal/Journalistic/5627_a_6952]
-
umbra mea. Ca să pricep că destinul nostru e o sumă insignifiantă de incoerențe. Faptul că leg cuvinte pentru a exprima ceea ce nu e dincolo de ele. Einsten, Wittgenstein, Scheißstein. Unde ești Chimiță? Numai dacă aș începe să povestesc. Dar mi-e silă să povestesc. Să iau de la capăt gestul «creator» al ăluia. Omul este liber, nu însă și prin ceea ce e profund în el. La suprafață, face orice vrea; în straturile cele mai ascunse ale ființei sale, voința este o vocabulă fără
Abăza dezlănțuit by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3668_a_4993]
-
pentru mineri, NU pentru hipsteri!)”, așa explică deputatul PC Ovidiu Alexandr Raețchi pe pagina sa de Facebook. Vezi cele 6 explicații ale deputatului. Explicarea votului pentru exploatare: 1. Am trăit anii 90 cu oarecare luciditate. Anti-capitalismul țâfnos din Piață Universității, sila de corporații otrăvitoare (un clișeu din romanele lui John Grisham și din mai toate filmele de succes americane) sunt fenomene bizare pentru o țară care acum 20 de ani cerea capitalism și investiții străine (taman din Piața Universității, de altfel
Un deputat tranșant: DA mineritului, NU hipsterilor by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/35343_a_36668]
-
am simțit printre rânduri. Sunt vinovat că nu ți-am mai dat semn de viață nici d[umi]tale nici altor buni prieteni, dar crede-mă că toată vara am fost învăluit în prea multe necazuri familiare, așa că-mi era silă să mai pun mâna pe condei, care a dat în rugină, precum foarte bine zici. Acuma au venit la rând nepoții cei mai mici cu necazurile școlare. Cumnata îmi spune că are la masă 14 guri! Aștept dar să treacă
Completări la biografia lui G.T. Kirileanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5184_a_6509]
-
în Rusia țaristă nici nu se pune problema emancipării evreilor. Aceștia sunt aspru discriminați socio-politic. Tot în 1876 și tot în „Curierul de Iași” Eminescu scrie că „evreul austriecesc” călător în Rusia riscă să „i se taie cu de-a sila barba, perciunii și poalele caftanului”. Este epoca marilor pogromuri (termen rusesc!) din imperiul rus, frecvente mai ales după asasinarea de către narodnici a țarului Alexandru al II-lea (1881). La evreii din Rusia apare sindromul „cetății asediate”, care îi face să
De ce sunt evreii din România altfel by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/3510_a_4835]
-
de a mă lăsa la cheremul celui mai netrebnic fanariot pe care l-a avut, din toate vremurile, România, în numele celor ce am crezut, eu nu cu totul, dar alții da, că sunteți, că sunteți oameni, vă atenționez cu toată sila - vă bag în p... mamii voastre”, scrie Avramescu, care adaugă ulterior că cere iertare distinselor și nevinovatelor mame ale politicienilor evocați mai sus.
Apel violent la Ponta și Antonescu, al lui Lucian Avramescu by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/35944_a_37269]
-
nu le-a mai rămas decât să se resemneze. Unii și-au abandonat idealul, alții au sfârșit prin a detesta Partidul, altora li s-a făcut greață de politică în general: așa cum ți se poate întâmpla să ți se facă silă de Odette, sau de blonde, sau de ginta feminină în totalitatea ei. Alții, în sfârșit, au pândit momentul potrivit pentru a-și lua o improbabilă revanșă. Ce le mai rămânea de făcut? Împăcându-se cumva cu răul, și-au continuat
Arta posibilului și inconștientul politic by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/3837_a_5162]
-
de la Wawel, cu cenușa unor mândri stăpânitori de popoare. Am locuit și eu în această frumoasă și nobilă cetate. Din turnul marii biserici răsună de veacuri imnul sunat de trâmbiți în patru colțuri ale lumii pentru libertatea Cracoviei de groaznica silă a tătarilor secolului al XIV-lea. Pe vremea aceia cerurile erau încă deschise pentru suferința poporului...." Refugiați polonezi în România în primăvara anului 1940 Continuând în numărul din 18 septembrie cu reflecții înserate pe prima pagină asupra trăiniciei națiunilor, istoricul
Nicolae Iorga despre Polonia by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Memoirs/6954_a_8279]
-
prevăzând greutatea cea mare a demnității. Odată însă ce ai intrat, trebuie a arăta cea mai mare evlavie. Nimic fără măsură. Simțind aceasta mai înainte de a se împlini, pleacă, crezându-te nevrednic de aceasta, iar dacă vei fi luat cu sila, iarăși fii bărbătos și temător de Dumnezeu, pretutindeni arătând recunoștință 50. Râvna sa de reformator implacabil, tonul tăios și neiertător al predicilor sale, care critica aspru toate păcatele și pogorămintele, de jos și până sus, la Eutropiu și Eudoxia, dragostea
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
Sfatul meu către mine însămi... Ai vârsta de 28 de ani, în fața ta... cineva de 95 de ani. Vă despart 67 de ani de viață, de înțelesuri... de te poți bucura de Senior... bravo ție... de nu, taci. "Audi, vidi, sile" ... e cel mai inteligent... sau pur și simplu, taci. E mai înțelept", a scris Oana Pellea pe Facebook.
Oana Pellea: "Pur și simplu, TACI. E mai înțelept" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/29407_a_30732]
-
pensionari, cum o văd cei cocoțați În fotolii, Întinde mâna pentru o jimblă sau un litru de ulei. Câtă umilință! Vorba lui Rdu Gyr, dintr-un vers al său scris În Închisoare, mereu actual: Adună române răbdare/ și-nneacă-ți amarul În silă!.../ Fă-ți rugă din lacrimi amare.../ și-ndură-i pe cei ce te-mpilă!... 3 „Satu Mare și Aiudul au avut pentru mine și o pată luminoasă. Atunci am făcut cunoștință cu poezia lui Radu Demetrescu Gyr. Nu-i cunoscusem Înainte
Vulturul albastru -Fragment-. In: Editura Destine Literare by Ioan barbu () [Corola-journal/Journalistic/99_a_387]
-
și al melancolicelor „cântece”. El însuși, Șt. O. Iosif, se considera inapt pentru verbul poetic energic și înflăcărat. De aceea în poezia Scrisoare lui Goga spune într-o condițională poetică: „Și de scriam un vers mai avântat/ Aprins de-obida silei seculare..” Și totuși Iosif a scris acest„vers mai avântat” în anii Războiului pentru întregirea neamului. Este vorba despre imnul La arme! A apărut în revista „Flacăra”, 8 decembrie 1912 și George Călinescu caracteriza astfel poezia lui Șt. O. Iosif
Doi „soli ai Ardealului”: Șt. O. Iosif și Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3263_a_4588]
-
interesară în mod aparte de trioul Șeherezada-Arthur-Lancelot. Sfanțul Francisc și Sfântă Clară în Eghipet le înduioșară, în schimb la povestea Francescai da Rimini și a lui Paolo di Malatesta strâmbară din nas. Cât despre noi doi, povestitorii cu de-a sila, ne spuseră, tot în cor, ca aducem cu Dante și Beatrice. După ce protestarăm viguros, căci nu țineam să fim confundați cu personajele corcite pe care le zămislisem mai în joacă, mai în serios, Cobră le spuse, în încheiere, dar fără
Casa cu papusi by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/14776_a_16101]
-
Moldovei de dinainte de 1848 sînt cele ilustrate de doctorul Rosenfeld și stilatul, pentru că și ficționar, Simon. Primul are alura unui "erou civilizator" donquijotesc, care încearcă să prescrie medicamente unor oameni obișnuiți cu altfel de leacuri; pe disperatul doctor îl caracterizează "sila" de aceste locuri "în care s-a rătăcit și s-a pierdut ca medic și ca om". În replică, Simon este atras de lumea Orientului pe care încearcă s-o înțeleagă, să i se integreze și, în cele din urmă
Maria-Luiza Cristescu, prozatoarea by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14975_a_16300]