987 matches
-
a cumpărat de la mai mulți boieri 16 sate și seliști, plătind 1490 de zloți tătărești după care, se arată în document, “ne-am sculat și am întors și am supus și am lipit aceste de mai sus numitele sate și siliști către târgul nostru al Vasluiului să fie domniei mele uric cu tot venitul și fiilor domniei mele și nepoților, strănepoților și răstrănepoților și la tot neamul domniei mele, nerușeit nici odinioară, nici în veci.” Deși în document se spune că
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
târgului Tecuci. Așadar, restaurarea domeniului domnesc, atunci când este vorba de ocoalele târgurilor, se limitează la trei cazuri: Vaslui, Bârlad, Tecuci. În primul caz este un spor foarte însemnat de 16 sate, în cel de-al doilea caz doar de o siliște. În toate cazurile, Ștefan cel Mare nu înzestrează ocoalele târgurilor cu danii din domeniul domnesc. El cumpără sate și, în aceeași zi în care cumpără, le donează ocoalelor. Numărul satelor din ocoalele târgurilor trebuie să fi fost însemnat și, oricum
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
îi reveneau moșiile celor care nu aveau moștenitori. Un asemenea caz îl întâlnim în privilegiul dat la 5 aprilie 1488. Ștefan cel Mare dăruia pârcălabului Duma “un sat dintre satele noastre, anume unde a fost Fete, pe Bogdana și o siliște în același hotar, pe Trotuș, anume unde a fost Oană din Moișa, care sate ne-au rămas de la Vâlcea și de la cneaghina lui Olga, din privilegiul bunicului nostru, Alexandru cel Bun.” Dintr-un privilegiu dat la 6 aprilie 1488 aflăm
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
i se dă “valea până unde cade Smila în Bârlad” ca să își facă sat (18 iunie 1444). La 5 aprilie 1445, Ștefan voievod îi dăruia Mihului logofăt și fratelui său Duma, postelnic, “un loc în pustie aproape de granița leseșcă, anume siliștea Gavrilăuți, ca să își întemeieze sat”. După un an, la 25 ianuarie, întărindu-i Mihului logofăt mai multe bunuri funciare, se menționează și satul la graniță, aproape de Sneatin, Gavrilăuți, pe care el însuși l-a întemeiat din pustie”. Lui Roșca și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de la obârșia Șomuzului. Urma un alt grup de sate, aflate în ținutul Neamț. Ele se grupau în jurul comunelor Girov (Iucaș în document), Mărgineni-Plopești, la Slatina, Dumitrești și Cărbunești. La Sud-Est de Buhuși se aflau alte sate ale lui Oană vornicul: Siliștea (azi Români), unde era o altă curte a vornicului, iar lângă Roman, contopindu-se cu această comună, erau satele Cărbunești și la Văratec. Nu departe de Roman, pe Bistrița, se afla satul Costinți (azi Costișa). La foarte mare distanță, între
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
un conținut de cuarț de 55 60%. Existența satului Sticlăria este mai veche, fiind dovedită de mărturiile străbunilor, dar și de unele toponime, ca, de exemplu:Dealul Bejeniei, situat în nordvestul satului, denumirea având o semnificație socială, sinonima cu pribegia, Siliștea Sîngeap sau Poiana lui Sîngeap, loc despădurit, la nordul satului actual, vatra de fost sat. Aici, in Poiana Veverițelor, așa cum o numeau cumanii, domnitorul Iuga cel Olog a întemeiat o mănăstire, pe la 1399, dăruind-o cu pământuri și sate, așa cum
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
bir și 166 liuzi. La 26 iunie 1841 se dă anaforaua divanului în pricină de judecată dintre banul Costache Botez Îproprietarul moșiei Silișteaă și postelnicul Costache Cănănău Îposesorul moșiilor Roșcani și Stârceni ÎFântâneleăă pentru o bucată de teren din moșia Siliștea. Religia locuitorilor este majoritară ortodoxă Î98%ă, alți locuitori fiind creștini după evanghelie și penticostali Î2%ă.Ca obiectiv turistic în aceasta comuna se afla o Biserica de lemn - Monument Istoric. Numele comunei se trage din faptul ca locuitorii construiau
Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
arhitect a fost Gh. Vasiliu, foarte cunoscut la aceea vreme datorită măiestriei sale, având la activul său clădirea școlilor din Tudora, Siminicea, Burdujeni sat, precum și Bucecea. Un mare binefăcător, acest arhitect avea una din cele mai frumoase gospodării în satul Siliștea, se spune că mulțumirea acestuia era să-și viziteze construcțiile. Din anul 1927 locul este luat de către Gh. Bercea, transferat de la școala din Văratec, odată cu retragerea din învățământ a d-lui Gh. Costiniuc. De la această școală elevi au ocupat funcții
Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
carpatonistrene, Târgșor, Mogoșani, Independența, Cireșanu și Băleni în zonele dintre Carpații sudici și Dunăre, Sântana de Mureș, Cristești, Alba Iulia, Țaga, Bratei, Cluj Napoca, Turda și altele în Transilvania. Din perioada următoare, sec. VI-VII d. Hr. menționăm obiectivele de la Hucea, Siliște, Hansca, Codân, Botoșana, Davideni sau Dodești în spațiul carpato-nistrean, Budureasca, Șirna, Dulceanca, teritoriul orașului București, Gropșani, Băleni sau Radovanu la sud de Carpați, Morești, Bratei, Alba Iulia, Țaga, și Biharea în Transilvania. Din epoca secolelor VIII-X d. Hr. trebuie reținute
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
, Gheorghe V. (30.V.1893, Siliștea, j. Neamț - 1960, București), poet și prozator. Și-a încheiat studenția în 1914, absolvind Facultatea de Teologie; urmase însă și cursuri la Litere și Filosofie. În anii 1917-1919, când începuse a face gazetărie, publicând și câte o încercare literară, era
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285965_a_287294]
-
zona Băcești, continuând cu localitățile situate în mare parte pe șes (specificăm că cele menționate sunt doar orașele și comunele, nu și satele pe care le cuprind, multe dintre ele cu acces la apa Bârladului, cum sunt Dumeștii Vechi, Viișoara, Siliște, Huc, Cioatele) Dumești, Todirești, Negrești, Vulturești, Buhăești, Ștefan cel Mare, Vaslui, Banca, Zorleni, Bârlad și Tutova. Teritoriul acestui județ dispune de o rețea complexă de afluenți, astfel că în partea stângă a râului Bârlad avem Șacovățul, pe malurile căruia se
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Ștefan cel Mare, Vaslui, Banca, Zorleni, Bârlad și Tutova. Teritoriul acestui județ dispune de o rețea complexă de afluenți, astfel că în partea stângă a râului Bârlad avem Șacovățul, pe malurile căruia se află localitățile Sofronești, Drăgești, Valea Popii și Siliște din comuna Todirești, Durducul, cu acumularea de la Căzănești, al cărui nume provine de la satul din apropiere, Rebricea, pe care se află satul Rebricea, Vasluiețul (localitățile Dănești, Zăpodeni, Văleni, Miclești, Codăești, Muntenii de Jos), care dispune de acumularea Solești, nume preluat
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
anul 1966 I. Mitrea la Rădeni-Dragomirești (punctul Părul Gane), iar, în 1968, V. Bazargiuc la Puntișeni-Costești (punctul Școală). Gh. Bichir și V. Căpitanu (1971) la Tanacu (punctul Chiscul ulucilor). D. Gh. Teodor, Gh. Coman, R. Maxim-Alaiba (1978-1980), la Drăgești-Todirești (punctul Siliște) și numai D. Gh. Teodor, în 1980, la Tăbălăești, comuna Bunești-Averești (punctul Moara lui Negruți). Săpăturile R. Maxim-Alaiba, din 1978, de la Negrești (punctul Cimitirul evreiesc) și periegheza de la Bălteni (punctul Vatra satului) au fost urmate de cercetările, din anii 1981-1982
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
vechile vetre strămoșești, menținând astfel o continuitate teritorială, observată în multe situri, precum la Gura Idrici, Dodești, Drăgești și Negrești. 1.2. Tipuri de așezări și de locuințe În privința siturilor bazinului bârlădean se remarcă predilecția pentru așezările deschise, de tipul siliște/seliște (un exemplu, aleatoriu, la Cucorăni - Botoșani), nefiind atestată vreo stațiune fortificată pentru acest timp și spațiu. Anterior, specificam că din totalul așezărilor din secolele V/VI-VII (98), doar în opt au fost întreprinse cercetări arheologice (sondaje sau săpături
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
nefiind atestată vreo stațiune fortificată pentru acest timp și spațiu. Anterior, specificam că din totalul așezărilor din secolele V/VI-VII (98), doar în opt au fost întreprinse cercetări arheologice (sondaje sau săpături sistematice): Coroiești-Bogdănița (punctul Vatra satului), Drăgești (punctul Siliște), Dodești (punctul Șipot), Gura Idrici (punctul La Coșare sau Islaz), Negrești (punctul La Lutărie sau Cimitirul evreiesc), Rateșul Cuzei (punctul Grajduri), Tăbălăești-Bunești Averești (punctul Moara lui Negruzi) și Valea Mare-Dumești (punctul Valea Puturoasă), aflate pe teritoriul județului Vaslui. Cu alte
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
mărginite de afluenți precum Rebricea, Crasna, Berheci, Stemnic și Zeletin. Astfel de dovezi există în majoritatea stațiunilor amintite, la Gura Idrici, Dodești, Negrești, Tanacu și Oncești. 1.2. Tipuri de așezări și de locuințe În Bazinul Bârladului, tipul de așezare (siliște/seliște) se menține neschimbat, la fel cu cel din perioada anterioară, adică așezare deschisă, însă în restul teritoriului est-carpatic, mai exact în nordul Moldovei, apar spre finalul secolului VIII așezările întărite, care ating apogeul în intervalul secolelor IX-XI. Spre deosebire de spațiul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
mare parte a bazinului bârlădean, este explicabil ca numărul preponderent de situri arheologice să fie din zona menționată, fapt observat și pentru etapa anterioară (secolele V-VII). 1.3. Sistemul de construcție. Instalații pentru foc Așezările bazinului sunt de tipul siliștilor/seliște, iar complexele de locuințe respectă aceleași reguli ca și cele din intervalul precedent, poate cu ușoare modificări datorate încălzirii climei. Astfel, locuințele cu cele două variante, parțial adâncită și adâncită, cuprinse între 0,40 m și 1,20 m
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în centre de putere, să fi contribuit și determinat, alături de altele din teritoriile învecinate, la formarea primelor state medievale românești (secolul XIV). 1.2. Tipuri de așezări și de locuințe În secolele X-XI așezările bazinului continuă să fie de tipul siliște/seliște, deschise, nefortificate, în timp ce altele din nordul Moldovei au elemente de fortificație, probabil ca răspuns la pericolul extern. Conținutul culturii materiale, de tip Dridu, reflectă nu doar nivelul avansat de dezvoltare social-economică al societății locale, ci surprinde și perioada de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
s-au întreprins cercetări arheologice (sondaje sau săpături sistematice): Drăgănești (punctul Bursucărie), Gârbovăț-Ghidigeni (punctul Arcaci), județul Galați și în 10 localități de pe teritoriul actual al județului Vaslui, la Bârlad (punctul Prodana), Dănești (punctul La Islaz), Dodești (punctul Șipot), Drăgești (punctul Siliște), Gara-Banca (punctul Șapte case ori Șesul Bârladului), Negrești (punctul La Lutărie ori Cimitirul evreiesc), Rateșul Cuzei-Rebricea (punctul Grajduri), Roșiești-Gară - Roșiești (punctul Grădinărie), Simila-Zorleni (punctul Grădinărie) și Valea Seacă-Bârlad (punctul Barajul de apă). Tipurile de locuințe se mențin ca și în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
amintite în secolele VIII-XI. Toporul-bardă, caracteristic tipului III, este reprezentat prin exemplarele de la Bălteni și Găiceana; au corpul ușor curbat, prevăzut cu aripioare laterale la gaura de înmănușare și dotate cu câte un tăiș dreptunghiular. Analogii la Bârlălești, Fedești - Vaslui, Siliștea Nouă - Suceava, Dragosloveni, Jariștea și Răstoaca - Vrancea. Celelalte unelte din metal (cuțitele, secerile, cosoarele) prezintă similarități cu obiectele găsite la Epureni, Șuletea, Bârlălești-Epureni, Murgeni - Vaslui, Coșna - Suceava, Jariștea, Dragosloveni și Câmpineanca - Vrancea. Prezența armelor (vârfuri de săgeți și unul de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fortificație (valuri de pământ, șanțuri și palisade din lemn), specifice secolelor VIII-XI, perioada când acest tip de așezare se generalizează în multe regiuni ale Europei. Ca urmare, în intervalul secolelor VI-VII, în arealul bazinului, așezările erau deschise, de tipul siliștilor/seliștilor, iar locuințele aveau două variante, fie parțial adâncite sau adâncite. În perioada veacurilor VIII-XI se păstrează același tip de așezare, iar caselor li se adaugă locuința de suprafață, care anterior fie era slab semnalată, fie lipsea. Acest ultim tip
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Bogdana, Tunsești și Coroiești-Bogdănița (jud. Vaslui), pe valea Bogdanei; Băcești, Dumeștii Vechi, Valea Mare-Dumești, Dumești, Todirești, Negrești, Parpanița, Buhăești și Vulturești, pe valea Bârladului sau Banca, Gara-Banca, Vaslui, Brodoc-Vaslui, Costești, Bârlad și Valea Seacă-Bârlad, tot pe valea Bârladului; Sofronești, Drăgești, Siliște și Valea Popii-Todirești, pe valea Șacovățului; Buda-Oșești și Oșești, pe valea Stavnicului; Rateșul Cuzei și Rebricea, în valea Rebricei; Bunești-Bunești Averești, Crasna și Vinețești-Oltenești pe valea Crasnei; Codreni, Roșiești, Gara Roșiești și Gura Idrici, pe valea Idricii; Vlădia, Semenea-Dragomirești, Pogana
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ceramice lucrate la roată și decorate cu incizii, caracteristice secolelor VIII-IX și X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1951. Materialul este în colecția Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 55-56. 7. Bălești (comuna Cozmești), județul Vaslui a) Coada Siliștii: la circa 500m est de sat s-au găsit fragmente ceramice din secolele V-VI și X-XI. Cercetare C. Cihodaru, 1930. Materialul aparține Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Cihodaru 1930-1932, p. 31, 32, 43-50; Vulpe, Buhoiu, Cihodaru, Florea
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
M. Petrescu-Dîmbovița și N. Zaharia 1954; verificare Gh. Coman, 1976, 1977. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Petrescu-Dîmbovița, Dinu, Bold 1955, p. 29-30; Zaharia N. 1955, p. 909; Coman 1980c, p. 249, nota 10. b) Siliște: pe malul abrupt al Pârâului Șacovăț, din marginea sud-estică a satului, s-au desfășurat săpături arheologice al căror rezultat a indicat prezența unei stațiuni. Cercetarea sistematică a descoperit șase locuințe, dotate cu câte un cuptor din piatră. Inventarul așezării cuprindea
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
din veacurile X-XI. Cercetare I. T. Sion, 1972. Materialul se găsește în colecția Școlii din Umbrărești. Bibliografie: Teodor 1997c, p. 161; Sion 1999, p. 6-23; Ilie, Nicu 2002, p. 38. b) La Bulgari: la circa 500-600m est de biserica satului Siliștea s-au găsit fragmente ceramice din secolele VIII-IX și X-XI. Cercetare I. T. Sion, 1972. Materialul se găsește în colecția Școlii din Umbrărești. Bibliografie: Sion 1999, p. 6-23; Ilie, Nicu 2002, p. 38-39. c) Pe Casadiei: la aproximativ 800m nord
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]