139,060 matches
-
Marina Constantinescu Reușita absolută a Galei Uniter de anul acesta a demonstrat că nu ne sîntem indiferenți unii altora, că simțim dorința de a fi împreună, de a rîde homeric, de a ne strînge mîinile (măcar) cordial, de a fi eleganți - la propriu și la figurat - așa cum se cuvine la o sărbătoare. Am înțeles, deci, că seara Galei este o sărbătoare
Nevoia de celălalt by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15303_a_16628]
-
Marius Alexandru Dumitrescu, o sală arhiplină, înțesată de mari artiști de aici și de pretutindeni, distinși și destinși, în loja Naționalului, președintele Iliescu și altețele regale. O conjunctură favorabilă pentru o zi greu de uitat. Organizatorilor, tuturor, felicitări! M-am simțit, fie și pentru o seară, făcînd parte din altă lume, occidentală și civilizată, mondenă, ipocrită și fină, luptînd împotriva orgoliilor și a vanităților. Un singur lucru învățăm mai greu, fiind tributari, încă, unui alt sistem de a judeca și de
Nevoia de celălalt by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15303_a_16628]
-
se concretizează un palmares - subiectiv, eronat, discutabil, contestabil - cu învingători și învinși. Aceasta este regula jocului, a competiției. La noi există, și se manifestă în alcătuirea palmaresului, tendința vizibilă de a mulțumi pe toată lumea, ceea ce înseamnă puțin altceva. Artiștii competitori simt, ei, în primul rînd, asta. Ca și decernările în compensație, judecate în funcție de erori comise la altă ediție. Abia de puțin timp, statutul de "nominalizat" a început să fie acceptat ca o distincție și nu ca o lezare comisă cu voie
Nevoia de celălalt by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15303_a_16628]
-
bogăția trăirii, cît și din frumusețea gîndului poetic. Scriind uneori arte poetice (ori, chiar, metapoeme curate, pe gustul generațiilor mai noi), Doinaș a avut grijă să le umple în același timp cu idei și cu emoții, să ne determine să simțim că ideile cresc din biografie și din experiență nemijlocită, așa cum plantele cresc din pămînt și din apă. Artele lui poetice sînt la fel de "organice" precum îi este lirica de dragoste. Și este mai totdeauna în lirica personală o sugestie intertextuală, o
Poetul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15285_a_16610]
-
înfiripat între noi o corespondență care ne-a făcut să devenim prieteni." Este recunoașterea romancierului francez. Deși mai mult decît știute, faptele sînt prea legate de revenirea la viață și pornirea spre scris ale lui Panait Istrati, pentru a nu simți nevoia să le repet și aici. Prilej de a reaminti măcar și unele din vocile care s-au adăugat, în timp, fiecare altfel orchestrate, cunoscutei definiții de mai sus. Și acestea culese mai ales pentru că s-au făcut auzite din
O geografie dramatică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15270_a_16595]
-
Axiochos; gândul că voi fi lipsit de bunurile vieții și că voi putrezi în pământ mă umplu de groază. - Nu ai minte deloc, continuă Socrate, nu-ți dai seama că ești în contradicție cu tine însuți? Cum poți să mai simți lipsurile vieții, dacă nu vei mai exista? Alcătuirea odată nimicită, trupul ce mai rămâne făcut din lut și lipsit de orice simțire, nu mai este omul acela: nu suntem altceva decât un suflet. Iar sufletul năzuiește să se întoarcă în
Note 1954 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15274_a_16599]
-
fac ciraci cu pipa mea, pe toți care respiră trăgându-mi fumul în plămâni, buimaci, mi-i fac lachei, cu fiecare spiră. Aceasta-nseamnă că, oricât ar fi de vanitoși, umblând cu nasu-n stele, de-acum nainte ei se vor simți trăind în sfera fumurilor mele. Șt. Aug. Pipaș
Administrarea Logosului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15297_a_16622]
-
a prozatoarei, o "costisitoare experiență" care "va impune un aer grav, o aură de tragism" atât romanului Balaurul, cât și celorlalte care i-au urmat. O critică de reconstituire care valorifică, așadar, sugestiile biograficului, urmărindu-le răsfrângerea în operă. Se simte că textele adunate în carte au fost scrise în epoci diferite, unele, probabil, în urmă cu mult timp, autoarea nerevizuindu-le în vederea omogenizării stilistice. Poate ar fi fost bine măcar să le dateze. Păstrează, în orice caz, formulări care ne apar
Noi cărți despre "marea europeană" by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15269_a_16594]
-
ei cu semnele unei așteptări, rutina cotidianului se desface, cum o corolă, spre absolut: "Acum stau pe niște trepte de ciment e liniște/ sînt o siluetă fotografiată/ durere chimică mărită sau micșorată la scară/ Acum merg încet pe străzi înguste/ simt că o să se întîmple ceva/ sînt un hematom venind în întîmpinarea pietrei/ cu aceeași viteză și energie/ Am neglijența ușilor ce se deschid singure/ invitînd un străin ce nu-i de față/ un străin cu cifrele morții mele în buzunare
Un baroc paradoxal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15295_a_16620]
-
neapărat, pe care aș promova-o personal. Divertismentul este exact cultura despre care dl Popescu spunea că se potrivește cotidianelor. În al doilea rînd, nu înțeleg ura dlui Popescu decît, poate, ca pe o iubire frustrată. Dar de ce m-aș simți vinovat? Dl Popescu susține că toleranța mea ar fi falsă de vreme ce nu accept să mi se replice, în special de către cei mai tineri. Dl Popescu ar trebui să-și aducă aminte de cîte ori a scris despre mine "corozive" de-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15284_a_16609]
-
alte ziare, care se plîng că nu-și prea găsesc cumpărători în rîndul tinerilor, s-ar putea ocupa serios de dificultățile pe care le întîmpină aceștia în România. Măcar astfel tinerii care vor să-și ia tălpășița din țară ar simți că se face totuși ceva pentru ei. Nu pentru a fi duși de mînă spre afaceri de succes, ci pentru a nu mai fi tratați drept o cantitate neglijabilă la ei acasă. Dacă vrem ca tinerii să ia în serios
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15284_a_16609]
-
nu mai fi tratați drept o cantitate neglijabilă la ei acasă. Dacă vrem ca tinerii să ia în serios eventualele lor șanse de succes în România, mass media ar trebui să le ia în serios problemele, încît autoritățile să se simtă obligate să treacă de la declarațiile de bune intenții la cîteva prime măsuri practice. Citat de ADEVĂRUL, regizorul Sergiu Nicolaescu a făcut o declarație șocantă ca senator. Lista completă a membrilor fostei Securități ar fi fost trimisă autorităților americane încă din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15284_a_16609]
-
muzicii lui Wagner, de unde proscrierea lui în Israel), mai văd în continuare cu ochii minții marșurile forțate, călătoriile în necunoscut în trenuri pentru animale, trupurile secerate de molimă, gropile comune pe care erau siliți să și le sape singuri, mai simt încă în nări mirosul de carne încinsă, în stomac leșinul foamei și în suflete SPAIMA, OROAREA, DUREREA. Comparațiile tale academice sînt pentru ei o blasfemie, le ajunge pentru o singură viață tot ce au suferit ei și ai lor, nu
Dialog despre erori by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15287_a_16612]
-
și minciunii fără granițe. Dar cum să ne explicăm excesele de zel, faptul mai ales că și atunci cînd adevărul a început să iasă la lumină (vezi cazul Kravcenko, mărturiile lui Suvarin, Koestler și ale altora) ba chiar să fie simțit pe propria piele, intelighenția de stînga, din Franța de pildă, dar nu numai, a preferat să ignore cu desăvîrșire niște fapte incontestabile, încondeind dezvăluirea lor drept propagandă antisovietică dușmănoasă și debitînd în continuare aceleași stereotipii inepte, aceleași șabloane lozincarde și
Dialog despre erori by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15287_a_16612]
-
acolo), parte a unei faimoase grădini în stil englez (stil a cărui încărcătură politică anti-absolutistă e astăzi). De fapt, iubirea e dezlănțuită de un pasaj din Gândurile morale ale lui Holberg: "cea mai ciudată dintre calitățile omului este că se simte cel mai atras de ceea ce e strict interzis". Castelul Hirschholm, un adevăral Versailles al Nordului, unde cei doi au petrecut singura lor vară de iubire, a fost făcut apoi una cu pământul. Personajele sunt definite prin laitmotive, expresii preluate de
Istorie daneză by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15307_a_16632]
-
invers. Seara, după ce ne-am întors cu toții de pe la Europele noastre, m-am întâlnit din nou, la colțul Romanelului, cu grupul - acum fără saci. De la difuzorul din colț se auzea, înveselitor: " Când băieții sunt cu mine/ eu fac show și mă simt bine". " Hai să-ți ghicesc, frumoaso!" "Lasă-mă, dom'le, cu ghicitul!" Atunci dă-mi ceva de pomană!" Primăvară timpurie Tentația de a sădi niște flori în minuscula noastră curte e mare. Pe trotuar, un mustăcios care stă pe jos
Actualitatea by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/15329_a_16654]
-
opoziție tacită față de regim, o opoziție care diferenția subtil între ceea ce poate fi spus și ceea ce nu trebuie spus cu nici un chip - sub penalitatea disprețului în interiorul grupului tău de prieteni. Era de fapt o situație schizofrenică. în exil m-am simțit liber - dar liber într-o societate ale cărei reguli nescrise nu le cunoșteam, liber de o libertate abstractă. în același timp, această libertate era vitală pentru gîndire, pentru ceea ce aș numi "respirația minții". întărit astfel, am putut explora anumite zone
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
mea din ultimii ani. Nu știu ce-i spuneam, cînd el m-a întrerupt: "Și cu Nina e același lucru", mi-a spus. "S-a crezut și despre ea că a murit, dar e exact în cazul meu". Îmi aduc aminte că simțeam o fericire atît de nefirească încît încet, încet, ca într-o beție, am leșinat". Acest pasaj trebuie pus în legătură cu însemnarea care figurează în versiunea publicată a "Jurnalului" (pentru prima oară în franceză, în traducerea lui Luc Badesco, "Fragments d'un
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
n-au fost, totuși, singurele dumneavoastră vizite în România. Prima oară, în 1994, cînd am fost la București pentru "lansarea" primei ediții a Amintirilor în dialog, al cărei co-autor, Ion Vianu, era și el prezent cu acest prilej - m-am simțit ca o... fantomă. (Am încercat să descriu această condiție "spectrală", acest sentiment, după douăzeci de ani de absență, de a fi revenit "d'outre tombe" în România în capitolul "Itaca" în ediția a doua a cărții, apărută la Editura Polirom
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
trebuie să ne atragă atenția că lirismul Antichității nu excela în figuri de stil, precum modalitățile lirice istorice care i-au succedat, - absența completă a tropilor este bătătoare la ochi. Numai că nici cititorul obișnuit, nici criticul literar nu se simt nici o clipă derutați de o atare ariditate, și nu refuză să se angajeze, dintru început, în dimensiunea lirică a textului. În același timp, versul citat beneficiază de o arhitectonică perfect "închisă", de o construcție verbală atât de echilibrată, încât ne
Versul celor patru superlative by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15300_a_16625]
-
intimă a misticului, care constă în contactul strict personal cu divinitatea, nu găsește cuvinte pe măsura particularității sale, se izbește de o frontieră a comunicării. Toți misticii au declarat că oricât ar încerca să spună prin cuvinte obișnuite ceea ce au simțit, limbajul comun nu le poate fi de folos: acest raport adânc al omului cu Dumnezeu nu-și află nici un echivalent verbal. Inefabilul poetic mi se pare a fi cu totul altceva. În loc de a denunța o insuficiență a limbajului de a
Versul celor patru superlative by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15300_a_16625]
-
se întâmple mie, și ce anume mi se întâmplă? De îndată ce apar următoarele două cuvinte - "să-nvăț" - lucrurile par să se clarifice. Nu mai e vorba nici de surpriză, nici de îndoială, ci de mărturisirea unei incapacități existențiale: eul nu se simte în stare să-și asume experiența care i se propune. În ce constă această experiență? Răspunsul este dat de cuvântul următor: "a muri". Așadar, surpriza combinată cu îndoiala - ca să reiau primele două ipoteze, respinse pentru o clipă amândouă - duc aproape
Versul celor patru superlative by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15300_a_16625]
-
aridității, a dimensiunii filosofice și a ambiguității. Vreodată, care aici înseamnă "cândva", vrea să sublinieze că incredibila "aventură" a iubirii, comparabilă cu o "ucenicie a morții", fixează ascea clipă - greu de imaginat - în care un eu personal, individual, se poate simți ales pentru o experiență care nu poate fi decât un dar - poate otrăvit - al zeilor. Acest vreodată indică momentul - incredibil - în care poetul se simte răpit, ca de o grație sau de un blestem divin de forța voluptuos-dureroasă a Erosului
Versul celor patru superlative by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15300_a_16625]
-
morții", fixează ascea clipă - greu de imaginat - în care un eu personal, individual, se poate simți ales pentru o experiență care nu poate fi decât un dar - poate otrăvit - al zeilor. Acest vreodată indică momentul - incredibil - în care poetul se simte răpit, ca de o grație sau de un blestem divin de forța voluptuos-dureroasă a Erosului. În al doilea rând, acest adverb de timp subliniază că orice experiență a iubirii (chiar ca "ucenicie a morții") se sustrage timpului, evadând în eternitate
Versul celor patru superlative by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15300_a_16625]
-
a auzit aproape nimeni, iar cărțile nu au cunoscut, cu nesemnificative excepții, ediții noi după prima publicare) este deci, pînă la urmă, motivat de pasiunea pentru literatură. Strategiile profesorului universitar de a face plăcută și interesantă "materia de curs" se simt aici (Antoaneta Tănăsescu este un nume cunoscut al catedrei de Teoria Literaturii din cadrul Literelor bucureștene) și își dovedesc eficiența. Cartea se citește cu interes și amuzament, valurile succesive de lumi ale trecutului contrastează viu sau se suprapun surprinzător. O carte
Șezi frumos... by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15313_a_16638]