4,200 matches
-
autodevoreze, perfect adecvat, este, așadar, cel dintâi - cu toate actele în regulă - al poetului de aproape 27 de ani. Că el era, în mod natural, preconizat genetic, suntem înștiințați la vreme de textul de pe ultima copertă. Că, în materie de simplitate a concepției versului, Bacovia pare a fi unul din modele, suntem, din nou avertizați din aceeași sursă. Că, însă, poziția pe care o ocupă vocabula aceasta astringentă e una care duce, în spațiile dintre versuri, la crearea unui "om nou
Vara patriarhilor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8179_a_9504]
-
cutii muzicale elvețiene dincolecții muzeale românești", "Basarabia 1812 - 1947. Oameni, locuri, frontiere" și "Exponatul lunii august - Tetraevanghelul Ieromonahului Spiridon". Expoziția " Copilăria de altădată, la țară!" prezintă jucăriile copiilor de la sat, impresionante prin modestia materialului din care au fost realizate, prin simplitatea și în același timp, ingeniozitatea celor care le-au meșterit. Vizitatorii vor putrea admira jucării care au aparținut copiilor români, sași și secui care și-au trăit viața la sat, nucleul societății în epocile trecute ale istoriei. În expoziția "Genio
,,Insomnie culturală'', din 25 august, la Muzeul Național de Istorie by Badea Nicoleta () [Corola-journal/Journalistic/82044_a_83369]
-
spun destinul tuturor/ Pe vatra țării./ Neamuri de munteni și câmpeni,/ Nume de păsări fermecate,/ Nume de ape românești/ În Transilvania./ Patrie binecuvântată,/ Se adună roată/ Bătrânii,/ Se cheamă pe nume,/ Gă-sin-du-l pe fiecare". Emoția vine de data aceasta din simplitate, în mod firesc, coeziunea tărâmului natal, unde fiecare își găsește semenii cu atâta ușurință, contrastând cu alienarea tipică, alteori, spiței umane. În majoritatea poemelor din a doua parte a cărții, bunăoară, golul se adâncește, tonul devine sarcastic, nemișcarea, plumbul, senzația
Pelerinul neliniștit by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8210_a_9535]
-
veritabilă; și ea vine dintr-o ambiție bine ascunsă sub "modesta" felie tematică. Autorul "nouăzecist" a vrut să fie, în același timp, și Cezar Ivănescu, și M. Ivănescu, să facă, adică, și lirism pur, și poezie sofisticată în aparenta ei simplitate. Dacă rezultatul este dezamăgitor, încercarea merită reținută.
Sex și mistică by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9631_a_10956]
-
mare anvergură personalitățile premiaților. S-au jucat două spectacole ale lui Alvis Hermanis, Viață lungă și Tații, un spectacol pe textul Locusts al Biljanei Srbljanovic, am asistat la un emoționant working in progress de și cu Robert Lepage, de o simplitate emoționantă, de o esență a limbajului său despre care voi mai povesti, iar în ultima seară, tîrziu în noapte, Berliner Ensemble a prezentat Peer Gynt al lui Peter Zadek, versiunea germană asupra textului fiind făcută de Peter Stein și Botho
Teatrul și marea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9687_a_11012]
-
finalul, nu foarte izbutit nici în piesă, nici pe scenă). Regizorul Mihai Fusu a lucrat cu actorii, tineri, la o intensitate și la un tip de tensiune cum rar găsești pe scene. Fără ostentații, fără demonstrații, fără ipocrizie. Sub semnul simplității și al profunzimilor. Sub acest semn descoperi cîțiva actori remarcabili, provocați și modelați cu har de regizorul lor. Nu știu, mi s-a părut, însă, că ei toți formează o echipă, că se continuă, într-un fel, munca de laborator
Unsprezece povești by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9732_a_11057]
-
de orizont, cu replicile anodine și ticurile lor verbale, în spatele cărora se ascunde nu vidul, ci plinul existențial, cu poveștile locului și micile întâmplări intrate în conștiința colectivității, formează lumea fascinantă a lui Daniel Vighi. Totul este de o dezarmantă simplitate și de o greu definibilă frumusețe. Scrisul prozatorului timișorean oferă un mare paradox. Povestirile lui Daniel Vighi au o tentă existențială evidentă, fapt oarecum surprinzător pentru un autor căruia analiza îi este, la prima vedere, complet indiferentă. Ceea ce rămâne în
Vocile amintirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9720_a_11045]
-
întoarcerea la esențe, la căutarea adevărată în teatru, în orice formă de spectacol. Cu patimă și smerenie, fără țîfne, fără ipocrizie, fără sminteală. Aceasta este și miza. O punere în scenă plină de ludic, de umor fin, fin, de o simplitate extraordinară care concentrează atenția și plăcerea privitorului exclusiv pe interpretare, pe sensul cuvîntului, pe compoziția muzicală, pe relația cuvînt-sunet, pe felul în care se structurează povestea din spectacol, pe felul în care se cîntă despre istoria incredibilă a maiorului Covaliov
Nasul maiorului Kovaliov de pe Sadovaia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9778_a_11103]
-
și hoteluri din Costa Rica și New-York, acolo unde făcuse specializarea din ’79, dar cel În care intrase i a Întrecut toate așteptările. Hotelul El Minzah era cotat la cinci stele veritabile iar arhitectura, peisajul, luxul, curățenia, modernul Împletit cu tradiționalul, simplitatea cu opulența, l-au copleșit. Peste tot covoare În care pașii se afundau silențios, totul era marmură, inox și sticlă, candelabrele imense, porțelanurile și cristalurile confereau o notă de noblețe și elitism, totul răspândea căldură și dorința ca oaspeții să
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
pe ea să îl iubească. Dacă ar putea înlocui ura cu iubirea, își spuse el cu multă abilitate avocățească, i-ar face și ei un bine, care ar veni ca o compensație pentru tot și toate. I-ar reda, în simplitatea convingerilor ei, posibilitatea de a se mântui. Luă de jos o pietricică și o aruncă spre o varză aflată la distanță; piatra se roti și-și atinse cu precizie ținta, iar el scoase un oftat de ușurare. Acuzația îndreptată împotriva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
putut neglija problema asta a ținutei tale în ziua mult dorită, care devine la un dispersie moment dat cea mai importantă problemă, te-ai mai gândit de-a lungul timpului că vei folosi cearceaful alb de pe pat, în semn de simplitate și puritate a dragostei tale, dar parcă nu îți vine să crezi că a trecut timpul așa de repede și ai lăsat toată ideea în stadiul de început, aceasta, cu cearceaful, este cea mai la îndemână soluție, dar ar fi
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
de la modelarea teoretică a unei situații generale, până la descrierea detaliată a unui singur scandal de corupție. A fost studiată ca o problemă de subdezvoltare politică, economică, morală și culturală. Faptul că adesea corupția apare în situații complexe are la bază simplitatea motivațiilor. Source Book<footnote The National Integrity System (2005), http://www.transparency.org.ro/files/File/NIS%20% 20REPORT final.pdf, p. 8. footnote> de la Transparency International afirmă, de exemplu, că programele publice, reforma guvernului, aplicarea legii, responsabilitatea publică și crearea
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
tremuram ca un pui înainte de a fi tăiat, după ce îmi mărturisise bătrâna păcatele. Nici nu m-am gândit vreodată în viață, nici n-am auzit vreodată de așa păcate... Doamne, ferește! Doamne, ferește!, zicea.”). Trebuie, la acest moment, să remarcăm simplitatea scrierii, apropierea de Pateric, care, după cum se știe, este „o colecție de învățături și de experiențe duhovnicești culese din viețile părinților cu trăire sfântă”, dar, am spune, și de înțelepciunea populară din „Culegere de proverbe sau Povestea vorbii, De prin
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
Doamne, avere mare Și niciodată nu cer baniTe rog, să nu mă lași nicicând, Ca să devin cuiva dușman. Nu cer prieteni mulți, o, Doamne, Nici rude nu-mi doresc bogateDă-mi mie frați întru Hristos Și dă-mi o sfântă simplitate. Nu cer un nume-n astă lume, Nu cer să fiu de toți cinstitDă-mi pacea Ta cea sfântă, Doamne, Și dă-mi un suflet liniștit. Și nu cer, Doamne, răzbunare Pentru acei ce-mi fac vreun răuVreau să le
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
intri de două sau trei ori pe zi. Dar mai era ceva ce-mi plăcea foarte mult la ea, casa ei. În cămara unde sta ea, era o curățenie pe care nu o mai puteai vedea la nimeni. În acea simplitate și curățenie, adia mereu un miros foarte plăcut. Nu înțelegeam a ce anume mirosea, a flori uscate, a busuioc, a tămâie? Când am crescut mare, am înțeles că acel miros se poate defini printr-un singur cuvânt: sfințenie. Mirosea a
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
era de ajuns doar păpușa pentru a mă juca. Cu părere de rău, nu știu când și cum dispăru acea păpușă, dar parcă și acum o văd. Păpușa din tărâțe, atât de scumpă și dragă mie, îmi amintește puritatea și simplitatea trecutului și mă face să zâmbesc. Cei doi vecini Înțeleptul împărat Solomon zicea așa: „În casele necredincioșilor, este blestemul lui Dumnezeu, dar curțile celor drepți se binecuvântează.” Acestea citindu-le, îmi trecu prin memorie o istorie, pe care voi încerca
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
una dintre studentele eminente. Deși mică de statură, părea zveltă, își punea cu iscusință trupul în valoare, un trup de statuie, părul de culoarea nisipului, pieptănat într-o coafură rebelă. Se îmbrăca simplu, dar un ochi foarte atent observa că simplitatea ei este căutată. Aide avea o natură schizoidă. Cuminte și rebelă, modestă și pasionată, autistă și frondeoră, altruistă și sălbatică. Șeful Catedrei de cereale o stabilise ca reper pentru exigențele la cursurile lui. I se adresa atunci când preda, o provoca
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
era titlul unui articol apoteotic, scris de un ziarist tânăr și entuziast, care nu lipsise de la nicio reprezentație. În cinstea păpușarului, a maestrului, avu loc și o recepție. Răspunzând la câteva Întrebări despre munca sa, cei prezenți remarcară modestia și simplitatea artistului, vocea caldă și ochii săi inteligenți. Doamnele Îl priveau cu vădită simpatie, iar domnii se simțeau extrem de onorați de prezența acestuia printre ei. Spectacolul din seara aceea umpluse până la refuz sala. În primul rând de scaune, alături de alți câțiva
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
de care trebuie să se ocupe serios, pe ea neinteresând-o, în prea mare măsură, cazurile aproape singulare, ieșite din comun, pe ici-pe colo, conchide, liniștită, domnia sa doamnă Stareță. Măslinele Uimitor! Cu cât firesc, cu ce poftă și cu ce simplitate mănâncă aceste două fete! De fapt - mai degrabă, fetițe, decât fete. Surori. șezând una lângă alta. La mesuța frumos acoperită cu o pânză gri, cu blidele dinainte și cu fața la televizor. Un televizor de dimensiuni reduse - ca și ele. Mănâncă și
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
este teribil - ca eveniment și ca frumusețe a descrierii :”...’De mult n-am mai băut șampanie!’ Și-a golit paharul și s-a Întors pe partea stîngă. După cîteva clipe, nu mai res pira. Trecuse din viață În moarte cu simplitatea-i obișnuită. Era 2 iulie 1904. Pendula arăta ora trei. Un fluture mare de noapte, cu aripile negre, intrase pe fereastra deschisă și se izbea cu disperare de lampa aprinsă. Această zbatere Înăbușită În jurul mortului, devenea cu timpul obsedantă. Medicul
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
atît de simpatizată, unanim acceptată, oriunde bine primită, precum Elisabeta Pop. E un dar ? E o strategie ? ZÎmbetul ei greu descurajabil, fanatismul cu care s-a a runcat În ...scotocirea străfundurilor scenelor și a observării nesănătoaselor culise, dar mai ales simplitatea cu care abordează creatorii, Îi acordă un loc privilegiat În istoriografia teatrului național. Cum pot Încheia mai inspirat acest crochiu senti mental, decît citînd dedicația (tipărită! a) autoarei : „Artiș tilor, pe care uneori i-am iubit cu patimă și fără
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
fost Marele Duce de Vladimir, mileuțu' l-am primit cado' de la nevasta lu' un guru din Punjab, mare admirator d-al meu", și tot așa. Te-ai bunghit care-i chichirezu'?" " Te duce capu'!", face admirativ bărbatul. "Da", recunoaște cu simplitate duduița. Continuă cu însuflețire: Ne luăm și un negru..." "Un negru!?", o întrerupe uimit Bebe. "Păi, la ce dracului ne trebuie neapărat un negru?", întreabă privind-o uimit. Ea chicotește iarăși, amuzată de naivitățile lui: Nu, mă, un negru de
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
zglobioasă și începe să repete ritmat, încropind de un cântecel simplu: "Țonți-Țonți-Țonți, Țonți-Țonți-Țonți..." Era de-a dreptul încântată. Era mai isteață decât Dorinel, fără îndoială, ba pe deasupra vădea și anumite înclinații artistice. Cam rudimentare, ce-i drept. Dar Dorinel, în simplitatea lui, degaja un anume tip de onestitate. Acum stătea și o privea, dând senzația că s-ar gândi foarte preocupat la ceva, așa cum lasă impresia și o grămadă de oameni. Spre deosebire de aceștia, el chiar era încercat de oarecari dubitațiuni: "Auzi
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
cu cât mă cam aprinsesem și în minte aveam imaginea flăcării prometeice și alte chestii d-astea idealiste. Cum-necum, calitățile mele oratorice și-au făcut efectul, iar gândacii au izbucnit sincer în urale, poate nu tocmai variate, ci de o simplitate de genul: "Bravo, Șefu'! Mișto, Șefu'! Ești super-OK, Șefu'!" și cam atât. Însă Dorinel s-a întrecut pe sine și a exclamat: "Să trăiască Șefu', care e el Șefu', da!". M-a emoționat această afirmație de o mare profunzime ontologică
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
la Dumnezeu cum se simte EL, când vede atâta suferință nejustificată în jur, cum se simte EL când copiii lui s-au îndepărtat de EL. Luați exemplul nostru ca părinți și veți înțelege mai bine. Eu așa văd lucrurile în simplitatea lor și am ajuns la aceste concluzii, învățând din lecțiile vieții. Recunosc, că pentru a înțelege aceste elemente fundamentale vieții și dezvoltării personale, am citit foarte mult, psihologie, filosofie, spiritualitate, cărți motivaționale, istorie, medicină, fizică cuantică și am lucrat și
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]