1,315 matches
-
cvasi pamfletar: Să-avem și noi postmoderniștii noștri (1989), Paradisul din tomberon (1994), Postmodernismul socialist (1999) ș.a. O critică la fel de aspră va fi formulată de tânărul eseist Ciprian Șiulea, într-un text cu titlu ironic - Postmodernismul iluminist -, inclus în volumul Retori, simulacre, imposturi (2003). Ținta principală este activitatea de „corifeu” și ideolog a lui Ion Bogdan Lefter, examinată pornind de la volumul acestuia Postmodernism. Din dosarul unei „bătălii” culturale, apărut în 2000, pe care comentatorul îl consideră a fi „un text mai degrabă
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
După postmodernism: neantul sau un nou clasicism?, OC, 2003, 176; Ioana Em. Petrescu, Modernism/postmodernism: o ipoteză, îngr. Ioana Bot, Cluj-Napoca, 2003; Marian Victor Buciu, Panorama literaturii române în secolul XX, vol. I: Poezia, Craiova, 2003, 56-219; Ciprian Șiulea, Retori, simulacre, imposturi, București, 2003, 185-218. N.Br.
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
VTRA, 2003, 1; Cornel Moraru, Nevoia de universalii, VTRA, 2003, 1; Dorin Ștefănescu, Recentismul - la răscrucea timpului, VTRA, 2003, 1; Dan Ungureanu, Două adnotări la Patapievici, VTRA, 2003, 1; Alexandru George, Omul, ființă necunoscută, LCF, 2003, 20; Ciprian Șiulea, Retori, simulacre, imposturi, București, 2003, 157-184. M.I.
PATAPIEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288712_a_290041]
-
Certitudinile mele sunt ciuruite de îndoieli ca niște haine mâncate de molii” (interviu cu Octavian Paler), RL, 2003, 4; Grigore Scarlat, Vlaga morală, VR, 2003, 3-4; Constantin Coroiu, Imposibila demolare, ALA, 2003, 679; Dicț. analitic, IV, 386-388; Ciprian Șiulea, Retori, simulacre, imposturi, București, 2003, 153-155; Lidia Ciocoiu, Poetica imaginarului în proza lui Octavian Paler, Iași, f.a. E.S. PÁLFFY Endre (12.III.1908, Toplița - 16.XI.1975, Budapesta), istoric literar și comparatist. Face liceul la Târgu Mureș, studii de filologie la Cluj
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
început, nu lasă loc pentru ambiguități, perioada proletcultistă însemnând „cea mai dramatică și mai nefirească pagină din istoria literaturii noastre”, în care „nu a existat o literatură reală în sensul consacrat al termenului, ca fenomen de cultură, ci doar un simulacru de literatură și viață literară, echivalent cu nonliteratura și antiliteratura”. Deși interesul cărții se concentrează în special pe latura istoric-documentară (contextul instituțional) și pe aceea teoretică (contextul ideologic), se formulează o serie de observații ingenioase privind dialectica dintre „politizarea literaturii
NIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288466_a_289795]
-
la Bratislava, iar între 1990 și 1992, director al Editurii Eminescu. Debutează la „Gazeta literară” în 1964, continuând să colaboreze îndeosebi la „Ramuri”, „România literară”, „Amfiteatru” și „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”. După 1990 susține la „România literară” rubrica permanentă „Simulacrele normalității”. Editorial, debutează cu volumul Antim. Logos și personalitate, apărut în 1971, căruia îi urmează Narațiunea în cronicile lui Grigore Ureche și Miron Costin (1972; Premiul Asociației Scriitorilor din Craiova), inițial teză de doctorat, și trei volume cunoscute sub titlul
NEGRICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288409_a_289738]
-
3-4; Dimisianu, Lumea, 213-217; Dicț. esențial, 595-597; Gheorghe Grigurcu, Metafizica politeții, VR, 2001, 3-4; Manolescu, Lista, III, 94-106; Nostalgia Europei, îngr. Cristian Bădiliță și Tudorel Urian, Iași, 2003; Liviu Grăsoiu, În onoarea spiritului liber, CL, 2003, 6; Ciprian Șiulea, Retori, simulacre, imposturi, București, 2003, 132-133. V.Cr.
PALEOLOGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288628_a_289957]
-
reapare cu insistență în destule analize ale modernității și mai ales ale modernității târzii. La noi, H.-R. Patapievici adoptă o poziție clară în această privință. El îndeamnă la refuzul postmodernității (care nu-i decât o exacerbare a modernității prin simulacre) și la refuzul unei noi organizări sociale sau instituționale a societăți capitaliste, pentru că numai astfel putem deveni acei moderni cu „discernământ individual” care „trebuie să ne străduim să trăim realitatea în orizontul existenței lui Dumnezeu [...]”. Conservator în politică și filosof
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Ungureanu, Proza rom., 626-644; Cosma, Romanul, I, 205-208; Teodor Mazilu, DRI, III, 236-309; Dicț. esențial, 503-506; Ghițulescu, Istoria, 257-267; Dicț. analitic, III, 425-427; Manolescu, Lista, II, 334-337; Popa, Ist. lit., II, 971-975; Rotaru, O ist., VI, 450-455; Ciprian Șiulea, Retori, simulacre, imposturi, București, 2003, 48-55. C.M.B.
MAZILU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
Mecu, București, 1996; Doru George Burlacu, Revenirea la Maiorescu, Cluj-Napoca, 1997; Zaciu, Departe, 9-13; Dicț. esențial, 477-482; Dan Mănucă, Principiile criticii literare junimiste, Iași, 2000, passim; Simion, Ficțiunea, III, 103-151, 209-211; Cornel Moraru, Titu Maiorescu, Brașov, 2003; Ciprian Șiulea, Retori, simulacre, imposturi, București, 2003, 69-130. D.M.
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
Întoarcerea proscrișilor, București, 1998, 197-201; Spiridon, Interpretarea, 73-129; Faifer, Faldurile, 118-120; Dicț. esențial, 495-498; Manolescu, Lista, III, 140-147; Constantin M. Popa, Adrian Marino, Brașov, 2001; Popa, Ist. lit., II, 1164-1165; Adrian Dinu Rachieru, Alternativa Marino, Iași, 2002; Ciprian Șiulea, Retori, simulacre, imposturi, București, 2003, 147-151. M.S.
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
tip de prezență hermeneutică și mai puțin o temă de reflecție între alte teme? Conține tradiția altceva decât expresii vestigiale sau reflexe patrimoniale? Putem găsi oare în tradiție un mediu aseptic care să ne protejeze de substanțele narcotice ale culturii simulacrului? Cum se cere apărată nevoia de fidelitate față de „antici”? Cum putem salva definiția tradiției din plutirea incertă în vaporii impreciziei semantice? Tradiția gestantătc "Tradiția gestantă" Când spunem că omul recent este rezultatul polemicii dintre tradiție și modernitate, trebuie să avem
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
al celor care vânează fantasma credibilității sociale prin prestigiu financiar (kenodoxia), atunci capitalismul rămâne compatibil cu navigația dificilă a corabiei Bisericii între mările binelui comun și portul Binelui suprem. Teodor Baconsky discută apoi avalanșa mediatică a neantului - intoxicarea imaginației cu simulacre ale fericirii - la care singura soteriologie disponibilă rămâne isteria ecologistă. „A trăi local, a gândi global” se încheie într-o notă pesimistă care amendează militantismul naturist de coloratură neopăgână. Deși identifică dezechilibre clare în ritmurile biosferei, partidele „verzilor” occidentali propun
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Europei comunitare (citit prin sita ignoranței bunăvoitoare). Patapievici a fost cronicarul necruțător al rătăcirilor românești din acele vremuri. Era solidar cu nenumărați cetățeni care încă mai revendicau pe străzi principii fundamentale: libertatea individuală, adevărul istoric, lustrația. Erupția consumerismului și barbaria simulacrelor tehnologice care flatează instinctele cele mai joase ale maselor și elitelor, deopotrivă - toate acestea par fenomene proaspete în decorul vieții românești. Stimulate de noua industrie mediatică autohtonă, publicul intoxicat de sentimentalism levantin, economie libidinală, balcanism decadent și euforie latino a
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
O încercare afină cu cea a lui Sorin Adam Matei este culegerea de eseuri a altui fost membru în „Grupul de la Brașov” (pentru a rămâne, cu toată ironia cuvenită, în această perspectivă simplistă de dinamică a grupurilor), Ciprian șiulea: Retori, simulacre, imposturi. Cultură și ideologii în România, Compania, București, 2003. Mai recent, Ciprian șiulea a revenit la atac, prin articolul „Cultura neointerbelică și problema filiației” (Timpul, decembrie 2005, pp. 18-19), în care apare acest termen rebarbativ, neointerbelic (interbelic ar trebui înlocuit
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
de a arăta că admiterea existenței lucrului în sine nu este incompatibilă cu ideile centrale ale sistemului elaborat în CRP, Noica notează: „Nu ne putem ascunde însă impresia - deși timidă, dată fiind autoritatea lui Adickes - că ne aflăm în fața unui simulacru de soluție”. (Op. cit., p. 195.) 58. „Jacobi avea dreptate când spunea: «Nu pot intra fără lucrul în sine în sistemul lui Kant, dar cu lucrul în sine nu pot rămâneă. Greșeala lui era, numai, că intra în sistem cu un
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
cât apropiată de cea utilizată de către deținut în lumea de afară (recompensele și privilegiile nu sunt altceva, după Goffman, decât elemente obișnuite în lumea din afara instituției totale). Cum penitenciarul organizează satisfacerea trebuințelor în mod birocratic (cu excepția sărbătorilor, când se organizează simulacre ale festivităților din lumea de afară, penitenciarul oferă atât cât trebuie pentru satisfacerea minimală a trebuințelor), bunurile primite din afară îi permit deținutului să-și satisfacă anumite plăceri, inaccesibile în alt mod. Arătam anterior că respectarea regulilor penitenciarului, „buna conduită
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Atracția Sarei față de kibbutz, evidentă în mai multe etape ale poveștii vieții sale, poate fi luată drept o altă manifestare a perspectivei ei asupra lumii sociale ca familie. În acest fel, străinii sunt integrați în rețeaua familii sau formează un simulacru de familie pentru Sara, toți contribuind la crearea unei lumi relaționale calde, sigure, care o înconjoară. Sara însăși pare să contribuie la selectarea și formarea unităților sau rețele lor care o înconjoară - deși această parte a poveștii e de obicei
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
Efectele ei au un mare impact asupra realității ca atare. Realitatea virtuală pare a fi, după unii (Tisseau, 2001, p. 7), o cvasirealitate ce are aparența și funcționalitatea unei realități, însă care nu este totuși realitate; e un fel de simulacru sau succedaneu al unei realități. O realitate virtuală este aceea ce are toate condițiile esențiale de a deveni (sau de a fi luată drept) realitate. Este totuși mai puțin decât realitatea ca atare. Termenul are o semnificație echivocă și paradoxală
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
2002), cu ipostaze subiacente. Într-o primă accepțiune, realitatea virtuală este o simulare a lumii, obținută prin manipularea unor modele, a unor structuri, a unor legături specifice. Cea mai nouă unealtă de simulare pare a fi computerul, el însuși un simulacru al funcționalității și performativității (cei drept, maximizate) a creierului uman. În al doilea rând, realitatea virtuală are ca specificitate nu simpla reproducere a unor modele reale, ci deschiderea unui evantai de potențialități prin depășirea proprietăților lucrurilor reale. Într-un muzeu
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de a spune despre ceva că este real devine ea însăși problematică, în condițiile în care validitatea sau autenticitatea dimensiunilor realității nu pot fi universale, general valabile. Extrema sceptică a postmodernismului susține imposibilitatea noastră de a distinge între artefact și simulacru. Tot ceea ce ne înconjoară, toată așa-numita „lume reală” este doar o combinație de simulacral environements (Baudrillard, 1989). Reflecția postmodernă afirmativă sugerează câteva perspective de analiză, mai aproape de noua viziune asupra realității și cunoașterii din cadrul științelor socioumane. a) (De)constructivismul
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
acestor frumoase versuri dintr-o Elegie (din volumul Portretul din Fayum): „afară e înlăuntru / și lăuntrul i-afară / și până-nserează mai am câteva ceasuri / să-mi mestec fărâma de taină, / până la mohorâtul hotar / unde nu se zărește decât / șirul de simulacre / statui în giulgiu / A lângă A / necropola Identitate / profilată-n amurg”. B. a mai semnat eseuri, mici proze-portret, memorialistică (Sub camuflaj. Jurnal 1943-1944, 1978, Himera, 1980) și teatru (Ziua cea mare, 1951, Îndrăgostiții, 1954, și Oaspeții de la mansardă, 1978, texte
BANUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285613_a_286942]
-
mai brodit-o Livia! Își ațintește din nou ochii asupra lui Trio Fulcinius. — Trădare, zici? ridică tonul cu asprime. Se oprește pentru că nu mai poate continua. Mânia prefăcută se topește de la sine. Îl copleșește mâhnirea. O jurisdicție monstruoasă crescută din simulacrele de procese și execuții arbitrare de pe vremea războaielor civile. Suspină. Nici măcar el nu are puterea să o stârpească, deși acum, în timp de pace, este cu totul dăunătoare. Invidia și minciuna pe care se bazează cangrenează moralul societății. — Complotul..., îndrăznește
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
d ăla prost și ieftin, de-ți surpă vederea și bărbăția. îl bea pe loc, până se prăbușește cu fruntea de scândura mesei, într-un soi de moarte temporară. Expresia "beat mort" nu e un simplu joc de cuvinte. Un simulacru de sinucidere, o nevoie psihică de moarte, pe care și-o satisface zilnic. Am cunoscut pe unul care, în zilele când nu avea spor la pescuit, se tăia la mână cu cuțitul, se ducea la doctor să-l panseze și
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
o inconfundabilă amprentă păgână -, salvându-le astfel de frenezia distrugătoare a fanaticilor creștini, și se ocupa, practic, singur de toate, de vreme ce servitorii, aproape toți creștini, priveau cu oroare acel gen de obiecte pe care, nu întotdeauna pe drept, le considerau simulacre idolatre. în ultimii ani, Hippolita aglomerase într-atât casa cu asemenea lucrări, încât devenise din ce în ce mai greu să găsească pentru toate un locșor potrivit în camerele, destul de numeroase de altfel, ale villa-ei. Clemantius evita, pe cât posibil, să o sâcâie pe domina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]