694 matches
-
în cuvinte ca: în, gând, stâncă, cânt, cană, mână, mănâncă, nas etc. Corectarea deformărilor de articulare ale fonemului n - Parazitarea articulării cu fonemul î înaintea sunetului n: înas, înasture, înu, înimic se datorează declanșării sonorizării înaintea ocluziei și lipsei de simultaneitate a acestora. Se poate elimina acest defect prin sublinierea fonației vocalice inițiale, prin adăugarea altei vocale înaintea fonemului n, în cazurile de mai sus - a, u, i, cu care se fac câteva exerciții de pronunție: una, unu, iunie, după care
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
pentru a se reaminti caracteristicile sonore și vizual-tactile. Pentru pronunția lui j se începe cu fonemul ș și se adaugă sonorizarea lui z într-o pronunție succesivă, apoi simultan suprapusă. Pe tot parcursul pronunției, logopatul palpează vibrațiile laringiene și sesizează simultaneitatea lor cu emisia curentului de aer. Pronunția lui j este dificilă dar nu imposibilă în cazul unei deprinderi bune de pronunție a sunetelor complementare. Obținerea unei variante interfonemice pentru început este mulțumitoare. Se exersează consoana în silabe deschise și în
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
se întâlneau în poieniță; unul îngrijind de foc lângă troiță, ceilalți doi, în umbra unui tufiș, complotând împotriva lui. În surdină, în spatele copacilor, corul fredona balada în sunetul ușor ritmat al tălăngilor. Un flăcău, Gică Mareș, recita cadențat balada, realizând simultaneități expresive cu corul, cu un efect de vrajă. Succesiv, corul tăcea, când momentele erau favorabile descrierilor, sau recitatorul tăcea, dacă favoriza starea mistică lirică. Melodia era luată din manualele de muzică de a opta din anul școlar 1964/65, pe
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
fac obiectul anexelor la contract și constituie părți integrante ale acestuia. ... Articolul 17 (1) Puterea termică precizată în contractul dintre producător și distribuitor trebuie să fie egală cu suma puterilor termice contractate de distribuitor cu consumatorii săi, aplicindu-se coeficienții de simultaneitate, la care se adaugă consumul tehnologic, pe structuri, pentru transportul și distribuția agentului termic de la punctul de producere la instalațiile de utilizare. ... (2) Consumul tehnologic de energie termică pentru transport și distribuție se determina prin măsurători și prin studii anuale
REGULAMENT din 20 iulie 1994 pentru furnizarea şi utilizarea energiei termice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137258_a_138587]
-
nomenclatoarele, clasificările, metodologiile, tehnicile de înregistrare și prelucrare, să publice și să difuzeze datele și informațiile statistice. Acest principiu implică obligativitatea că datele și informațiile statistice oficiale să fie puse la dispoziție tuturor categoriilor de utilizatori în condiții de egalitate, simultaneitate și nediscriminare în privința calității și a termenelor de difuzare." 5. Alineatul (4) al articolului 5 va avea următorul cuprins: "(4) Programul anual al cercetărilor statistice prevede obiectivul cercetării, organizatorul cercetării, categoriile de unități statistice incluse în cercetare, sursa datelor statistice
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 75 din 24 mai 2001 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii oficiale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134747_a_136076]
-
accepta invitația la această expoziție, vor cere avizul Biroului Internațional. Ele nu-și vor da adeziunea la expoziția proiectată, dacă ea nu prezintă aceleași garanții care sînt cerute prin prezența Convenție sau cel puțin anumite garanții suficiente. În caz de simultaneitate de data între o expozitie organizată de o țară contractanta și una organizată de o țară necontractanta, celelalte țări contractante își vor da de preferință, afară numai de împrejurări excepționale, adeziunea celei dinții. Articolul 8 Țările care voiesc să organizeze
CONVENŢIE din 22 noiembrie 1928 privind expoziţiile internaţionale*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140128_a_141457]
-
nomenclatoarele, clasificările, metodologiile, tehnicile de înregistrare și prelucrare, să publice și să difuzeze datele și informațiile statistice. Acest principiu implică obligativitatea că datele și informațiile statistice oficiale să fie puse la dispoziție tuturor categoriilor de utilizatori, în condiții de egalitate, simultaneitate și nediscriminare în privința calității și a termenelor de difuzare. ... (3) Potrivit principiului confidențialității serviciile de statistică oficială și personalul statistic au obligația să adopte și să asigure, pe parcursul întregii perioade a cercetării statistice - de la înregistrare până la publicare -, măsuri de protecție
LEGE nr. 311 din 22 mai 2002 privind aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 75/2001 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii oficiale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142407_a_143736]
-
nomenclatoarele, clasificările, metodologiile, tehnicile de înregistrare și prelucrare, să publice și să difuzeze datele și informațiile statistice. Acest principiu implică obligativitatea că datele și informațiile statistice oficiale să fie puse la dispoziție tuturor categoriilor de utilizatori, în condiții de egalitate, simultaneitate și nediscriminare în privința calității și a termenelor de difuzare. ... (3) Potrivit principiului confidențialității serviciile de statistică oficială și personalul statistic au obligația să adopte și să asigure, pe parcursul întregii perioade a cercetării statistice - de la înregistrare până la publicare -, măsuri de protecție
ORDONANŢĂ nr. 9 din 7 august 1992 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea statisticii oficiale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144995_a_146324]
-
a sunetelor influențează negativ atât recepția cât și emiterea mesajelor verbale ce devin mai lacunale. Capacitățile scăzute de analiză și sinteză fonetică a deficientului mental se repercutează negativ și în procesul scris-cititului. Acest proces dă impresia unei desfășurări succesiv-consecutive, fără simultaneitatea care să-i dea unitatea necesară, fonemul apare ca urmare a faptului ca imaginea cuvântului la deficientul mental nu se construiește prin interacțiunea elementelor acustice, chinestezice și optice. Majoritatea autorilor care au studiat problematica deficientului mental sunt de părere că
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
în funcție de persoană și număr. Verbul principal este la conjunctiv prezent, și el variabil în funcție de număr și persoană: aveam să mă duc, aveai să te duci etc. Verbul a fi poate intra și în sintagme al căror raport temporal este de simultaneitate; semiauxiliarul se află, în acest caz, la perfectul simplu: Când fu să ies pe ușă, sună telefonul. Raportul de simultaneitate este, în astfel de sintagme, de cele mai multe ori însoțit de o nuanță aspectuală; acțiunea este imperfectivă. Verbe personale - verbe impersonaletc
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
duc, aveai să te duci etc. Verbul a fi poate intra și în sintagme al căror raport temporal este de simultaneitate; semiauxiliarul se află, în acest caz, la perfectul simplu: Când fu să ies pe ușă, sună telefonul. Raportul de simultaneitate este, în astfel de sintagme, de cele mai multe ori însoțit de o nuanță aspectuală; acțiunea este imperfectivă. Verbe personale - verbe impersonaletc "Verbe personale - verbe impersonale" Din cea de-a doua perspectivă, a relației sintactice fundamentale, relația de interdependență predicat subiect, prin
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
totdeauna prezentul locutorului) și „momentul” acțiunii verbale generează timpul noțional (în termenii lui Otto Jespersen 18), care cunoaște trei termeni corelativi, corespunzând celor trei termeni fundamentali în reprezentarea adverbială a temporalității din perspectiva timpului locutorului și a actului lingvistic: azi - simultaneitatea timpul acțiunii - timpul comunicării: prezent ieri - anterioritatea timpul acțiunii < timpul comunicării: trecut (perfect) mâine - posterioritatea timpul acțiunii > timpul comunicării: viitor Timpul gramatical este expresia lingvistică a timpului noțional. Planul său semantic diferă de la o limbă la alta în funcție de caracterul specific
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
verbului regent, cu care se află concomitent în relație sintactică și în relație de timp: „Dar tata spunea că nu mai are bani de dat pentru mine.” (I. Creangă) În oricare din situații, însă, caracteristica definitorie a prezentului este exprimarea simultaneității, parțială sau totală, între momentul acțiunii verbale și momentul vorbirii, ca timp absolut, între momentul acțiunii verbului la prezent și momentul acțiunii verbului regent, ca timp relativ. Din perspectiva aspectului verbal, prezentul nu se situează în mod hotărât la un
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sau momentan, iterativ sau noniterativ etc. Notele aspectuale care se pot manifesta în planul semantic al prezentului pot, însă, determina devoltarea unor valori particulare ca timp verbal. Când se manifestă ca timp absolut, prezentul situează acțiunea verbală în relație de simultaneitate cu momentul desfășurării procesului de comunicare. Simultaneitatea este relativă; depinde, pe de o parte, de caracteristicile relației timp-aspect, pe de alta, de conținutul lexical concret al verbului: „Cu perdelele lăsate / Șed la masa mea de brad, Focul pâlpâie în sobă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
aspectuale care se pot manifesta în planul semantic al prezentului pot, însă, determina devoltarea unor valori particulare ca timp verbal. Când se manifestă ca timp absolut, prezentul situează acțiunea verbală în relație de simultaneitate cu momentul desfășurării procesului de comunicare. Simultaneitatea este relativă; depinde, pe de o parte, de caracteristicile relației timp-aspect, pe de alta, de conținutul lexical concret al verbului: „Cu perdelele lăsate / Șed la masa mea de brad, Focul pâlpâie în sobă, / Iară eu pe gânduri cad.” (M. Eminescu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în primul rând un timp durativ și imperfectiv; acțiunea este văzută în desfășurare prezentă,fără precizări referitoare la începutul sau sfârșitul ei: „Dar eu umblu lângă ape cântătoare și cu fața-ngropată în palme - mă apăr eu nu! Amin.” (L. Blaga) Simultaneitatea dintre prezentul verbal și prezentul vorbirii este relativă în două variante: 1. Când acțiunea verbului este momentană (datorită sensului lexical sau structurii sintactice) prezentul verbal se înscrie într-un punct al duratei prezentului procesului de comunicare: „Și pe-a degetelor
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
momește în vârteje;” (M. Eminescu) „Pe căile vremii se duc și vin cu pas adânc ca de soartă albe fecioare și negre fecioare:” (L. Blaga) Ca timp de relație, prezentul verbului-predicat al unei propoziții subordonate, situează acțiunea în raport de simultaneitate cu momentul acțiunii verbului regent, care se poate afla la un timp trecut, mai ales la imperfect; „- Ia’ m-ai băgat în toate grozile morții, căci, cuprins de amețeală, nu mai știam unde mă găsesc, și cât pe ce erai
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pe ce erai să mă prăpădești.” (I. Creangă), la viitor indicativ: „- Bine, dragul tatei,... alege-ți un cal din herghelie care-i vrea tu... arme care-i crede că-ți vin la socoteală,...” (I. Creangă) sau la alte timpuri verbale. Simultaneitatea este tot relativă, depinzând mai ales de planul semantic al verbului: „Și în farmecul vieții-mi / Nu știam că-i tot aceea De te razimi de o umbră / Sau de crezi ce-a zis femeia...” (M. Eminescu) Observații: Prezentul indicativ
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în cauză cu una din aceste valori aspectuale devine posibilă numai în limbajul artistic, unde determină o creștere a valorii stilistice a imperfectului: „Puiul murea tremurând...” (M. Sadoveanu) Ca timp de relație, imperfectul este, în primul rând, un timp al simultaneității, ca și prezentul. Acțiunea verbului la imperfect se desfășoară - pe toată întinderea sau numai în parte - concomitent cu acțiunea verbului cu care intră în relație sintactică și categorială (de timp): „La geamul tău ce strălucea / Privii atât de des; O
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în parte - concomitent cu acțiunea verbului cu care intră în relație sintactică și categorială (de timp): „La geamul tău ce strălucea / Privii atât de des; O lume toată-nțelegea - / Tu nu m-ai înțeles.” (M. Eminescu) În această relație de simultaneitate cu alte timpuri, imperfectul își accentuează mai mult diferitele valori aspectuale, în special cea de imperfectiv: „Tocmai ieșeam pe ușă când am auzit sunând telefonul.” (intervenția verbului la perfectul compus frânge, întrerupe desfășurarea pe mai departe a acțiunii verbului la
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
diferite raporturi temporale: • de anterioritate; ca verb-predicat al unei circumstanțiale de timp de anterioritate: „Pe urmă, răspoimâine, când ai să termini cu grijile și cu datoriile dumitale, ai să te întorci la Aizic și la Surica lui...” (Cezar Petrescu) • de simultaneitate; ca verb-predicat al unei proproziții regente sau subordonate, aflată într-un raport circumstanțial temporal de simultaneitate: „Are să fie tare mulțumit când are să știe că are aici un om de încredere...” (Cezar Petrescu) Cele două valori, adesea ușor confundabile, se diferențiază
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
răspoimâine, când ai să termini cu grijile și cu datoriile dumitale, ai să te întorci la Aizic și la Surica lui...” (Cezar Petrescu) • de simultaneitate; ca verb-predicat al unei proproziții regente sau subordonate, aflată într-un raport circumstanțial temporal de simultaneitate: „Are să fie tare mulțumit când are să știe că are aici un om de încredere...” (Cezar Petrescu) Cele două valori, adesea ușor confundabile, se diferențiază, fie din perspectiva înțelesului lexical al verbelor, fie prin elementele conjuncționale cu care se realizează raportul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
două valori, adesea ușor confundabile, se diferențiază, fie din perspectiva înțelesului lexical al verbelor, fie prin elementele conjuncționale cu care se realizează raportul de subordonare. Adverbul când poate preceda la fel de bine o propoziție în care viitorul verbului-predicat exprimă anterioritatea sau simultaneitatea. Locuțiunea conjuncțională după ce, precede numai subordonate de anterioritate; viitorul verbului-predicat se va afla în mod absolut într-un raport de anterioritate cu timpul altui verb: „Vin să te caut după ce vei termina examenul.” Locuțiunea conjuncțională de câte ori, pe de altă parte
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
se va afla în mod absolut într-un raport de anterioritate cu timpul altui verb: „Vin să te caut după ce vei termina examenul.” Locuțiunea conjuncțională de câte ori, pe de altă parte, precede numai propoziții circumstanțiale de timp aflate în raport de simultaneitate cu regenta; viitorul verbelor-predicat al acestor propoziții se va afla, în mod absolut, într-un raport de simultaneitate: „Să te duci la el de câte ori are să te cheme.” În plus, când subordonata este introdusă prin această locuțiune conjuncțională, valoarea de simultaneitate
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
caut după ce vei termina examenul.” Locuțiunea conjuncțională de câte ori, pe de altă parte, precede numai propoziții circumstanțiale de timp aflate în raport de simultaneitate cu regenta; viitorul verbelor-predicat al acestor propoziții se va afla, în mod absolut, într-un raport de simultaneitate: „Să te duci la el de câte ori are să te cheme.” În plus, când subordonata este introdusă prin această locuțiune conjuncțională, valoarea de simultaneitate a viitorului este însoțită și de o nouă notă aspectuală; acțiunea verbală are caracter iterativ: „Așa să răspunzi
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]