528 matches
-
modernismul sună ca o evocare profană. D-l E. Lovinescu, inofensiv în genere, pângărește poezia, când o teoretizează. * La nordul și la sudul teribilei Babel, lenevesc alți doi ihtiozauri: diferențierea și mutația valorilor. Întrucât diferențierea vrea să provoace, ca și sincronismul, aceeași întrecere, în poezie, a puterilor temperamentale și individuale (pe care le declarăm o dată pentru totdeauna: antilirice, utilizabile numai în plastică sau în muzică), nu adăugăm nimic criticei noastre precedente. Cât privește mutația valorilor, cei ce cunosc "revizuirile" d-lui
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
și slăbănoage Danaide. Lirismul cel nou se limpezește de apele, mai luminate, ale unei melodice arhitectonice: modul dorian (al lirei), echivalentul simplicității cântării bisericești. * Pentru "Sburătorul", această lecție de discriminare. Domnul E. Lovinescu n-are nevoie de lecții de poetică. Sincronismul și participarea lui îi umplu cu prisosință neantul zilelor. Atât numai că, în caligrafierea sincronică ori tardivă a ideilor, nu pune toată acuratețea așteptată de la d-sa. Nu întîlnim nicăieri în Evoluția poeziei lirice, alături de reproducerea criticei aduse semănătorismului, de
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
putea determina: 1. dacă și în ce măsură întregul gândirii sale este original - și eventual superior - față de părțile care au intrat în componența lui, după cum înclinau să creadă elevii și apropiații săi; 2. dacă într-adevăr și-a devansat contemporanii români prin sincronism cu gândirea europeană, ba chiar prin anticiparea unor importante curente - precum existențialismul și logica intuiționistă -, așa cum au susținut discipolii săi. Nu e desigur un program revoluționar. Sunt lucruri pe care buna tradiție a cercetării filologice le-a practicat și verificat
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
prin dublarea precendentului. Prin convenție, timpii sub o secundă se inscripționează astfel: 30 = 1/30 s, 125 = 1/125 s. Timpii supraunitari se inscripționează normal. La unele aparate, timpul de sincronizare cu blițul (timpul minim în care blițul funcționează în sincronism cu obturatorul) este evidențiat prin cromatică sau cu ajutorul altor semne distinctive (figura 2.21). În funcție de poziția în interiorul aparatului de fotografiat, obturatoarele pot fi centrale sau focale. Obturatoarele centrale sunt situate în interiorul obiectivului, cât mai aproape de centrul optic al acestuia. Sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
Facla, an IV, nr. 32-46, noiembrie-decembrie 1913). Una dintre țintele favorite ale polemicilor lui Vinea este E. Lovinescu, împotriva căruia se dezlănțuie în diatribe violente; aparent contrariant (ambii comentatori sînt adversari ai sămănătorismului, ambii se vor manifesta ca exponenți ai sincronismului modernist), faptul se deovedește a fi elocvent. Ar fi reductiv să punem aceste excese doar pe seama influenței pamfletare a lui Arghezi și a lui N.D. Cocea, a apropierii de socialiști și a aversiunii față de liberali; după cum ar fi naiv să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
din articolul „Naționalism, rasă, tradiție“ (Patriotismul nostru nu e încă a păstra, ci a construi, subl. a.) „o frază care explică militantismul său modernist ca o reacție la insuficienta noastră dezvoltare artistică”. Prin urmare - un patriotism constructivist, nonetnicist, emancipator, un „sincronism organic” opus „naționalismului școlar și cazarmagiu al patriei de afaceri”. Din articolul citat - un comentariu pe marginea definiției națiunii la Ernest Renan - se desprinde o atitudine particulară față de problema națiunii și a tradiției. O atitudine, am putea spune, pe măsura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
titulatura de „poezie extremistă” în legătură cu lirica avangardistă) vorbea, reluîndu-l pe istoricul latin Tacit, despre existența unui saeculum modern, Emilian vede în „anarhism” (înțeles ca esență a modernului) un „duh al vremii” prezent în toate manifestările sociale, psihologice, spirituale, științifice, artistice. „Sincronismul” și „interdependența” între manifestările artistice ale unei epoci sînt, de asemenea, invocate (ca și în cazul lui Lovinescu). Universalizarea revoltei anticlasice este explicată prin intermediul lor: „Reacțiunea aceasta împotriva doctrinelor și operelor artistice anterioare ar putea fi urmărită în aproape toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
tradiționale”. (Nota bene, în versiunea românească a lucrării lui Gustav Réné Hocke Manierismul în literatură, Ed. Univers, București, 1976, Nicolae Balotă completa antologia de texte manieriste din literatura europeană cu două poeme de Ion Barbu și cu „fabula” „Cronicari”...) Între sincronism și protocronism - noile metode critice Ultimul deceniu al „Epocii Ceaușescu” este dominat de două mari „bătălii culturale”: avem, pe de o parte, conflictul dintre adepții naționaliști sau național-comuniști ai protocronismului și adepții „internaționaliști” ai umanismului estetic occidentalist și sincronist. Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
una „pragmatică” a celor două tipuri de scriere. Eseul începe însă printr-o critică vehementă a „complexelor criticii” noastre. Ținta polemicii este „ceea ce Edgar Papu numea cu o frumoasă, însă puțin pertinentă metaforă, «protocronism românesc»”. În bătălia ideologică dintre adepții sincronismului și cei ai protocronismului, Victor Ivanovici își precizează ferm poziția. Scopul teoriei lansate de E. Papu ar fi, în opinia lui, acela de „a ne consola de eventualele complexe” provinciale prin invocarea obsesivă a precursoratului absolut: „Însă calitatea de precursor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
să respingă textualismul (fără a se autointitula, obligatoriu, postmoderni!), sesizînd caracterul său marginal, excentric, excesiv-tehnicist și steril, bref — contraproductiv. La fel de contraproductivă s-a dovedit a fi însă și invocarea — cu argumente protocroniste! — a „textualismului” urmuzian, în plină bătălie cultural-politică între sincronism și protocronism... Analizele din Arca lui Noe despre „Arghezi & Urmuz” duc mai departe observațiile lui Nicolae Balotă, polemizînd cu prejudecățile criticii tradiționale de autoritate. Primii vizați sînt G. Călinescu și Tudor Vianu. Ideea „echivocurilor” lingvistice emisă de cel din urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
din dichiseala unui dandy. Nu totul. Dacă am cerceta temeinic literatura română dintre 1830 și, să spunem, 1890, citind din scoarță În scoarță felurite scrieri În proză (memorii, scrisori, jurnale, nuvele, romane), am remarca mai mult ca sigur un oarece „sincronism” Între dandysmul de pe Sena sau Tamisa și cel de pe malurile Bahluiului ori Dâmboviței. Mărturisim că nu am citit din miile de pagini decât vreo 200, cele mai multe, fragmente din romanele lui Kogălniceanu, Pantazi Ghica, Radu Ionescu ori Bujoreanu și, cu imensă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
procesul kafkian al lui Welles de identificare și distanțare , lipsa omogenității, filmele fiind construite din tablouri separate prin elipse narative, alături de omogenizarea semnificativului vizual (decoruri, scene, paragrafe, capitole), a semnificativului narativ (jocul actorilor, scenariul, profilul dramatic), și a semnificativului audio-vizual (sincronismul imaginii și al sunetelor text, zgomot, muzică), conexiunile dintre planuri, claritatea, estompările, accelerările, asocierile, montajul paralel, ralentiurile, supraimprimările, deplasările interioare ale personajelor, contrapunctul, simfonismul, minimalismul, imaginile șoc, efectele surpriză, fracturile stilistice, spațiale, cominutive sau simple, visele, incursiunile psihologice, tușele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
ionale�. Deci nu s-au tranportat la noi, �pe de-a-ntregul�, moduri de a fi, g�ndi, sim?i, ac?iona, de pe malul Senei, Tamisei, din Berlin sau Torino. Sigur c? �n perioadă interbelic? au devenit �mai dese� perioadele de sincronism cu lumea civilizat?, dezvoltat?. �Ex occidente lux�, spunea Lovinescu, adeptul form?rîi sub influen?a Occidentului. �Lumină vine de la R?s?riț� au zis ?i f?cut al?îi� Privind fascicolul net al consecin?elor acelor vremi pentru epocile care
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
mutații petrecute la țară, discursul înflăcărat despre țărănime garanție de bază a valorilor națiunii se perpetuează. Astăzi, cuvîntul "țărănesc" reia temele romantismului de la 1850. Această cultură care pretinde o organicitate armonioasă este refuzată de către partizanii deschiderii, ai modernității și ai sincronismului dezvoltării României în raport cu Europa occidentală. Disputa este veche și are loc între occidentaliști, care își propun asumarea aventurii timpului, și adepții specificului național, care neagă această amprentă a unui timp străin romanității. Disputa aceasta s-a născut odată cu marile fresce
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
o societate dominată de un spirit profund religios. Această reevaluare a contextului este necesară și susține contrariul studiilor care încearcă să demonstreze sincronia dezvoltării culturale și analogia mecanismelor cultural-sociale care conduc, în Franța ca și în Balcani, spre revoluție. Obsesia sincronismului și a analogiei animă școala marxistă. Aceasta așază, în primele decenii ale secolului al XIX-lea, întîiele semne ale trecerii rămășițelor feudalismului la stadiul de îmburghezire. Aceeași obsesie este semnul de necesitate al unei culturi mici, care își determină elitele
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
paradigme: cea modernistă și cea postmodernistă. Putem vorbi despre o incluziune nu totală, însă a modelului individual, în cel paradigmatic, iar, pe acesta din urmă, la rândul lui, să-l legăm de ceea ce Eugen Lovinescu înțelege prin binecunoscuta teorie a sincronismului. Amintim una dintre afirmațiile autorului, în acest sens: criticul consideră că toate manifestările de cultură ale unei epoci se dezvoltă din perspectiva unui spirit al veacului, sunt modelate de o tendință sincronă ce conferă anumite trăsături similare unor opere, autori
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
că toate manifestările de cultură ale unei epoci se dezvoltă din perspectiva unui spirit al veacului, sunt modelate de o tendință sincronă ce conferă anumite trăsături similare unor opere, autori, teme ori procedee din spații culturale diferite. Lovinescu vede în sincronism "acțiunea uniformizantă a timpului în elaborațiile spiritului omenesc". Cu alte cuvinte, sincronismul exprimă o tendință unificatoare și integratoare, centripetă și nu centrifugă, tendință ce face ca manifestările artistice, literare, culturale, în genere, ale unei perioade să fie consonante: "Sincronismul înseamnă
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
unui spirit al veacului, sunt modelate de o tendință sincronă ce conferă anumite trăsături similare unor opere, autori, teme ori procedee din spații culturale diferite. Lovinescu vede în sincronism "acțiunea uniformizantă a timpului în elaborațiile spiritului omenesc". Cu alte cuvinte, sincronismul exprimă o tendință unificatoare și integratoare, centripetă și nu centrifugă, tendință ce face ca manifestările artistice, literare, culturale, în genere, ale unei perioade să fie consonante: "Sincronismul înseamnă, după cum am spus, acțiunea uniformizatoare a timpului asupra vieții sociale și culturale
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
în sincronism "acțiunea uniformizantă a timpului în elaborațiile spiritului omenesc". Cu alte cuvinte, sincronismul exprimă o tendință unificatoare și integratoare, centripetă și nu centrifugă, tendință ce face ca manifestările artistice, literare, culturale, în genere, ale unei perioade să fie consonante: "Sincronismul înseamnă, după cum am spus, acțiunea uniformizatoare a timpului asupra vieții sociale și culturale a diferitelor popoare între dânsele, printr-o interdependență materială și morală. Există, cu alte cuvinte, un spirit al veacului sau ceea ce numea Tacit un saeculum, adică o
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
o inconștiență cu privire la carențele și efectele sale. Pacifismul total sau necondiționat, care respinge defensiva armată în orice circumstanțe, nu poate avea eficacitate preventivă decît dacă dispune de puternice curente de opinie simultane și sincrone la potențialii adversari. Or simultaneitatea și sincronismul sînt astăzi la fel de puțin posibile ca și înainte de 1939, avînd în vedere că pacifismul de uz intern este interzis în URSS așa cum era și în Germania hitleristă, fiind în schimb liber să se dezvolte în țările democratice. Una dintre consecințele
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
cenaclul și revista Sburătorul (cenaclul a ființat între 1919 și 1947, iar revista, între 1919 și 1922, 1926 și 1927). Promovând tendințele moderniste în literatură și tinerele talente, Eugen Lovinescu formulează teoria imitației, cea a mutației valorilor estetice și teoria sincronismului, care propune intrarea în rezonanță cu „spiritul veacului“, acceptarea elementelor de noutate din literatura europeană contemporană. Cenaclul condus de Lovinescu a fost agorá scriitorilor care năzuiau să se delimiteze de convențiile artistice tradiționale, să depășească orizontul limitativ al problematicii rurale
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
prin concurs, postul de profesor la Catedra de istoria literaturii române a Universității „1 Decembrie” din Alba Iulia. A colaborat la „Tribuna”, „Steaua”, „Transilvania”, „Vatra”, „Astra”, „Familia”, „România literară” ș.a. Este căsătorit cu Rodica Braga. Primul volum al lui B., Sincronism și tradiție (1972), abordează, în întâia secțiune, o problematică diversă din sfera teoriei literare (raportul sincronism-tradiție, convenționalul în artă, relația structură-formă, conceptul de ambiguitate etc.), iar într-o a doua secțiune grupează câteva studii de istorie literară privitoare la Tudor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285854_a_287183]
-
activitate de cronicar literar, B. și-a alcătuit volumul Pe pragul criticii (1992), în care discută operele scriitorilor contemporani cu spirit critic și aplicație analitică. A îngrijit și prefațat un mare număr de ediții din operele scriitorilor clasici români. SCRIERI: Sincronism și tradiție, Cluj, 1972; Conjuncturi și permanențe, Cluj-Napoca, 1976; Destinul unor structuri literare, Cluj-Napoca, 1979; Istoria literară ca pretext, Cluj-Napoca, 1982; V. Voiculescu în orizontul tradiționalismului, București, 1984; Când sensul acoperă semnul, București, 1985; Recursul la tradiție, Cluj-Napoca, 1987; Pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285854_a_287183]
-
Schițe marine din lumea porturilor, postfața edit., București, 1981; Octavian Goga, Teatru, postfața edit., București, 1984; Pavel Dan, Schițe și nuvele, pref. edit., București, 1985; A. E. Baconsky, Fluxul memoriei, pref. edit., București, 1987. Repere bibliografice: Mircea Anghelescu, Mircea Braga, „Sincronism și tradiție”, RL, 1972, 52; Mircea Tomuș, Mircea Braga, „Conjuncturi și permanențe”, T, 1976, 6; Doina Uricariu, Dialectica unor structuri literare, LCF, 1979, 18; Dan C. Mihăilescu, „Conspecte” stimulative, RITL, 1982, 4; Adrian Marino, Personalitatea cercetătorului literar, TR, 1983, 8
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285854_a_287183]
-
de dezvoltare al celui din urmă fiind mult mai lent și acest element este cel care îi diferențiază pe cei doi. Copilul normal crește fizic și mintal în același ritm, pe când la un copil cu dizabilitate mentală nu apare acest sincronism, iar decalajul dintre vârsta mentală și cea cronologică crește progresiv. 2. Heterodezvoltarea teză lansată de C. Păunescu, care distinge în structura psihică a persoanei cu dizabilități mintale dezvoltarea sub limită a unor aspecte ale activității psihice, concomitent cu dezvoltarea peste
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]