2,599 matches
-
se găsește incultul să facă atîta deranj la Cotroceni? Pentru un om de care nici măcar nu auzise pînă la campania electorală. Un scriitor, și nu unul care să-i aducă o bibliotecă plină de voturi singuraticului președinte, ci tot un singuratic, ca și el. Lui Mircea Cărtărescu nu-i plac ceremoniile. Nu știe să poarte cravată și sînt sigur că în garderoba lui nu există un costum de haine, această uniformă a civililor. Așa că cei care i-au reproșat că s-
Doi singuratici by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10796_a_12121]
-
Mihăieș în postfața romanului, o parabolă a Visului American - însă privită cu ochii noștri de europeni, captivați de un anume miraj optic vizibil la răsăritul soarelui în strâmtoarea Messina și cunoscut sub numele de Fata Morgana: „La urma urmelor, pentru singuratici precum Gatsby iubirea e perfectă doar atâta vreme cât e departe, de neatins, asemenea becului verde care arde toată noaptea la debarcaderul familiei Buchanan și pe care, de cealaltă parte a golfului, Gatsby îl contemplă fascinat ore în șir. Și cu cât
Portret de grup cu Statuia Libertății by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3992_a_5317]
-
anii 1945, 1946 unde Bucureștiul devine mai ceva decât Chicago-ul lui Dillinger și Capone, un loc geometric ideologic al confruntărilor dintre crapuloșii mafioți capitaliști și poliție sub arbitrajul tot mai ferm al membrilor P.C.R.. Cauza Durului Neîmblânzit, a Lupului Singuratic, a Cavalerului Dreptății devine pas cu pas cea a Partidului, apropierea se face lent, cu ocolișurile necesare captării unui rebel, unui neînregimentat precum comisarul Moldovan. În acest sens, o excelentă analiză oferă Ion Manolescu în eseul său „Comunismul «la pachet
Gloanțele oarbe ale Comisarului Moldovan by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4016_a_5341]
-
puține au fost „creioanele” care primiseră cununa de martir a vînătăilor și juliturilor din mîna răzbunătoare a „pătlăgelelor”. Întărîtate, „creioanele” puneau la cale hăituiala cîte unei „pătlăgelele” izolate și, chiuind, trăgeau în micul nobil din praștii cu bătaie lungă. „Pătlăgeaua” singuratică, zgîlțîindu-și ghiozdanul, se salva în grabă în vreo străduță și, palidă, cu un galoș pierdut în fugă, rămînea îndelung în adîncitura intrării unei case oarecare. Galoșul capturat era aruncat de învingători pe acoperișul unei clădiri cu două etaje, cea mai
ILF ȘI PETROV Douăsprezece scaune (ediție necenzurată) () [Corola-journal/Journalistic/4078_a_5403]
-
presupunea un altfel de abordare literară a subiectului, o altă organizare a relațiilor dintre personaje. Deoarece iubitorii literaturii pulp detestau descrierile, autorii s-au reorientat spre un stil care corespunde nevoilor imediate de comunicare. Așa se face că figura detectivului singuratic, marginal, necorupt și seducător devine un asset la care n-a renunțat niciunul din cei care au continuat să scrie în tradiția Hammett- Chandler sau chiar împotriva acestei tradiții. Philip Marlowe poartă, așadar, dubla ereditate a unui tânăr descins din
Detectivi în iarnă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4068_a_5393]
-
toată seara trecută. Astăzi am trimis același e-mail de salut la două persoane care nu se înțeleg prea bine, sperând că se vor împăca atunci când vor vedea că au în mine un prieten comun. Wordsworth avea dreptate: plimbările lungi și singuratice sunt bune pentru inspirație, dar astăzi eu nu scriu. Mă simt bine, dar nu pretind ca senzația aceasta de bine să se infiltreze și în scrisul meu, în cazul în care mâine voi începe povestea din nou. Iau un pic
Vasile Baghiu by Vasile Baghiu () [Corola-journal/Imaginative/10251_a_11576]
-
-l capteze și să-l atragă pe drumul înfundat și păgubos al realismului socialist. Așa se explică prezența lui, perioade îndelungate, la Sinaia, în vilele din complexul Pelișor. întâlnirea cu frumoasa poetă l-a transformat spontan dintr-un tip cam singuratic și morocănos, - până atunci, probabil, cu neglijabile relații sentimentale, posedat aproape exclusiv de mereu neliniștitul său demon literar -, într-un tânăr exaltat, care descoperea, după cum se pare, marea iubire. Aurora Cornu, care i-a fost soție patru ani (1954-1958), a
Marin Preda, îndrăgostit by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10045_a_11370]
-
frunți Scriem cu dalbele simțiri de bucurie. Că toamna a adus în poalele ei nuci Iar copiii le adună cu mare veselie. A mai bătut iar vântul cel tomnatic La ceasul unei zile ca de bun venit, Să-nveselească bradul singuratic, Ce-n frunze verzi rămas-a-mpodobit Cluj Napoca, 30 octombrie 2015 Mâna destinului O lacrimă-n gene îmi scrie din nou, Versul ce plânge de mână cu clipa. Se-ascunde sub pleoapa plină de dor, Mă mângâie iar destinul cu mâna. Șiraguri
IUBIREA CA O PLOAIE DE HAR de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384750_a_386079]
-
fiecare reprezentant al masculinului ca pe un înger decăzut, iar actul acela pur, al formării androginului primordial, o mare mizerie: ,, Dai la porci mărgaritare’’, așa ziceam în gând... Și totuși Bazil mă păstrase o fragilă lăcrămioară, o distinsă frezie, o singuratică dalie, o mică madonă...o căprioară, o fată nefemeie ... Îl cunoscusem pe Victor la 18 ani când am încercat prima oară să întru la filosofie, în București, Victor era vărul meu de gradul doi, și pentru că urma să se căsătorească
ROMANUL DIANEI -CONTINUARE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1885 din 28 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384767_a_386096]
-
de Saint-Jérôme) - acesta este motto-ul ce deschide cartea lui Muguraș Constantinescu Pratique de la traduction. Cele mai bine de patru sute de pagini ale sale se străduiesc, însă, să dovedească tocmai contrariul și anume că, dincolo de aparența de îndeletnicire obscură și singuratică, traducerea este înainte de toate o practică, o activitate „vie, pasionantă, greu de prins într-o teorie sau într-un șir de abstracțiuni.” Avem în față, așadar, o odisee a traducerii, cuprinzând capitole de istorie a genului, teoretizări diverse și accepțiuni
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/13612_a_14937]
-
Acasa > Poezie > Delectare > CĂLĂTORI SINGURATICI Autor: Maria Giurgiu Publicat în: Ediția nr. 1979 din 01 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Eram călători solitari pe potecile anilor apuși străbăteam bărăganul destinului măsurând pânzele orizontului pictate cu dureroase tăceri. Cu priviri obosite în jur percepea foșnetul vieții
CĂLĂTORI SINGURATICI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385269_a_386598]
-
rătăcitoare prin hățișurile anilor căutând în neștire limanuri. Regăsiților în răscrucile sorții, să le-adune suspinele inimilor și patimile iubirilor torcându-le toate-n fuior nesfârșit de argint, cu raze de lună împletind destinele și patima solitarilor. Referință Bibliografică: CĂLĂTORI SINGURATICI / Maria Giurgiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1979, Anul VI, 01 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Maria Giurgiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
CĂLĂTORI SINGURATICI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385269_a_386598]
-
câmp râzând” și nu-mi ajungea ziulica toată ca să mă joc și să mă bucur de frumusețea codrului „bătut de gânduri” a poienilor „smălțuite” în razele soarelui binefăcător, admirând florile și ascultând armonii celeste „dulcea batere de vânt” , și glasul singuratic al unui corn ce-și anunța ciobanii că în curând „se lasă seara peste sat”, smnalul la care „tresăream” și mă îndreptam spre „căsuța copilăriei” ... fiind frânt de oboseală, dar atât de fericit, ca acum să-mi pun aceiași întrebare
DOR DE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1289 din 12 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349223_a_350552]
-
să merg prin veacuri. Aveam locul rezervat! Dinastii de multe soiuri se-ntindeau ca într-o doară, Trebuia să trec prin toate, doar era întâia oară! Un actor își dresa visul, avea unul fantomatic Și-nvățase bine rolul despre lupul singuratic. Doi pescari de vreme bună se-ntreceau într-un oftat: Doamne-am zis, există-n toate un destin îngândurat! Mai departe-am mers prin zodii, le-am găsit lângă un foc, Descântau de zor armura din misterul unui joc. Am
PRIZONIERA DE LUMINĂ de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349234_a_350563]
-
care e anormal la vârsta mea... Nu vreau eu să mă gândesc la viitor, dar atunci apare în mine, pretimpuriu, trecutul, ca un mare semn de întrebare, pe care eu mă prefac că nu-l văd. Marin Preda în Marele singuratic Cine a putut iubi doi ani, așa cum mă iubise ea, poate uita o vreme fericirea de atunci, dar ea va înflori din nou, cu alt chip, din același izvor, fiindcă un om nu poate avea două suflete și mai ales
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344061_a_345390]
-
unei plante, îți poate fi fatală: cine îți garantează că vei putea prinde rădăcini mai adânci în altă parte și mai ales cine te poate asigura că nu vei da de aceeași lume, poate mai rea? Marin Preda în Marele singuratic Imbecilitatea și prostia nu ocolesc în general pe nimeni, dar noi, românii, ne salvăm adesea luând-o în derâdere la ceilalți și acceptând cu humor că nici noi înșine nu facem excepție. Rezultă o comedie care ne distrează pe toți
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344061_a_345390]
-
clipă sublimă pe acest pământ pe deasupra scoarței lui inundată de soare și de vânt înainte de a dormi cu țeasta înăuntrul lui, unde nu e nici lumină, nici verdeață dacă am oferi lumii doar spectrul singurătății noastre? Marin Preda în Marele singuratic În ceea ce mă privește, sunt furios pe savanți că m-au silit să aflu că cerul nu e mai înalt de două-trei sute de kilometri. Eram mult mai fericit când credeam că e fără limite, decât eram când știu că
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344061_a_345390]
-
și se pomenise cum parcă aici cineva îi picura în inimă un balsam, care-i dădea seninătatea de care avea nevoie ca să uite eșecul său în lume. Era o lume care îi ajungea, această primăvară închisă. Marin Preda în Marele singuratic (1972) Trezește-te și răspunde-mi sau, dacă nu poți acum începe prin a te gândi și într-o zi, tot gândindu-te, o să poți să-ți răspunzi și să-mi spui și mie... Marin Preda în Cel mai iubit
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344061_a_345390]
-
țină seama de forțele oarbe care pun nu o dată stăpânire pe om, și care să propună altceva decât umilința înrobitoare, inacceptabilă pentru mândria firească a unui animal atât de liber și de viclean cum este omul. Marin Preda în Marele singuratic În noi însine, dar fără să ne dăm seama, încetează să bată ceasul tăcerii, al devenirii, al scurgerii, ceasul care a fost întors pentru noi din chiar secunda când am fost scoși din neam, acolo în pântecul matern, si a
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344061_a_345390]
-
care poți să cazi ascund cuvintele! Ce curse! Cuvintele nu sunt o glumă. dar oricât de atent ai fi poți cădea în plasa lor și să spui lucruri pe care în realitate nici nu le gândești. Marin Preda în Marele singuratic Tinerețea la un bărbat ține loc de eleganță în îmbrăcăminte dacă bineînțeles nu umblă rupt. Marin Preda în Marele singuratic O femeie poate să ierte orice, în afară de faptul să nu-ți pese de ea. Marin Preda în Cel mai iubit
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344061_a_345390]
-
cădea în plasa lor și să spui lucruri pe care în realitate nici nu le gândești. Marin Preda în Marele singuratic Tinerețea la un bărbat ține loc de eleganță în îmbrăcăminte dacă bineînțeles nu umblă rupt. Marin Preda în Marele singuratic O femeie poate să ierte orice, în afară de faptul să nu-ți pese de ea. Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980) A ști să râzi în clipele tragice înseamnă a stăpâni tragicul. Marin Preda în Cel mai iubit
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344061_a_345390]
-
pământeni (1980) Domnule, eu totdeauna am dus o viață independentă. citat din Marin Preda Am vrut odată să schimb lumea! Nu-mi ajunge? De ce trebuie să o iau de la cap și să merg până în pânzele albe? Marin Preda în Marele singuratic Mai bine un sfârșit cu groază, decât o groază fără sfârșit. Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni, volumul 1 (1980) Toată credința lui ți se pare greșită. Ei, nu mai spune! Și a ta care e? Dacă o
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344061_a_345390]
-
e mai rău: înstrăinarea sau apropierea aceasta sufocantă? Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980) Nu e adevărat, la treizeci și cinci de ani nu renasc amintirile. Amintirile nu reînvie decât atunci când viitorul ni se îngustează. Marin Preda în Marele singuratic Un suflet tulbure, instabil, nu suportă ore și cu atât mai puțin zile sau săptămâni fără să urce sau coboare stârnind în jurul lui conflicte și confuzie. Pe ceea ce există apar destule sminteli, jignirea, gelozia, vanitatea rănită... Iar dacă ceea ce există
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344061_a_345390]
-
urce sau coboare stârnind în jurul lui conflicte și confuzie. Pe ceea ce există apar destule sminteli, jignirea, gelozia, vanitatea rănită... Iar dacă ceea ce există e pre tocit, atunci pe ceea ce a fost, sau pe ceea ce va fi. Marin Preda în Marele singuratic Viața omului se poate scurge pe pământ și ca o apă liniștită, împlinindu-se simplu în moarte, care vine ca o soluție a unei probleme insolubile: ce să facă ființa umană după ce a asistat la un număr de douăzeci sau
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344061_a_345390]
-
în urma lui înlocuitori? Dar viața lui se poate scurge și într-o permanentă dezordine, ca o revoltă împotriva soluțiilor invariabile ale acestei existențe, atacând sălbatic pe toți cei care o acceptă astfel, adică pe majoritatea oamenilor. Marin Preda în Marele singuratic Mă înfuriam, nu mai țineam seama că sunt și fete cu noi și le spuneam la toți că sunt niște imbecili. Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980) Cineva care stă pe dinafară nu poate să judece ce
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344061_a_345390]