5,222 matches
-
ROL fundamental la nivelul STRUCTURII PROFUNDE a narațiunii (similar cu FUNCȚIA la Souriau, DRAMATIS PERSONA la Propp și ARHIPERSONA la Lotman). Termenul a fost introdus în naratologie de Greimas, după lingvistul Tesnière, pentru care acesta desemna un tip de unitate sintactică. Prelucrînd taxonomiile de rol propuse de Souriau și Propp, Greimas a ajuns la un MODEL ACTANȚIAL constînd, la origine, din șase actanți: SUBIECT (LEU la Souriau, EROU la Propp), OBIECT (SOARE la Souriau, PERSONAJ CĂUTAT la Propp), REMITENT (BALANȚĂ la
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
În accepția sa mai restrînsă, se consideră că termenul desemnează repetiția unor unități semantice într-un text (sau într-o parte a textului). În sensul său cel mai larg, el desemnează repetarea unităților la toate nivelele textuale (fonetic, stilistic, retoric, sintactic, prozodic etc.). ¶Adam 1985 [1999]; Eco 1979 [1996], 1984 [1982] [2003]; Greimas 1983b; Greimas, Courtés 1982; Rastier 1973. Î încadrament [nesting]. Vezi INSERARE. ¶Barthes 1974 [1987]. început [beginning]. Întîmplarea care inițiază procesul de schimbare într-o INTRIGĂ sau ACȚIUNE. Această
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
e o temă în aceeași lucrare. Motivul ar trebui deosebit și de TOPOS, care este un complex specific de motive ce apare frecvent în texte (literare): nebunul înțelept, copilul bătrîncios, locus amoenus etc.. 2. O unitate narativă, minimală la nivelul sintactic; o ASERȚIUNE NARATIVĂ. Pentru Tomașevski, motivele pot fi statice (desemnînd o STARE), sau dinamice (desemnînd un EVENIMENT). În plus, ele pot fi logic esențiale acțiunii narative și coerenței sale cauzal-cronologice (MOTIVE CONEXE), sau pot fi logic neesențiale acesteia (MOTIVE LIBERE
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
teorie semiotică, în terminologia greimasiană. Într-un parcurs generativ (parcours génératif), părțile componente sînt articulate pe o direcție care merge de la simplu la complex, de la abstract la concret. De exemplu, modelul greimasian al narațiunii în care două componente de bază (sintactic și semantic) sînt generate (li se desemnează o descriere) pe două nivele narative (profund și de suprafață) și un nivel discursiv pot fi reprezentate de diagrama următoare (care se citește de sus în jos). ¶Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983. PARCURS
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
sînt generate (li se desemnează o descriere) pe două nivele narative (profund și de suprafață) și un nivel discursiv pot fi reprezentate de diagrama următoare (care se citește de sus în jos). ¶Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983. PARCURS GENERATIV Component sintactic Component semantic Structuri Nivel profund Sintaxă fundamentală Semantică fundamentală semio-narative Nivel de suprafață Sintaxă narativă de suprafață Semantică narativă Structuri discursive Sintaxă discursivă Discursivizare Temporalizare Actorializare Spațializare Semantică discursivă Tematizare Figurativizare parcurs narativ [narrative trajectory]. Un set de PROGRAME NARATIVE
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Apartenența la drept a legilor imorale sau injuste / 74 1.4.2. Despre conformitatea dreptului cu morala / 80 1.4.3. Dreptul și justiția / 83 Capitolul II. Normele morale și normele juridice / 93 2.1. Conceptul de normă și structura sintactică a normelor / 93 2.2. Normele morale / 98 2.2.1. Structura formală a normei morale / 100 2.2.2. Relația dintre trebuie și este (I) / 103 2.2.3. Clasificarea normelor morale / 106 2.2.4. Trăsăturile normelor morale
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
să aducă la același nivel orice manifestare excesivă. În societate, acolo unde ceea ce este just întâlnește foarte adesea injustul, acest termen mediu îl reprezintă legea"229 Capitolul II Normele morale și normele juridice 2.1. Conceptul de normă și structura sintactică a normelor Pornind de la etimologia cuvântului normă, în limba greacă nomos 1 însemnând ordine, putem spune că normele transformă lumea într-un cosmos organizat, într-o ordine imperativă. "A spune că lumea e un amestec de ordine și haos", scrie
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
în planul paradigmatic al codului ales și de modalitatea de asociere a elementelor selectate în plan sintagmatic, de ponderea (diferită, de la un act comunicativ la altul) a verbalului, nonverbalului și paraverbalului, de caracteristicile de ordin fonetic/fonologic, lexical/semantic, morfologic, sintactic, stilistic ale mesajului transmis etc. Se poate realiza o distincție, din acest punct de vedere, între subiectivitatea locutorului reflectată în etapa de proiecție/construire/codificare a mesajului și cea reprezentată în etapa de transmitere propriu-zisă a acestuia, de realizare a
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
din perspectiva locutorului în condițiile în care locutorul inițiază actul comunicativ încadrat într-un anumit registru (vezi și contextul idiomatic, cel relațional, cotextul și contextul socio-cultural17): prin sintagmele adresative folosite, prin termenii actualizați (vocabularul fundamental, masa vocabularului), prin anumite structuri sintactice (construcții eliptice sau, dimpotrivă, elaborate minuțios), prin valorificarea particulară a raportului lingvistic extralingvistic (de exemplu, anumite gesturi sunt mai semnificative decât cuvintele în registrul familiarității), prin precizarea canalului de comunicare, în anumite situații (de exemplu, ,,Acum doar ascultăm, fără să
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
grup Să ia parte la activitățile de învățare în grup, să sugereze ce este de făcut mai departe într-un joc, o activitate, continuând secvențe de acțiuni Educarea unei exprimări verbale orale corecte din punct de vedere fonetic, lexical și sintactic 91 Să distingă sunetele ce compun cuvintele și să le pronunțe corect Să pronunțe (relativ) corect sunetele limbii române Să recunoască și să numească sunetul inițial din cuvântul pronunțat oral Să recunoască și să numească sunetul final din cuvântul pronunțat
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
dicționare ilustrate, albume); * jocuri didactice (jocuri pentru îmbunătățirea capacității de a transmite și recepta mesaje orale; jocuri al căror conținut este utilizat ca element de construcție a comunicării; jocuri pentru îmbunătățirea exprimării verbale corecte din punct de vedere lexical și sintactic; jocuri pentru dezvoltarea creativității și a expresivității limbajului oral; truse cu accesorii și costume pentru jocuri de creație, dramatizări; jucării educaționale adecvate nivelului de vârstă, jocuri de masă, puzzle etc.; măști și păpuși pentru mânuit 99). 3.3.2. Activitatea
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
a limbajului în perioada preșcolară, structurate bidimensional, au în vedere: (a) pentru educarea comunicării orale: dezvoltarea exprimării orale, înțelegerea și utilizarea corectă a semnificațiilor structurilor verbale orale; educarea unei exprimări verbale orale corecte din punct de vedere fonetic, lexical și sintactic; dezvoltarea creativității și expresivității limbajului oral124; (b) pentru educarea comunicării scrise: dezvoltarea capacității de a înțelege și transmite intenții, gânduri, semnificații mijlocite de limbajul scris"125. 4.2.2. Obiectivele de referință sunt asociate rezultatelor așteptate, etapelor progresive pe care
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
ciclul primar, și nu numai; rațiunea dispunerii nediferențiate pe grupe de vârstă corespunde, de altfel, principiului respectării ritmului individual de dezvoltare a copilului preșcolar): Obiectiv(e) cadru educarea unei exprimări verbale orale corecte din punct de vedere fonetic, lexical și sintactic Obiective de referință: să distingă sunetele ce compun cuvintele și să le pronunțe corect; să-și îmbogățească vocabularul activ și pasiv pe baza experienței, activității personale și/sau a relațiilor cu ceilalți și să utilizeze un limbaj oral corect din
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
condițiile în care se impune ca finalităților să li se asocieze anumite unități de conținut, respectiv anumite strategii didactice etc.; de exemplu, unui obiectiv cadru de tipul ,,educarea unei exprimări verbale orale corecte din punct de vedere fonetic, lexical și sintactic", obiectivelor de referință ,,să distingă sunetele ce compun cuvintele și să le pronunțe corect; să-și îmbogățească vocabularul activ și pasiv pe baza experienței, activității personale și/sau a relațiilor cu ceilalți și să utilizeze un limbaj oral corect din
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
acordul cu substantivul determinat; pronumele personale propriu-zise și de politețe; pronumele și adjectivele pronominale demonstrative (asociate frecvent adverbelor de apropiere/depărtare); pronumele și adjectivele pronominale posesive; numeralul; verbul; adverbul (de loc, de timp, de mod); prepoziția și conjuncția; interjecția; * nivelul sintactic: propoziția simplă/dezvoltată; numărul cuvintelor unei propoziții; locul ocupat de un anumit cuvânt în propoziție; propoziția enunțiativă/interogativă/exclamativă; propoziția afirmativă/negativă; raportul de coordonare și de subordonare la nivelul propoziției/frazei (în măsură mai redusă); * nivelul stilistic: valorile stilistice
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
interlocutorului și ale contextului Implicarea în actul comunicativ ca interlocutor Formularea de răspunsuri la întrebări Codificarea (prin desene, simboluri etc.)/transmiterea și receptarea/ decodarea de mesaje etc. educarea unei exprimări verbale orale corecte din punct de vedere fonetic, lexical și sintactic să distingă sunetele ce compun cuvintele și să le pronunțe corect Cuvântul Silaba Sunetul Sunetele limbii române să-și îmbogățească vocabularul activ și pasiv pe baza experienței Sensul cuvintelor Sinonimia Antonimia Omonimia Paronimia Polisemia Derivarea cu sufixe diminutivale, augmentative, moționale
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
succesiunea identificare caracterizare exemplificare reprezentare grafică raportare la contextul comunicativ inițial exemplificare în contexte similare etc.); raportarea la anumite componente ale sistemului limbii române, reperate nu doar la nivel fonetic/fonologic (vezi supra), ci și în plan lexical/semantic, morfologic, sintactic, stilistic (vezi, în acest sens, și raportarea la textul literar); încadrarea într-o perspectivă mai generală a copilului preșcolar în anumite structuri algoritmice comportamentale, reflectând însuși orarul zilnic al grădiniței; etc. 6.3.3. Brainstorming-ul Ca metodă didactică de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
politețe; exerciții de adaptare a formelor pronominale și verbale la tipul de situație de comunicare; exerciții de realizare a acordului adjectiv substantiv determinat; exerciții de actualizare în enunțuri a unor adverbe, interjecții, a ,,cuvintelor de legătură" (conjuncții, prepoziții) etc.; * exerciții sintactice exerciții de identificare a cuvintelor unei propoziții, a numărului acestora; exerciții de transformare a propozițiilor simple în propoziții dezvoltate și invers, a propozițiilor afirmative în propoziții negative (fără valorificarea terminologiei); exerciții de diferențiere a propozițiilor enunțiative, interogative și exclamative (vezi
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
spun una, tu spui multe!, Eu spun multe, tu spui una!, Eu spun băiat, tu spui fată, Tabla însușirilor, Ființă sau lucru?, Ce face?, Când face?, Cine face?, Numărăm..., Azi, mâine, ieri..., Spune ceva despre mine/tine/el etc.; jocuri sintactice: Continuă propoziția!, Spune mai mult!, Spune mai puțin!, Jocul proverbului, Este nu este, Atenție la... neatenție (corectarea unor propoziții prin actualizarea unor conținuturi de sintaxă: acordul predicat subiect, topica etc.), etc.; jocuri stilistice: Transformăm în oameni, Evantaiul fermecat, Este ca
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
în ce măsură această operație influențează semnificația generală a enunțului); este bine să se evite formularea de enunțuri care conțin forme neaccentuate ale pronumelor personale/reflexive, asociate, prin cratimă, formelor verbale dificil de analizat (vezi diferența dintre cuvânt, în general, și cuvântul sintactic inoperabilă la nivel preșcolar); când este cazul, se poate valorifica asocierea fiecărui cuvânt cu siluete ale personajelor din poveștile cunoscute de copii (de exemplu, cei trei iezi, cei trei purceluși, cele trei fete ale împăratului, fata babei și fata moșneagului
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
anumit cuvânt izolat (cuvântul care conține sunetul vizat în mod deosebit în activitatea respectivă); în ambele situații, demersul este similar: * se izolează un cuvânt prin secvențe de tip structural (Care este primul/al doilea/.../ultimul cuvânt al propoziției?) sau semantic/sintactic (Cine...? se numește acțiunea; Unde...?, Când...?, Cum...? etc.); * se desparte cuvântul în silabe; * se indică numărul silabelor din cuvântul respectiv (pentru această etapă, ca și pentru cea anterioară, acțiunea de despărțire a cuvântului în silabe, respectiv de numărare a acestora
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
poate fi punctul de plecare în realizarea/completarea unei machete care să reprezinte căsuța, poienița, pădurea etc.; * activizarea, dezvoltarea și nuanțarea vocabularului copiilor preșcolari; * actualizarea valențelor expresive ale limbii române; * fixarea formelor limbii literare (la nivel fonetic/fonologic, lexical, morfologic, sintactic) în exprimarea cotidiană; * posibilitatea de actualizare, în anumite contexte, a unor cuvinte/sin-tagme populare, regionale, arhaice, neologice etc., având un anumit rol în dinamica semanticii povestirii, cu precizarea că importantă este diferențierea lor de formele literare, cu sublinierea funcționalității acestora
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
familiarizarea și fixarea prin utilizare în contexte similare/diferite la copiii preșcolari a componentelor codului lingvistic la nivel segmental: enunțuri, cuvinte și diviziuni ale acestora (sufixe, prefixe, sufixoide, prefixoide, particule/forme lexicale valorificate în cadrul compunerii, al flexiunii, al concretizării raporturilor sintactice etc.); suprasegmental: accent, pauză, intonație etc., în plan: * paradigmatic în vederea cunoașterii componentelor sistemului vezi elementele din vocabularul fundamental și din masa vocabularului, seriile sinonimice, paronimice, polisemice, formele diferite pe care le ia flexiunea unui cuvânt etc.; * sintagmatic al îmbinării 294
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
in-terpretarea mesajului în contexte de tipul Câinele aleargă/urmărește lupul. vs. Lupul aleargă/urmărește câinele.). În activitățile de educare a limbajului în grădiniță pot fi abordate conținuturi precum: părțile de propoziție în calitatea lor de componente (principale, secundare) ale unității sintactice de ordin superior (propoziția) prin Câte cuvinte am spus?, Topul cuvintelor, Ce se ascunde sub?, Spune ceva despre...!, Cine face?, Ghici ce face?, jocul cu imaginea îndoită 302 etc. (numărarea cuvintelor/părților din propoziție, diferențierea părților principale și secundare de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
enunțiativă, reprezentarea grafică a propoziției prin Spune mai mult(e)!, Spune mai puțin!, Croitorașul cel econom, Tăiem..., Facem economie de...cuvinte, Adăugăm..., Să ne punem întrebări, Mirați-vă!, De la întrebare la răspuns 303, Spune ce vezi!, Scrie propoziția! etc.; raporturile sintactice de inerență (concretizat în acordul predicat subiect), de coordonare și subordonare: Cine este? Cine sunt?, Cum este? Cum sunt?, Ce face? Ce fac? (raportul de inerență/interdependență), Legături de cuvinte, Legături de propoziții, De ce? (coordonarea și subordonarea la nivelul propoziției
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]