4,631 matches
-
de unul singur al birturilor clujene de periferie, luându-și concediu nelimitat de la catedră și punându-și "înlocuitor" la partid, în prada unei degringolade oarecum la fel cu a mentorului său din gazetărie Mariuțan, cel care sfârșise prin a se sinucide. Dumitrașcu nu o face, dar se internează pentru multă vreme la "nevrotici", părăsește apoi Clujul pentru Italia unde se pierde în anonimat, schimbând de acolo mesaje nu cu Mârzea, vechiul "complice", ci cu Jiquidi care filosofează pentru el în înregistrări
La încheierea unei tetralogii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8732_a_10057]
-
trădată de maestrul ei care admisese să colaboreze cu Mârzea fie și pentru acte de binefacere. Enigma morții lui Bizoniu se adaugă unui șir întreg de enigme (cine și de ce l-a ucis pe Herrlich, benignul comisionar, de ce s-a sinucis, ori a fost omorât ,studentul Grațian Porumb, fratele Ceciliei, cum a dispărut Gabriela, iubita lui Dumitrașcu?), prozatorul introducând astfel, pe un palier al narațiunii sale imense, elemente de intrigă polițistă. A făcut-o și în alte cărți (în Animale bolnave
La încheierea unei tetralogii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8732_a_10057]
-
realitatea. ,, Fenomenul Virginia Woolf" mi s-a mai întâmplat apoi toamna când, la ieșirea din metrou, pe scara rulantă, m-am desprins iar de realitate. - De atunci vă e frică de Virginia Woolf... - Dimpotrivă, o iubesc!... - De ce? - Pentru că s-a sinucis. Nu te-ai așteptat la un astfel de răspuns... N-am reușit încă să înțeleg pe deplin de ce a făcut asta, cum, de altfel, nu am priceput de ce am încercat eu să nu mai fiu sau de ce m-am retras
Mircea Horia Simionescu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8731_a_10056]
-
de porci cu coarne. Sculptorul și un medic vînează cerbi, dar partidele de vînătoare se reduc la măcelărirea unor creaturi abjecte. Frumoasa Laura va fi victima unui grotesc viol colectiv, pus la cale de bătrîni impotenți, femeia batjocorită se va sinucide. După ce dezvăluie că istoriile despre Bătrîn și întîlnirile cu el în Sala cu Oglinzi fuseseră inventate de el însuși, sculptorul va fi acuzat de crimă și condamnat la moarte de un tribunal constituit ad-hoc de senilii pacienți al Azilului. Nu
Poveste din anii orwellieni. by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/8789_a_10114]
-
aventură, în femeia umilită și traumatizată, aflată în pragul sinuciderii, care își regăsește liniștea sufletească și splendoarea în căminul protector al unui soț mult mai în vârstă, pentru ca, în final, trecutul uitat să o ajungă din urmă și să se sinucidă la puțin timp după dispariția binefăcătorului ei. De altfel, toate personajele lui Gabriel Chifu au latura lor existențială, psihanalizabilă. Misteriosul corespondent al Anei-Cristina, despre care aflăm că este securistul care i-a produs întâia traumă, prin odioasa ședință de umilință
Manual de supraviețuire by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8813_a_10138]
-
de opinie. O categorie de persoane a căror intimă voluptate este inducerea în telespectatori a insatisfacției sociale, a neliniștei, a spaimei, dezgustului, deznădejdei, în porții serale bine dozate. Veștile, concluziile sunt atât de rele, încât a nu te de îndată sinucide, chiar și fără a mai lăsa vreun bilețel explicativ, arată clară nesimțire, decizia de a supraviețui călcând pe leșuri. Pe cadavrele celor care au și tras necesarele consecințe. Bineînțeles, clima globului se încălzește, dar va mai dura măcar două-trei generații
Aveți ceva împotrivă? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8903_a_10228]
-
care lovise s-a deschis, o mapă cu documente de maxim secret a dispărut spontan -, dar asta e o altă poveste. Sunt țări unde un adolescent tehui intră într-o clădire și împușcă zece-douăsprezece persoane, la întâmplare, înainte de a se sinucide. Asasini în serie sunt prinși, după douăzeci de ani, după ce au violat și ucis o sută șapte victime mărturisite, poliția mai bănuiește încă șaptezeci. Teroriști cu buton umplu cu bucăți de om sfârtecați piețe suprapopulate - dar o faptă atât de
Aveți ceva împotrivă? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8903_a_10228]
-
patra categorie a rezistenților, cea mai dificilă, pentru că este intratabilă. Cu ei trebuie procedat după strategia: totul sau nimic. Specialistul constată în spirit științific: "Majoritatea celor din categoria a patra s-au dus. Așa fac ei față presiunii". Adică se sinucid, asemeni lui Albert Jerska în film - agentul Stasi n-o spune direct. Aceasta este tema articolului trimis de Georg Dreyman revistei Der Spiegel, un eseu despre statistică, Germania ocupînd locul doi la categoria sinucideri, după Ungaria, fapt de neconceput într-un
Sonată pentru oameni buni by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9779_a_11104]
-
din prelucrarea valorilor create cu decenii și secole în urmă. Scriitorii de azi - poeți sau prozatori - au devenit niște tehnicieni aserviți undelor electromagnetice. De aceea veritabilii scriitori mari ai timpului meu ori au abandonat literatura (ca Malraux), ori s-au sinucis (ca Hemingway), ori au ancorat în absurd, singura modalitate literară contemporană care mai poate însemna ceva nou". Absurdul apare însă tratat nu ca o temă care în fond incită spiritul, stimulînd producția artistică ce, reflectînd negativitatea, nu se depreciază automat
Mărturia unui longeviv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9815_a_11140]
-
întreagă am fost la fel de surprins ca atunci când am aflat că grepfrutul/ se mănâncă cu lingurița era perfectă/ perechea aceea de tălpi-glezne-gambe-/ genunchi-pulpe aproape că am făcut pe mine la vederea ei dacă iese de aici/ înainte de sfârșitul lumii eu mă sinucid/ dusă a fost/ ce porcărie". Cam așa, inegal și fulgurant, arată volumul citit de foarte aproape, de la nivelul adnotării. A venit, acum, momentul unei lecturi - pe cât ni se îngăduie - contextuale și al unor întrebări - sub aceeași rezervă - destul de cinice. Care
Klein spuse nein by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9936_a_11261]
-
ca și teatrul românesc au servit deșteptarea națională, dreptatea socială, progresul moral. Și-atunci, vii tu cu elementele astea, de perversiune, chiar în Francisca, Penescu, un tip ușor satanic. Ce-i cu ăsta, cum adică?! Sau fata asta, E.B., se sinucide, că nu găsește amorul ideal... Ce-s chestiile astea?! Lumea din jurul meu, de bun simț, resimte toate lucrurile astea ca pe niște derapări, ca pe niște extravaganțe, care nu se potrivesc cu națiunea noastră de bun simț. La mulți colegi
Nicolae Breban - Iubirea este o formă a limitării by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9969_a_11294]
-
sunt curios să trăiesc/ nici să mor/ - nu cereți argumente/ nici înveșmântarea ideii/ în materie sensibilă -// și încă vă mai spun:/ Ťrușinea este singura sursă/ de energie/ ce îmi alimentează viațať/ viața mea - cât hăul./ mi-e lene să mă sinucid// dar ce rost mai are/ să vă șantajez/ cu sinceritatea mea// decât să ridic două degete/ ca să răspund corect/ la întrebările profunde/ ale existenței/ mai bine - două degete/ să mi le bag pe gât)" (Palinodie); "(ce este nimic ce faci
Scrisoarea unui provincial by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8934_a_10259]
-
din anul 1945 și începutul lui 1946, într-o selecție fatalmente arbitrară, întrucât tot Jurnalul e la fel de interesant și sugestiv. (Dumitru HÎNCU) acques Truelle a avut parte de o mare dramă în viața lui; o fată tânără, rusoaică, s-a sinucis din cauza unor neînțelegeri cu el. Și de atunci inima sa, care prin felul lui de a fi ar fi trebuit să fie mereu veselă, era mereu umbrită de un văl. în însemnările lui a consacrat pagini foarte nostime palatului de la
România anilor 1939-1946 by Jean Mouton () [Corola-journal/Journalistic/8920_a_10245]
-
Tzara, nume de mare răsunet în avangardism, cel ce a decretat în 1916 apariția DADAismului, la Cabaretul Voltaire din Zürich. Tot în 2003, s-au împlinit o sută de ani de la nașterea lui Ilarie Voronca, poetul care avea să se sinucidă la Paris, în 1946, nu înainte de a scrie un Mic manual de fericire perfectă. în 1902, se năștea la București, Alexandru Binder, poet și antologator de poezie avangardistă, ce va semna cu numele de Sașa Pană, de profesie medic militar
Un secol de modernism by Boris Marian () [Corola-journal/Journalistic/9018_a_10343]
-
imposibilitatea de a da un verdict, în absența dovezilor, rămase în posesia autorităților țariste. Handelsmann-Bronislawski triumfă astfel, putînd invoca drept motiv real al acuzațiilor ce i se aduc ura personală sau/și antisemitismul. Pentru a înlătura acest argument, Sawicki se sinucide și, prin gestul lui, își atinge scopul, în jurul mormîntului "unindu-se toți socialiștii ruși și poloni în simțiminte de indignare împotriva mișelului trădător și de admirare pentru credinciosul revoluționar..." Dacă mare parte din aceste informații autorul articolului le-a găsit
Începuturile Publicistice ale lui Constantin Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9082_a_10407]
-
sinuciderea devine o reacție nobilă în situații-limită. Boala incurabilă, moartea de mînă străină sau umilința descalificantă sunt situații în care Seneca recomandă soluția suicidului. De altminteri, fidel convingerii că gîndurile trebuie să-și găsească expresia în fapte, Seneca se va sinucide. Iată cazul rar al unui filozof care își încheie viața în spiritul teoriei pe care o susținuse.
Un chietist destoinic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9114_a_10439]
-
ca și fiii și nepoții săi - rezerviști maturi alături de copilandri cărora abia le-au mijit tuleiele -, slavă D-lui că au scăpat cu toții cu bine, căci dacă li s-ar fi întîmplat vreunuia ceva, el, interlocutorul meu, s-ar fi sinucis, de altfel n-ar fi fost prima lui tentativă de acest gen, de vreme ce, asemenea marelui pianist Arthur Rubinstein, a încercat să se spînzure pe la 20 de ani, cînd suferise o condamnare în România pentru o vină imaginară, la fel ca
Despre nombrilism by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/9384_a_10709]
-
get what you want", frază pe care personajele lui Liviu Cangeopol parcă se încăpățânează să o ignore constant. Să privim, de pildă, cazul lui Armând Stoler, care se călugărește după despărțirea de soția sa, Leonora. Femeia îndurerata încearcă să se sinucidă și este internată la un azil. Armând, pe numele său de monah Teofan, o salvează de aici și o aduce să trăiască lângă el, într-o casă în apropierea mănăstirii. După o vreme, cei doi hotărăsc să se recăsătorească, dar
Grimasele lui Iov by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/9386_a_10711]
-
puneau adesea în imposibilitatea de a obține un loc de muncă. Umiliți, rămași fără mijloace de subzistență, fără vești de la părinții și rudele lor aflate în închisoare, disperați de brusca închidere a tuturor perspectivelor, aveau de ales între a se sinucide sau a încerca să supraviețuiască la limita de jos a societății. Nici măcar faptul că unii dintre vechii prieteni de familie deveniseră blazoane de onorabilitate ale noului regim (Camil Petrescu, C.I. Parhon, Mihail Jora, în cazul familiei Bentoiu) nu era în
Comunismul, așa cum a fost by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9393_a_10718]
-
retrăi-o la fel, dar nici asta, și nici întâmplarea că n-am avut decât de pierdut, nu-mi micșorează păcatul de a-mi fi deturnat destinul. Pentru că sinuciderea este unul dintre cele mai grele păcate, iar eu m-am sinucis cu bună știință în plină maturitate creatoare, iar faptul că s-a dovedit doar o sinucidere provizorie nu constituie o scuză, ci un noroc. Nu știu dacă masochismul evident care a stat la baza acestei deturnări poate fi considerat malefic
Ana Blandiana:"...cât cuprind cu ochii, înapoi și în jur, scena vieții publice, sociale, politice, economice, culturale este ocupată de forme fără fond" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9359_a_10684]
-
cere să-și deconspire complicii. Chiril Merișor se simte de două ori profund jignit: o dată pentru că el nu poate fi un delator, a doua oară pentru că este suspectat, datorită unei gândiri prea libere, de infidelitate față de comunism. Ca urmare, se sinucide, surprinzându-i pe toți: pe prieteni și pe securistul care l-a anchetat. Sunt denunțate astfel abuzurile și erorile din perioada stalinistă și imediat poststalinistă, printr-un caz tipic: sacrificarea unui inocent. Dacă ar fi fost numai atât, Galeria cu
Infamiile schimbării by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9400_a_10725]
-
de mult de tot nu mai sunt tânără, dar iubesc orice punct din care crește, asemeni unei flori, scrierea îmbobocită. vă vorbesc dintr-un sine străvechi, de mult de tot nu mai sunt tânără, dar iubesc hora în care se sinucid cuvintele, împrumutându-și generos substanța. piatra piatră cu sânge alb, martor al tinereții mele, piatră cu miez de măr verde, piatră cu vise conservate în striuri de-o puritate tăioasă. piatră arzând, sfârâind pe firul invizibil al incandescenței mele, piatră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
orgoliu, ci de exigența cu care a fost creat omul. * Trăim și murim pentru trupurile noastre, urmăm școli și clădim cariere pentru ca trupurile noastre să o ducă bine în viață, ne bucurăm și ne îndrăgostim pentru fericirea trupurilor noastre, ne sinucidem pentru că nu reușim să împlinim aceste țeluri. * Morala am împrumutat-o de la principiile de conservare ale naturii. În ceea ce numim rațiune, imităm efortul entropic al naturii, căruia îi acordăm corolarul abstract al utilității. Am preluat spiritual mecanica primarului. Nu știu
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
afirmă Tacit în Istorii, și de a-și curma zilele. Depresia alcoolică pusese stăpânire pe cugetul lui. După o noapte de somn adânc, își înfige un stilet în piept. E plâns ca un martir, „lângă catafalcul lui unii soldați se sinucideau. În mai multe tabere militare gestul acesta era repetat“, consemnează Tacit îngrozit. „Numai un om care vrea să trăiască se ia la harță cu zeii și cu oamenii“ - iată, se pare, ultima frază rostită de Othon înainte de a se duce
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
Barbu Cioculescu Motto: Cred că trebuie spus ceva amabil și despre curajul de a trăi, care-l depășește pe acela de a-ți face seama". Emil Ivănescu, Dialogii psihopatului Tineretului îi place să se sinucidă, este dreptul lui, cei ce se interpun manifestându-și indignarea, compasiunea, stupefacția se amestecă într-o problemă de opțiune, cu verdict interzis de liberul arbitru. Când nimeni nu-l întreabă pe noul născut dacă e de acord cu apariția sa
Finis coronat opus by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9512_a_10837]