496 matches
-
15 mmHg de obicei, apar hepatomegalia, ascita și edemele periferice [8]. SIMPTOME, EVALUARE Anamneză: - oboseala la efort, dispnee, palpitații - durere abdominală în hipocondrul drept (stază hepatică, leziuni hepatocelulare și icter). Examen obiectiv Presiune venoasă crescută cu unde „v” largi în sistolă în venele jugulare, distensie jugulară, edeme periferice, ascită. Cardiac: - șoc apexian normal sau diminuat, - suflu pansistolic la marginea stângă a sternului inferior se accentuează în inspirație, cu iradiere limitată Abdomen: ficat pulsatil, ascită. Diagnostic: clinic, ecocardiografic, hemodinamic. Imagistică: • Radiografie AP
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
timp, din momentul debutului activării cardiace și până în momentul începutului unei noi activări. La o frecvență cardiacă de 75 bătăi/minut, durata unui ciclu cardiac este de 0,8 secunde, din care în jur de 0,3 secunde revin contracției (sistola) și 0,5 secunde relaxării (diastola), [62]. Variațiile presiunilor din cavitățile inimii și vasele mari în timpul ciclului cardiac au fost înregistrate pentru prima dată la om de Wiggers în anul 1921. Având în vedere că fenomenele mecanice ale inimii sunt
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
dată la om de Wiggers în anul 1921. Având în vedere că fenomenele mecanice ale inimii sunt declanșate de cele electrice prin intermediul cuplului electrocontractil, aceste variații de presiune se raportează la ECG ca și traseu de referință (fig. 5.36). Sistola atrială Debutează concomitent cu vârful undei P de pe ECG, întârziere datorată cuplului electro-contractil la nivel atrial. Corespunzător secvenței de depolarizare, sistola atrială progresează de sus în jos în pereții atriilor, determinând prin contracția acestora o creștere a presiunii atriale până la
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
prin intermediul cuplului electrocontractil, aceste variații de presiune se raportează la ECG ca și traseu de referință (fig. 5.36). Sistola atrială Debutează concomitent cu vârful undei P de pe ECG, întârziere datorată cuplului electro-contractil la nivel atrial. Corespunzător secvenței de depolarizare, sistola atrială progresează de sus în jos în pereții atriilor, determinând prin contracția acestora o creștere a presiunii atriale până la 4-6 mmHg pentru AD și 7-8 mmHg pentru AS. Pe parcursul sistolei atriale, valvele atrioventriculare sunt deschise, astfel încât curba presiunii atriale se
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
datorată cuplului electro-contractil la nivel atrial. Corespunzător secvenței de depolarizare, sistola atrială progresează de sus în jos în pereții atriilor, determinând prin contracția acestora o creștere a presiunii atriale până la 4-6 mmHg pentru AD și 7-8 mmHg pentru AS. Pe parcursul sistolei atriale, valvele atrioventriculare sunt deschise, astfel încât curba presiunii atriale se suprapune peste cea a presiunii ventriculare, cu existența însă în permanență a unui gradient de presiune atrioventricular care asigură sensul de curgere al sângelui. Deși la unirea venelor cu atriile
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
curba presiunii atriale se suprapune peste cea a presiunii ventriculare, cu existența însă în permanență a unui gradient de presiune atrioventricular care asigură sensul de curgere al sângelui. Deși la unirea venelor cu atriile nu există un sistem valvular, în timpul sistolei atriale sângele nu refluează în vene datorită caracterului peristaltic al contracției atriale, care progresează de sus în jos. Rolul sistolei atriale este cel de a desăvârși umplerea ventriculară având în mod normal o pondere de 25-30% din aceasta. Deși în
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
atrioventricular care asigură sensul de curgere al sângelui. Deși la unirea venelor cu atriile nu există un sistem valvular, în timpul sistolei atriale sângele nu refluează în vene datorită caracterului peristaltic al contracției atriale, care progresează de sus în jos. Rolul sistolei atriale este cel de a desăvârși umplerea ventriculară având în mod normal o pondere de 25-30% din aceasta. Deși în condiții normale sistola atrială nu este indispensabilă pentru umplerea ventriculară, importanța ei poate să crească semnificativ în stenoza mitrală sau
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
nu refluează în vene datorită caracterului peristaltic al contracției atriale, care progresează de sus în jos. Rolul sistolei atriale este cel de a desăvârși umplerea ventriculară având în mod normal o pondere de 25-30% din aceasta. Deși în condiții normale sistola atrială nu este indispensabilă pentru umplerea ventriculară, importanța ei poate să crească semnificativ în stenoza mitrală sau la subiecți cu tulburări de relaxare ventriculară. La sfârșitul sistolei atriale în fiecare ventricul se va acumula o cantitate de sânge numită volum
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
în mod normal o pondere de 25-30% din aceasta. Deși în condiții normale sistola atrială nu este indispensabilă pentru umplerea ventriculară, importanța ei poate să crească semnificativ în stenoza mitrală sau la subiecți cu tulburări de relaxare ventriculară. La sfârșitul sistolei atriale în fiecare ventricul se va acumula o cantitate de sânge numită volum telediastolic (end-diastolic) de aproximativ 120-130 ml. Presiunea ventriculară corespunzătoare acestuia va fi de 6 mmHg pentru VS și2,5 mmHg pentru VD. Contracția ventriculară izovolumetrică Este prima
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
fiecare ventricul se va acumula o cantitate de sânge numită volum telediastolic (end-diastolic) de aproximativ 120-130 ml. Presiunea ventriculară corespunzătoare acestuia va fi de 6 mmHg pentru VS și2,5 mmHg pentru VD. Contracția ventriculară izovolumetrică Este prima fază a sistolei ventriculare, debutând la scurt timp după începutul complexului QRS pe ECG și durând din momentul închiderii valvelor atrioventriculare până în momentul deschiderii valvelor sigmoide. Datorită dispoziției anatomice specifice a sistemului excito-conductor la nivel ventricular, contracția invadează ventriculii din spre vârf spre
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
ventricul. Astfel se produce o creștere lentă a volumului ventricular în timp ce presiunile atriale scad lent, atingând aproape un platou. Faza de umplere rapidă și diastazisul, realizate numai pe baza gradientului de presiune atrioventricular, au contribuția majoră la umplerea ventriculară, ponderea sistolei atriale fiind în mod normal mult mai redusă. Datorită regimurilor presionale și a complianței arterelor mari diferite, nu există o concordanță perfectă între fazele ciclului cardiac pentru inima dreaptă și inima stângă. Astfel, valva mitrală se deschide după valva tricuspidă
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
Indici clinici ai contractilității Dacă pentru presarcină și postsarcină există parametri măsurabili în condiții clinice care să le cuantifice, este mult mai dificil de a găsi astfel de parametri care să evalueze contractilitatea independent de valorile presarcinii și postsarcinii. Deoarece sistola ventriculară este formată din contracția izovolumetrică și faza de ejecție, există indici ai contractilității care caracterizează fiecare din cele două faze. Viteza maximă de creștere a presiunii ventriculare. Reprezintă cel mai folosit indice al contracției izovolumetrice ventriculare. Viteza de creștere
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
contractilității ci pentru a estima variațiile contractilității la același subiect în diferite situații [57]. Fracția de ejecție. Este cel mai important indice caracterizând faza de ejecție, reprezentând proporția din volumul ventricular inițial care este expulzată în circulație cu ocazia fiecărei sistole. Înregistrarea simultană a presiunii din VS concomitent cu viteza de creștere a presiunii (dP/dt) la același subiect în diverse condiții clinice. Administrarea de Isoprenalină (stimulator ) crește dP/dtmax prin creșterea contractilității miocardice, în timp ce valoarea presiunii maxime din VS scade
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
43). Modificările relației volum-presiune în alterări ale funcției ventriculare diastolice și aspectul fluxului trasmitral estimat prin ecografie Doppler corespunzător acestor situații. În mod normal viteza fluxului transmitral în timpul fazei de umplere ventriculară rapidă (unda E) o depășește pe cea corespunzătoare sistolei atriale (unda A). În condițiile alterării relaxării izovolumetrice, scăderea de presiune pe parcursul acestei faze este redusă, ponderea sistolei atriale în umplerea ventriculară crescând în detrimentul umplerii ventriculare rapide; ca urmare se produce o inversare a raportului E/A a fluxului transmitral
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
corespunzător acestor situații. În mod normal viteza fluxului transmitral în timpul fazei de umplere ventriculară rapidă (unda E) o depășește pe cea corespunzătoare sistolei atriale (unda A). În condițiile alterării relaxării izovolumetrice, scăderea de presiune pe parcursul acestei faze este redusă, ponderea sistolei atriale în umplerea ventriculară crescând în detrimentul umplerii ventriculare rapide; ca urmare se produce o inversare a raportului E/A a fluxului transmitral. În condițiile alterării complianței ventriculare, în timpul umplerii ventriculare rapide presiunea intraventriculară crește excesiv de mult, așa încât sistola atrială are
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
redusă, ponderea sistolei atriale în umplerea ventriculară crescând în detrimentul umplerii ventriculare rapide; ca urmare se produce o inversare a raportului E/A a fluxului transmitral. În condițiile alterării complianței ventriculare, în timpul umplerii ventriculare rapide presiunea intraventriculară crește excesiv de mult, așa încât sistola atrială are o eficiență diminuată; ca urmare unda A devine mult mai mică decât unda E (modificat după [57]). Debitul cardiac Reprezintă cantitatea de sânge împinsă de fiecare ventricul în circulație pe parcursul unui minut. Ventriculul împinge în circulație cu fiecare
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
ascultându-se cel mai bine în spațiul intercostal 2-3 parasternal stâng. El debutează după închiderea valvei mitrale la un interval de timp de 30-35 secunde numit interval mecano-acustico sistolic, fiind datorat vibrațiilor pereților ventriculari și coloanei de sânge din timpul sistolei ventriculare; corespunzător acestora se disting trei componente distincte ale Z1 (fig. 5.50). Zgomotul II (Z2) are o frecvență de 50-70 Hz și durată de 80 100 ms, ascultându-se cel mai bine parasternal la nivelul spațiului intercostal II. El
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
de sânge care apar la trecerea de la relaxarea activă la distensia ventriculară. Zgomotul IV (Z4) apare ca un grup de vibrații de frecvență joasă și amplitudine redusă, care precede Z1, fiind determinat de accelerarea suplimentară a coloanei de sânge datorită sistolei atriale. Zgomotele III și IV pot fi înregistrate grafic dar nu pot fi auzite în mod normal, ritmul cardiac normal perceput la ascultația cordului fiind un ritm în doi timpi, determinat de zgomotele I și II. Ritmul de galop este
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
fiind de aproximativ 1 ml mixtură substanță de contrast - DC Bead pe minut. Finalizarea embolizării Injectarea trebuie continuată până aproape de momentul întreruperii fluxului sangvin la nivelul vasului arterial care alimentează tumora (coloana de contrast trebuie să se spele după 2-5 sistole). La acel moment, injectarea trebuie oprită, indiferent de cantitatea de microsfere care a fost efectiv administrată, pentru a evita refluxul materialului embolic. COMPLICAȚIILE Rata complicațiilor și în special a insuficienței hepatice în aceste serii este in strânsă corelație cu cantitatea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Bogdan Valeriu Popa () [Corola-publishinghouse/Science/92145_a_92640]
-
ale cordului sau în arteră pulmonară. 1) Disfuncția VD este secundară suprasolicitării acute de presiune. Examinarea ecocardiografică 2D, M mod și Doppler permite obiectivarea următoarelor semne: VD este dilatat (peste 27 mm) și hipokinetic septul interventricular se aplatizează atît în sistola cît și în diastola și bombează spre VS (în cazuri severe apare mișcarea paradoxala a SIV) raportul VD/VS este peste 1 apare dilatarea AD (fig. 3Ă dopplerul color obiectivează insuficientă tricuspidiană funcțională, consecință dilatării inelului tricuspidian viteză maximă a
ECOCARDIOGRAFIA IN EMBOLIA PULMONARA. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Irina Costache () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1108]
-
colaps inspirator - expresia congestiei venoase sistemice. Referitor la funcția VD indicatorul cel mai fidel de apreciere a funcției sistolice este TAPSE (Tricuspid annular plane systolic excursion), respectiv parametru care definește diferența dintre deplasarea maximă a bazei VD în diastola și sistola. Normal = 22+/4 mm. Se corelează bine cu fracția de ejecție a VD determinată angiografic. Valorile acestui parametru scad în caz de compromitere hemodinamica a VD. Fracția de ejecție a VD se apreciază că și în cazul VS după formulă
ECOCARDIOGRAFIA IN EMBOLIA PULMONARA. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Irina Costache () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1108]
-
de velocitate Curba velocității arteriale poate fi obținută ultilizând ecografia Doppler continuu la diferite nivele ale circulației periferice. Unda normală a velocității Doppler este trifazică, corespunzând celor trei component ale fazelor fluxului arterial: fluxul rapid ce atinge un vârf în timpul sistolei, fluxul retrograde în timpul diastolei și fluxul anterograd slab în timpul telediastolei. Componenta fluxului retrograd - expresie a rezistenței periferice vasculare este absentă în prezența unei stenoze semnificative . Deci curba Doppler se modifică de la curba normală trifazică la un aspent bifazic și ulterior
GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230371_a_231700]
-
ventricul îl vă interesa și pe celălalt în final. De fapt, cea mai frecventă cauză de IC dreaptă este IC stânga. Cea mai frecvent utilizată este clasificarea în IC sistolică și diastolică. În IC sistolică, este afectată ejecția sângelui. În timpul sistolei, ventriculii nu se contractă cu o forță suficientă pentru a învinge presiunea arterială (presarcină mare). Ca urmare, volumul de sânge pompat este prea mic, iar fracția de ejecție este redusă. Deseori, IC sistolică duce la cardiomiopatie dilatativă. În IC diastolică
ANEXE din 11 iulie 2008 (*actualizate*) pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaţionale prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242280_a_243609]
-
ventricul îl vă interesa și pe celălalt în final. De fapt, cea mai frecventă cauză de IC dreaptă este IC stânga. Cea mai frecvent utilizată este clasificarea în IC sistolică și diastolică. În IC sistolică, este afectată ejecția sângelui. În timpul sistolei, ventriculii nu se contractă cu o forță suficientă pentru a învinge presiunea arterială (presarcină mare). Ca urmare, volumul de sânge pompat este prea mic, iar fracția de ejecție este redusă. Deseori, IC sistolică duce la cardiomiopatie dilatativă. În IC diastolică
ANEXE din 11 iulie 2008 (*actualizate*) cuprinzând anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul nr. 1.301/500/2008 pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaţionale prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242279_a_243608]
-
ventricul îl va interesa și pe celalalt în final. De fapt, cea mai frecventă cauza de IC dreapta este IC stânga. Cea mai frecvent utilizată este clasificarea în IC sistolica și diastolica. În IC sistolica, este afectată ejecția sângelui. În timpul sistolei, ventriculii nu se contractă cu o forță suficientă pentru a învinge presiunea arterială (presarcină mare). Ca urmare, volumul de sânge pompat este prea mic, iar fracția de ejecție este redusă. Deseori, IC sistolica duce la cardiomiopatie dilatativă. În IC diastolica
ORDIN nr. 500 din 11 iulie 2008 (*actualizat*) pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaţionale prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242306_a_243635]