1,118 matches
-
neintenționate, adică exact unde și cum se produc faptele economice. Rezultatul vizat de Economie are relevanță ca algoritmizare a discernământului specific intersubiectivității și nu al logicii lineare a faptelor fizice. Astfel, explicația nu evadează din reperele situației concrete, ale logicii situaționale cu scopul de a limita consecințele, de natură psihică, neintenționate, de a substanțializa așteptările raționale de o manieră optimă, oferind suportul de credibilitate, de certitudine subiectivă, individuală și socială, faptelor economice. Apare ca evident adevărul că bunul-simț operează în logica
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
reducere de sens ne duce în modele deviate de economie. Distinctivitatea Economiei ține și de teorie (cunoaștere) și de acțiune (producere); conceptele economice nu sunt produsul unei științe pure, care uzează de logica pură. Conceptele economice survin pe calea logicii situaționale. Dacă ar fi să subliniem încă o dată distinctivitatea, am respune că în Economie cunoștințele sunt aproximări ale adevărului judecat în contexte nerecursive, irepetabile. Aserțiunile în Economie sunt deferite de cele din fizică pentru că în Economie nu vorbim despre identitate substanțială
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
facă stânca pentru a sătura poftele? Teoria bunului-simț Poziția specială a Economiei în raport cu modelele de cogniție este dată de faptul că deși în logica pură pentru a ajunge la adevăr trebuie cumva să ne întoarcem și la simțuri, în logica situațională întoarcerea fiului risipitor al înțelegerii și explicației se face în esență la bunul-simț. Ceea ce semnifică a fi drept adevăr, faptă, coincidență etc. este, în cazul Economiei, instanța bunului simț. Pe înfășurarea dintre adevăr și bunul-simț se instalează contextul ca replicant
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
enunțuri și faptele a căror substanțiere înseamnă că au utilitatea lucrului bine făcut. Pe scurt și fără riscul de a deforma complexitatea căreia i se adresează cogniția economică se poate spune așa: a explica înseamnă a exprima bunul simț. Logica situațională la care apelează conceptualizarea Economiei trebuie interpretată dincolo de obiectualism și obiectivismul empirist în sensul că obiectul cunoașterii economice presupune implicarea, conștientă sau nu, și ca subiect și ca obiect în procesul de cogniție. Legătura acestui dualism de instanțiere are consecințe
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
conștientă sau nu, și ca subiect și ca obiect în procesul de cogniție. Legătura acestui dualism de instanțiere are consecințe de genul problemelor descrise de Heisenberg (Heisenberg, 1971) în legătură cu măsurarea în lumea cuantică. Indeterminismul și incertitudinea (Broglie, 1980) în logica situațională pe care o folosim în studierea substanțierii contextelor în Economie fac regula jocului explicativ. Economia operează cu concepte cristalizate pe altă cale decât cele din fizică, sunt cumva concepte vii, cu interesele și conștiința la purtător, ca să zic așa. Or
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
tip de concepte sunt înainte de toate și în esență de o calitate specială, sunt reflexive, se autoîmplinesc prin încercare și eroare (Popper, 1981), se împlinesc în contexte. Reflexivitatea conceptelor economice creează conținuturi în mod direct contextelor, le configurează în repere situaționale de natura certitudinilor subiective. În timp ce științele experimentale explică natura, Economia, ca și alte științe nonexperimentale, explică mediul social, substanțierea sa intersubiectivă ce cristalizează în contexte. Explicit spus, Economia nu explică fapte, în mod direct, iar în măsura în care explică faptele acest lucru
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
soluțiile complementare soluțiilor date de psihologie, pe de o parte, și sociologie, pe de altă parte, ca vecine ce străjuiesc teritorialitatea spirituală a economicului. Pentru această misiune, Economia se impregnează de spiritul antropologiei și își sprijină construcția pe schelele logicii situaționale. Principala obiecție în legătură cu gradul redus de științificitate care caracterizează Economia se întemeiază pe rezultatele neconcludente în materie predictivă, mai ales în privința crizelor. Acuza explicit formulată de fizicieni (Bouchaud, 2008) este preluată în analize mai puțin aplicate (Naim, 2009) și, recent
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
punct de vedere substanțial, cât și funcțional, de orizont și nivel, cantitativ și calitativ, material și valoric, implicat și rejectat, exprimă atât de multe elemente nonlineare încât conceptualizarea are șanse de coerență și de consistență dacă utilizează exclusiv metodele logicii situaționale. Ceea ce ar putea să dea sens funcției predictive în aceste repere este că enunțurile logicii situaționale sunt eminamente conjecturi ce descriu chiar actul care se petrece în starea lui de disjungere spre cel puțin două soluții (care sunt și nu
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
valoric, implicat și rejectat, exprimă atât de multe elemente nonlineare încât conceptualizarea are șanse de coerență și de consistență dacă utilizează exclusiv metodele logicii situaționale. Ceea ce ar putea să dea sens funcției predictive în aceste repere este că enunțurile logicii situaționale sunt eminamente conjecturi ce descriu chiar actul care se petrece în starea lui de disjungere spre cel puțin două soluții (care sunt și nu sunt corelate cu celelalte stări ale multitudinii de factori implicați). Conjectura operează ca o prefază a
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
fie incoerent, pentru a provoca stări fluctuante ca sens și volum, adică formule relaționare caracterizate mai degrabă prin instabilitate. Cogniția în Economie operează cu logica bivalentă, dar și polivalentă, cu o logică a contradictoriului, dar și a contextelor sau logica situațională. (Dumitriu, 1971; Lupasco, 1982) Din păcate nu avem încă o schemă de gândire logică care să răspundă substanțierii sistemului economic fără să-i altereze stările prin simplificare sau abstractizare. Probabil că de aceea Economia balansează între regularizare și deregularizare, iar
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
nu acoperă, în opinia mea, sensul restrictiv al paradigmei kuhniene, care se justifică în și prin contexte, ca expresie a convenției unei comunități științifice în legătură cu validitatea unei teorii. Sensul este, mai degrabă, cel atribuit, tot de Popper (Popper, 1998a), logicii situaționale sau metodei obiectiv comprehensive, de înțelegere a faptului că acțiunile analizate sunt „adecvate situației”, iar aspectele subiectivității fac parte din situație, au legătură cu scopurile acțiunii. Așa că putem folosi interșanjabil (cu aceste nuanțe) termenii „contextuală” și „situațională”, în viziunea mea
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Popper, 1998a), logicii situaționale sau metodei obiectiv comprehensive, de înțelegere a faptului că acțiunile analizate sunt „adecvate situației”, iar aspectele subiectivității fac parte din situație, au legătură cu scopurile acțiunii. Așa că putem folosi interșanjabil (cu aceste nuanțe) termenii „contextuală” și „situațională”, în viziunea mea cogniția contextuală fiind același lucru cu cogniția situațională, folosind, limbajul popperian. Condiția și necesară și suficientă a căii contextuale este ca nimic să nu fie exterior capacității de explicație. În termeni hegelieni, dar în sens desăvârșit, tot
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
faptului că acțiunile analizate sunt „adecvate situației”, iar aspectele subiectivității fac parte din situație, au legătură cu scopurile acțiunii. Așa că putem folosi interșanjabil (cu aceste nuanțe) termenii „contextuală” și „situațională”, în viziunea mea cogniția contextuală fiind același lucru cu cogniția situațională, folosind, limbajul popperian. Condiția și necesară și suficientă a căii contextuale este ca nimic să nu fie exterior capacității de explicație. În termeni hegelieni, dar în sens desăvârșit, tot ceea ce există, și cunoscut, și necunoscut, constituie interioritatea contextului (a eternității
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
ecuație a omului. Este nu doar întoarcere propriu-zisă, ci inversiune de sensuri, semnificații, procese și finalități în raport cu economia platonică ce se fructifică în economia antropică, sugerând totuși o cale (care conține un salt radical) pe care o numesc drept calea situațională. Calea situațională se configurează, deci, în repere naturale de sorginte contextuală, făcându se saltul de la forma dependențelor ierarhice (lumea și structura ei erau date prin voința divină) la forma dependențelor orizontale, în care autonomia este reală, responsabilitatea este liber asumată
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
omului. Este nu doar întoarcere propriu-zisă, ci inversiune de sensuri, semnificații, procese și finalități în raport cu economia platonică ce se fructifică în economia antropică, sugerând totuși o cale (care conține un salt radical) pe care o numesc drept calea situațională. Calea situațională se configurează, deci, în repere naturale de sorginte contextuală, făcându se saltul de la forma dependențelor ierarhice (lumea și structura ei erau date prin voința divină) la forma dependențelor orizontale, în care autonomia este reală, responsabilitatea este liber asumată, iar finalitatea
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
decât raporturile intervenite în consistența principiilor și natura operatorilor. Disjungerile, când intervin, sunt în același timp de sens și de nivel. Prima fractură a algoritmilor înțelegerii înseamnă schimbarea radicală a referențialelor, când consistența devine paraconsistență, în timp ce operatorii abstracți se configurează situațional, creează contexte. Această mișcare subtilă, din clasa inversiunilor în căile cognitive, ține în egală măsură de experiența teoretică și de experiența practică, își lărgește orizontul de semnificații cu aliniamentele metateoriei și relaționează în formulă procesuală interactivă cu crearea contextelor. Pare
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
orgasmul și rezoluțiaă, datorită factorilor anatomici, fizologici sau psihologici. Disfuncțiile sexuale pot fi pe durata întregii vieți sau pot apare după o perioadă de funcționare sexuală normală. De asemenea ele pot fi prezente în toate activitățile sexuale sau pot fi situaționale: de exemplu un bărbat care are erecție în timpul masturbării dar nu și în timpul actului sexual cu o parteneră. Problemele psihosexuale Există o serie de probleme psihosexuale uzuale (Manualul diagnostic și statistic al tulburărilor mentale: DSM-IV, Asociația Americană de Psihiatrie, 1994
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
obosită și chiar și mai stresată. Problemele de somn care sunt adesea asociate cu stresul includ dificultățile de adormire, trezirea în timpul nopții și trezitul devreme. Probabil cea mai frecventă tulburare a somnului este insomnia, care poate fi legată de stresul situațional și anxietate, deși există multe alte cauze posibile (de ex. sindromul de apnee de somn și alte dificultăți respiratorii, îngrijorarea că nu va putea dormi, durerea, ingestia excesivă de cafeină și depresiaă. Atunci când persoana este trează se consumă adesea cu
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
testare de tip transversal, ca medie aritmetică ponderată a valorilor componentelor particulare (cognitive și noncognitive) alese pentru evaluare. (Coeficienții de ponderare se stabilesc în concordanță cu importanța pe care o acordăm diferitelor componente particulare în determinarea comportamentului profesional, social sau situațional.) Cel de al doilea se obține printr-o testare de tip longitudinal ca medie aritmetică a mai multor profiluri de stare. Astfel, notând cu a1, a2, a3,...an profilurile de stare și cu W - portretul fazic, rezultă că: W = . Menționăm
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
stabilitate cel mai ridicat), care permite predicții cu valoare generală pe termen lung, nivelul trăsăturilor (grad de stabilitate mediu), care permite formularea unor predicții cu valabilitate mai redusă, dar mai adecvate unor situații particulare, și nivelul răspunsurilor habituale sau concret situaționale (gradul de stabilitate cel mai scăzut), care permite predicții pe termen foarte scurt, dar cu grad ridicat de precizie în raport cu situațiile de referință (Eysenck, 1968). De aici decurge că, pentru a spori valabilitatea evaluărilor diagnostico-prognostice, trebuie să luăm în considerație
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
din literatura de specialitate. Aptitudinile de coordonare ochi-mână, dexteritate manuală și dexteritate digitală din Profilurile Ocupaționale nu sunt acoperite de BTPAC, ele având o saturație cognitivă redusă. În plus, considerăm că ele pot fi cel mai bine evaluate prin teste situaționale, contextualizate. Una este dexteritatea manuală necesară pentru un chirurg, alta cea relevantă pentru o dactilografă. Așadar, este hazardată măsurarea lor prin unul și același instrument abstract. În schimb, BTPAC conține alte două aptitudini foarte importante pentru consilierea ocupațională și predicția
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
publici cu studii superioare, se constată existența unor diferențe între mediile variabilelor anxietate latentă și expresia manifestă a anxietății, semnificative statistic însă numai pentru anxietatea manifestă (t = 2.04, p =.044). Faptul nu surprinde, dat fiind că anxietatea manifestă este situațională, principala sa cauză fiind varietatea, complexitatea și varietatea sarcinilor pe care subiectul trebuie să le soluționeze și cu care absolvenții de învățământ universitar se confruntă mai ușor grație capacității lor rezolutive superioare. Accesul în universitate implică alegerea acelor candidați care
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
care acesta apreciază adaptabilitatea sa la condițiile, cerințele mediului academic. Este de fapt o problemă de percepție a nivelului propriu de adaptare, variabilă deosebit de importantă pentru studiul comportamentului studenților. Pentru a studia comportamentul participativ concret, a fost concepută o probă situațională de lucru care presupunea o situație problematică. Aceasta a fost: „La facultatea X din localitatea Y funcționează următorul regim al burselor pentru studenți (afișat la avizier): o bursă de merit; 18 burse de studiu; 5 burse sociale. După afișarea mediilor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
și asupra importanței stilului de conducere - manieră relativ tipică de îndeplinire a funcțiilor conducerii și de raportare la subordonați (Fleishman, 1973; Bowers, Seashore, 1969; Bales, 1970; Blake, Mouton, 1972; Lewin, 1967; Maier, 1957; Tannenbaum, Schmidt, 1961; Reddin, 1970 ș.a.); modelele situaționale și modelul contingent: scot în evidență importanța situației și analizează interacțiunile dintre variabilele implicate în situația de conducere și structurile comportamentale ale liderilor; nu există „cel mai bun stil de conducere” (Fiedler, 1967; House, 1971; House, Mitchell, 1980; Hersy, Blanchard
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
împreună cu ei (House, 1977; Bass, 1985; Adair, 1990; Howell, Avolio, 1993). Studiile și cercetările subsumate diferitelor modele ale conducerii au acordat, fiecare, o altă pondere personalității liderului, de la un factor totalmente definitoriu în modelul personal, la negarea lui în modelul situațional primar și cu o pondere diferită în modelul contingent. Iar apariția modelului integrativ superior pare a întări și mai mult confuzia asupra calităților (factorilor de personalitate) ce determină ca un individ să devină lider și asupra celor care îl definesc
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]