104,554 matches
-
se mai suflă o vorbă. în sfîrșit, deviaționist sau legionar, după vremuri și după nevoi, este de rău, și este un stigmat suficient pentru un personaj care se pare că încurcă ițele pe la raion, căci de la el pornesc toate relele". Situat la o astronomică distanță față de curaj, Marin Preda e foarte atent să-și subordoneze conștiința proprie "forului conducător", în toate variantele pe care le conține discursul acestuia aflat în necurmată metamorfoză, întrucît "calitatea activistului contează, partidul nu greșește niciodată". Prin
O revizuire convingătoare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11744_a_13069]
-
ea s-a născut (p. 252). Ea reprezintă impulsul înnoirii. Romanul lucrează tot cu scheme ideologice, ușor recondiționate. Radu își face la un moment dat autocritica individualismului (p. 287), dar rezultatul nu e angajarea socială, ci devotamentul pentru noua iubită. Situat între Lida, fosta soție, și Viorica (p. 262), Radu are conștiința probabilei ratări (p. 222). Nu tot ce se întâmplă e rațional, subconștientul are adesea un rol decisiv (p. 261). Viorica are simț justițiar, apără intimitatea copiilor (p. 234), e
Un romancier basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11748_a_13073]
-
artistice" pe măsură, care ne conving că spiritul mărginit, promiscuu detestă spiritul elevat, cumpătat. Clasicismul și, în special, Romantismul s-au întemeiat pe un tip de substanță asociativă, rezultată din armonia plămînilor și a bronhiilor la nivelul cărora s-a situat aura muzicii culte, dar și din simultaneitatea diversității ca principiu metabolic înlănțuitor. Respirația artei sonore savante romantice, de pildă,este o îmbinare de idei și combinații exaltate de sentimente, ca niște unelte periculoase și îndrăznețe, greu de pus în ordine
Coborîrea aurei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11773_a_13098]
-
din Evul Mediu încoace. Orice act poetic e un act religios - se poate răspunde pe urmele Abatelui Bremond, însă, cred eu, fără o îndreptățire perfectă a acestei generalități, o speculație riscantă. Dar Rimbaud și alți eretici? Pe ei unde îi situăm? Nu orice cuvânt poetic se trage direct din logosul divin, cum le place unora să creadă, pentru a înnobila poezia și a o sanctifica, indiferent de conținutul ei. Fără îndoială însă că există poeți privilegiați în raport cu sacrul, poeți cu har
Poezia - scară spre cer by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11792_a_13117]
-
segmentul temporal, corespunzător perioadei interbelice, și doctrinar, al vocației spirituale consacrate în exegeza noastră critică, cel mai bogat și mai compact. O reticență explicabilă există față de Tudor Arghezi (din poezia căruia Ion Buzași reține numai trei poeme), nu pentru că se situează în afara grupului omogen de la revista "Gândirea", ci pentru că poezia argheziană suscită scepticismul în legătură cu religiozitatea sa. E notorie interpretarea manolesciană a lui Arghezi ca poet nereligios. Nu-i mai puțin adevărat că există alte interpretări care mizează pe religiozitatea poeziei argheziene
Poezia - scară spre cer by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11792_a_13117]
-
de viața în comunism. Cele câteva cărți apărute la noi și, nota bene!, toate scrise de tineri și la mai multe mâini - În căutarea comunismului pierdut, O lume dispărută, Explorări în comunismul românesc și Cartea roz a comunismului - s-au situat la limită, undeva între eseu, reportaj și proză, stârnind și mai mult pofta de a citi o literatură a vieții cotidiene în comunism nedramatizată și nepolitizată, în latura ei amuzantă, familiară, îmblânzită, dacă vreți, a grotescului. Căci, pe termen lung
La vita e bella by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11807_a_13132]
-
visători? Dată fiind această matrice pe "dinăuntrul lucrurilor" pe care o urmează C. D. Zeletin, e firesc ca portretele și analizele ce le dedică marilor noștri scriitori să fie neconvenționale, spontane, respingînd clișeele a căror elaborare dar și reluare se situează adesea pe direcția unor vanități culpabil împărtășite, cuceritoare instantanee ale recepției viului estetic împletit cu omenescul ce-l generează. Deschiderea magnanimă nu presupune flateria, aderența intuitivă nu se asociază cu adularea. Fraza are un regim dialectic special: nu e nici
C. D. Zeletin - 70 by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11836_a_13161]
-
pregătită ireproșabil de Cornel Simionescu, secondat în secțiunea de note și comentarii de Fănuș Băileșteanu. Până în 1990 au apărut cinci volume, iar de atunci încoace abia trei, ultimul, 8, apărut (atenție!) în 1997, ajunge până la povestirea Bordeienii și alte scrieri situate la limita anului 1912. Evident că ne putem lamenta că, în acest ritm, nu vom prinde sfârșitul editării critice a operei lui Sadoveanu, gândindu-ne că s-ar putea să ajungă sigur la volumul 50, poate chiar 60. Despre o
Ediții critice întrerupte by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12909_a_14234]
-
mult neliniștitor decât amuzant. Proza de față face parte din volumul Guadalajara, în curs de apariție în colecția „Biblioteca de cultură catalană” a Editurii Meronia. Aparent fără nici o legătură cu temele celor 14 povestiri, titlul este dat de cântecul Guadalajara, situat ca „pistă sonoră a tuturor povestirilor, ca un fir roșu aproape invizibil care coase paginile cărții și se instalează ca un contrapunct inevitabil, ca o cheie ironică și uneori crudă a întâmplărilor povestite.” Sunt rescrieri ale miturilor europene, de la calul
La porțile Troiei by Diana Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/12939_a_14264]
-
nasc amintirile, cum se compun ele, cum cîștigă în densitate, cum sunt retransmise? Am mers pe urmele acestor întrebări, dar importantă mi s-a părut nu atît reconstituriea faptelor, cît a a atmosferei. Pentru mine, în prim plan s-a situat atmosfera pe care a avut-o un oraș în acea vreme, tocmai pentru a releva contrastul reîntîlnirii cu Bucureștiul la finele secolului XX. Bunicii mei au trăit la București pînă în 1927. Întrevăd "arheologia" ca pe un proces creator și
Christian Haller Pe urmele mamei - în Bucureștiul de ieri și de azi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12917_a_14242]
-
au sfârșit pentru amândoi dureros. Cu toate astea, memorialistul se străduiește să-și păstreze și aici luciditatea în evaluarea lor retrospectivă. După ce recunoaște „curajul său intelectual și civic”, reproșându-i exhibiționismul care în ochii multora îi anula valoarea, Doinaș îl situează fără echivoc pe cuvenita treaptă a valorilor: „Personal, susțin că I. Negoițescu rămâne unul dintre cei mai importanți critici literari ai epocii dictaturii comuniste.” Pentru ca, în final, evocarea să dobândească subit tonul unei tulburătoare confesiuni: „În timpul ’Pieței Universității’ mi-a
Nostalgii lucide by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/12931_a_14256]
-
a povestirilor din același Medio-Monte, un toponim - ca și Desiștea, de altfel, - mai mult simbolic decât concret, deși multe din întâmplările care fac subiectul prozelor nu sunt deloc nerealiste. În ciuda locației transilvane, și unde comunitatea maghiară este predominantă, orășelul Medio-Monte, situat la marginea Marii Câmpii, este, mai degrabă un spațiu nedefinit, oarecum închis și misterios, cumva refractar, uneori purtând chiar semnele alienării. Există o Societate și o Școală Minieră Superioară, un penitenciar, un tribunal, un spital, un cartier numit Pianul de
Medio-Monte se întoarce by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12946_a_14271]
-
ca într-o strofă a uitatului Păun-Pincio: «Ceaslov, ești bun de căpătîi, Să stau un ceas pe gînduri dus, Un vis de dragoste citind Pe-albastra pagină de sus»”.4 ) “Orașul P., capitala județului Neamț - citim în Enciclopedia României -, e situat în valea Bistriței, în dreptul trecătorilor dinspre Ardeal (Bicaz și Tulgheș) și la răspîntia drumurilor care vin prin aceste trecători, adunîndu-se într-unul singur pe valea Bistriței, cu vechiul drum care ducea către Tîrgul-Neamțului (cu cetatea lui) și către Suceava. Vatra
Orașe și ani by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/12958_a_14283]
-
e o altă problemă, o temă care merită o reflecție mai detașată și mai stăruitoare. Redactorii și colaboratorii revistei „Caete de dor” au vrut să reziste în exil, în anii ’50, prin cultură, la modul general vorbind, și să se situeze în interiorul culturii românești, în mod special, al cărei specific îl purtau cu ei ca pe un destin propriu, voiau să-l releve și să-l apere. Cum au făcut? - iată întrebarea, proiectul și neliniștile din care s-a născut originalitatea
Rezistența prin cultură, în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12981_a_14306]
-
se înscrie într-o evidentă opoziție. Și o asemenea situație nu derivă din specificul limbajului, din particularitățile tehnice sau din pricini materiale obiective. Nu cu sculptura intră Sultana Maitec în dezacord, și nu faptul că se exprimă în bidimensionalitate o situează în- Într-un alt registru al existenței simbolice, la rigoare pictura poate exhiba un interes pentru materie chiar mai mare decît sculptura, ci cu totul altele sunt motivele disjuncției. La un prim nivel, care nu este și cel mai relevant
Un simplu accident al luminii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13012_a_14337]
-
pasaj: ,, Filosemitismul și democrația dumneavoastră (adică ale mele, P.Ș.!) sunt înduioșătoare, naive și ridicole. În același ton acuzator, pe care l-ați folosit împotriva domului Ilarion Voinea, gestul dumneavoastră de fraternitate cu ideile promovate de statul terorist Israel, vă situează la nivelul extremismului sionist. (sic! mare grijă, tinere om al legii, măcar la biata virgulă dintre subiect și predicat!) Și domnule Pavel Șușară (sic!), puneți mîna pe carte și citiți ce-i aia xenofobie. Cu respect, Lucian Handra”. Cam atît
La umbra aceluiași monument stalinist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12989_a_14314]
-
După el nu se mai scrie așa cum se scria înainte”. Receptați simpatetic sunt Virgil Mazilescu și Marius Robescu, alături de care Ileana Mălăncioiu și-a făcut “ucenicia”, desigur Gabriela Melinescu, “personalitate infinit mai puternică decât li se pare celor ce o situează încă în umbra lui Nichita”, Lucian Raicu, “marele critic”, Sonia Larian al cărei roman, Bietele corpuri, este o carte de “o sensibilitate și o subtilitate rar întâlnită”, Alexandru Vona ale cărui Ferestre zidite au constituit pentru poetă “o surpriză de
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
despre ultima carte a dnei Ruxandra Cesereanu (Imaginarul violent al românilor), oarecum deosebită de majoritatea comentariilor care au fost integral favorabile. Obiecțiile recenzentului nu sînt lipsite de temei. Avem totuși o nedumerire: C. V. Tudor nu într-o “descendență” onorantă este situat, cum spune dl C. Rogozanu referindu-se la Arghezi și alți viguroși polemiști de ieri, ci într-o “ascendență”. Despre “descendența” lui C.V.T. nu știm mare lucru deocamdată. * A apărut numărul 1 din noua revistă a Institutului Cultural Român: CULTURA
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12994_a_14319]
-
clasice (La critique des poètes profanes dans la poésie de Grégoire de Nazianze - p. 147-167); autorul arată că, enumerând subiectele tradiționale ale poeziei antice și asociind-o pe aceasta cu violența, indecența, minciuna și nebunia, capadocianul nu aduce nimic nou, situându-se într-o tradiție critică profană și creștină deopotrivă, originalitatea sa constând în „la critique de la poésie par la poésie” (p. 167). În Les chaînes exégétiques: une forme littéraire et une pratique d’érudition florissantes dans le domaine de l
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
până și redutabilii polemiști Patapievici și Hurezeanu au părut gata să abandoneze terenul de luptă. Posedând o remarcabilă știință a minimalizării lucrurilor neconvenabile și-a delimitării de cele care i-ar putea crea în viitor neplăceri, dl. Pintilie s-a situat pe poziția iubitorului de abstracțiuni, pentru care pasiunile, suferințele și dorințele umane sunt demne de tot disprețul. Dl. Pintilie e imbatabil pentru că nu se depărtează nici un milimetru de la legea și logica auto-suficientă și paranoică a instituției care-l plătește. Nu
Preumblare pe lângă dosare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13033_a_14358]
-
libertatea spiritului incontingent prin definiție: „Pînă la 50 de ani, cînd am fost plecat din țară m-am aflat sub o «influență nefastă» determinată de istoricitatea temporală și de necesitatea spațială. Din 1987, de cînd mă aflu în exil, mă situez sub influența benefică a libertății, a providenței, a forțelor celeste și ale transcendenței“. Așadar zodia scriitorului pare a se fi schimbat. În fond, d-sa începe a-și percepe vîrsta. Înaintarea în vîrstă aduce semnalele sfîrșitului, chiar atunci cînd prolificitatea
O privire ageră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13040_a_14365]
-
science fiction în Epopeea lui Ghilgameș, legendele Egiptului ptolemaic, Meropis de Teopomp, Despre Hiperboreeni de Hecate din Abdera, Insula fericită de Iambul, Odiseea lui Homer, Dialogurile lui Platon, Istoria adevărată a lui Lucian din Samosata, Biblia ș.a.m.d. Ceilalți situează originile genului fie în secolul al XIX-lea sau doar în diversele literaturi naționale ale aceluiași secol ori în operele unor E.A. Poe, Mary Shelley, Jules Verne, H.G. Wells, fie în literatura secolului XX sau, mai exact, în revistele pulp
Controversatele origini ale SF-ului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13020_a_14345]
-
Recanati este un orășel din centrul Italiei, situat pe țărmul Mării Adriatice, Între mai marile urbe-surori Anconă și Macerata. Merită amintit faptul că din orașul-port Anconă a pornit Traian În cel de-al doilea război dacic (105-106), În care avea să fie Înfrânt Decebal. Tustrele locurile sunt legate
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
comunității armenești, n-a făcut absolut nimic pentru salvarea de la o iminentă prăbușire măcar a turlei principale. Într-o stare jalnică se află Palatul Conachi-Cantacuzino, de pe Bd. Carol I, deși a găzduit zeci de ani un trust de construcții, palatul situat peste drum de Biblioteca Universitară „Eminescu”, ce fac parte, împreună, din ansamblul Fundațiilor Regale. Cu chiu, cu vai, lucrările la Muzeul Unirii și la Casa Cantacuzino-Pașcanu se apropie de sfârșit. Când vor fi redate circuitului public? Nu se știe. Dacă
Demagogi cu ștaif by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/13079_a_14404]
-
exportator de „rafie” din lume. Philippine, o țară de numai 299.000 km², inclusiv apa, care reprezintă 61%, cu o populație de 96 de milioane, adică o densitate de 321 de locuitori/km², cu numele oficial „Republika ng Pilipinas” este situată În Oceanul Pacific, Asia de SudEst, cuprinzând arhipelagul cu același nume, format din 1107 insule. Numele vine de la Filip al II-lea, Regele Spaniei,care i-a Încreștinat și le-a Împrumutat numele. Până acum, de mai bine de 50 de
MANILA - PHILIPINE. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Pompiliu Mania () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1545]