6,610 matches
-
am început să caut locul pe unde umblau ca la ei acasă. „Doar nu trec așa prin acoperiș. Trebuie să fie o gaură sau o crăpătură ceva pe unde intră și ies diavolii” mă gândeam eu, dar pușca n-o slăbeam din mână, nici ca cum. Si ai găsit locul? a întrebat înfrigurat Mitruță Ogaș. Cum umblam eu așa înarmat, numai ce am văzut o crăpătură sub streașină...” Aha! Pe aici umblați voi? Ei, lasă, că vă vin eu de hac
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
o povestit-o un țigan, muzicant - a răspuns Pâcu, zâmbind unui gând. Că te gândeai la o întâmplare nu ar fi mare lucru, dar tu ne ai întrebat dacă știm ce ne-o lipsit în noaptea asta - nu l-a slăbit moș Dumitru. O haită de lupi, Dumitre! Nu unul-doi, ci o haită, băiete, care, cu ochii lucind în lumina felinarelor, să se învârtă în jurul nostru cu gând hain...Asta ne lipsea, Dumitre! Apoi multe mi-au trecut și mie prin
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
îți place? Povești cu Ilene-Cosânzene? a ripostat Pâcu cel hâtru. Da! Cu Ilene-Cosânzene vii și adevărate, Pâcule - a precizat moș Dumitru, cocoșindu-se ca un flăcăiandru abia ieșit la horă. Acum vrei Ilene-Cosânzene vii și adevărate, Dumitre? Acum, când ți-o slăbit...privirea ? a întrebat Pâcu, în hazul tuturor. Acum mă mulțumesc și cu povești, Pâcule. De ce nu m-ai întrebat acum treizeci-patruzeci de ani? s-a îmbățoșat moș Dumitru. Uite că nu mi-o trecut prin cap - a răspuns împăciuitor Pâcu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
și lemne în sobă, când sunt pe acasă - a răspuns Mitruță, apăsând anume cuvintele, ca să iasă mai bine la suprafață înțelesul lor. Dar dacă în lipsa ta bagă altul o cioată și îți strică soba? Ce te faci? nu l-a slăbit Pâcu. Nu te teme matale! Am eu grijă să umplu bine bine soba cu lemne, ca să țină până mă întorc eu - și-a întărit Mitruță spusa, roșindu-se până în vârful urechilor. Brava,băiete! Așa gospodar zic și eu - l-a
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
ne uscam ca păpușoii toamna. Are vedere ageră numai când îi vorba de udătură, dar când îi vorba de treabă nu vede nici la doi pași - l-a pișcat moș Dumitru. Costache, tu ori ne-ai uitat, ori ți-au slăbit și ție vederile? Tu nu vezi că ulcelele îs uscate ca șleaul în mijlocul verii? Toarnă și tu ceva în ele... In timp ce umplea ulcelele cu vin, crâșmarul comenta: Uite, domnule, că o coborât milităria din pod. Atenție, că o
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Intâi m-o pus să-mi spun ultima dorință, pe urmă popa - o tufă de busuioc - mi-o cerut să spun rugăciunea dinaintea morții...Apoi, spre locul execuției nu mergeam singur, ci mă duceau două cârciumărese zdravene, care nu mă slăbeau deloc. După o bună cale, m-am trezit într-o poiană înflorită și plină de soare. Până să mă lămuresc unde mă aflu, două vâzdoage bățoase m-au dus lângă o tufă de stânjenei, de care m-o legat cu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
cumva vreo puicuță necălcată? Ferita sfântului! ... Acum să te văd, Pâcule! Fetișcanele se zburătăcesc ca rândunelele în jurul tău și tu nimica nimicuța... Cam ai dreptate, Dumitre, pentru că nu știu cum să-ți spun, dar...de o bucată de vreme mi-o cam slăbit vederea și...nici nu le zăresc măcar, bată-le să le bată norocul și bucuria. Au râs și de astă dată, dar la sfârșit li se putea citi pe chip părerea de rău după tinerețea lor trecută. Pâcule, trecem pădurea
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
purtați și acum doliu după el... — Doliu după el? Dă-l în mă-sa! Scuzați-mă. Cu tot respectul pentru morți, dar nenorocitul a fost un bețiv! N-a fost bun decât să-mi lase o pensie. Port negru că slăbește, îi explică Agnès cochetă. Cine e Kiril? Îl știți, bulgarul... cu pepperoni... Îl cunoaște tot cartierul. — Nu cunosc nici un bulgar și nici nu-mi doresc, de când ne-a dat Kostandinov golul ăla în prelungiri. Ne-a mâncat calificarea. Mai fac
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
directorul? contraatacă Lionel, mai nervos ca niciodată. — De când ne tutuim? — De azi. Și nu ne tututim, eu te tutuiesc. Ți-e clar? Adjunctul e mut de uimire: începe să-și piardă încrederea în autoritatea sistemului bancar francez. Lionel nu-l slăbește o clipă: — Nu mi-ai răspuns: ești directorul? — Directorul-adjunct. Nu discut cu valeții. Domnule, vă rog să... se bâlbâie adjunctul. Nu mă mai ruga nimic. Dacă în trei minute nu am banii, intru în direct la Gérard Clément, la știrile
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
se uită pe etichetă și mărturisește, jenat de enormitate: — 850 de euro. De acord, spune Lionel. Plătesc cash, nu vreau factură, dar vreau 30% discount, o cămașă de mătase, o cravată și o batistă, albe - cadou. Batem palma? Directorul își slăbește nodul de la cravată și se descheie la un nasture. Se hotărăște să accepte propunerea lui Lionel și să pună diferența din buzunarul propriu. Cu o voce sugrumată, spune: — De acord. Lionel plătește cash și lasă o carte de vizită cu
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
nțelege. Cum o să vă recuperați investiția? — Avem zeci de propuneri de contracte de publicitate: toată lumea așteaptă semnătura dumneavoastră. — Dacă nu e secret, de la cine sunt propunerile? — Companii de asigurări, producători de lumânări, de sicrie, de lenjerie bărbătească, de produse de slăbit. Ca să nu mai vorbesc de micii comercianți, ca restaurantul Duc d’Anjou, bistroul Aux Immigrants Heureux, crematoriul La Mort des Autres, o librărie, un magazin de haine de lux. Până și un salon de dans din Nantes, care ne-a
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
spunând în rusește: — Doamne, apără-l pe robul tău, Lionel Frunza, și fă-l să treacă peste această zi de cumpănă. Nu-i vine să creadă că până și suveranul pontif a ajuns să creadă în preziceri. Lionel nu-l slăbește: — Ai văzut, bă, cine a intervenit pentru mine? Papa, bă, Papa! ’Vă-n cur pe mama voastră de securiști, cu voucherele voastre de căcat la cabane neîncălzite și cu WC în curte! Acolo să te duci tu cu mă-ta
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
E pregătit să fie chemat oricând la centrală. În cazul în care nenorocitul ăla de Frunză are proasta inspirație să moară. E așezat comod într-un fotoliu și se uită la televizor. Îl vede pe Lionel privind în gol. Își slăbește nodul de la cravată. Ia un pahar de whisky de pe tăvița din fața lui. Bea o înghițitură consistentă. Pune paharul înapoi pe tăviță. Începe să gâfâie. Gheața din paharul cu whisky începe să se lovească de pereții paharului. Anghel spune: — Te rog
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
sa și i-a zis: «Briciul nu s-a atins de capul meu, căci eu sunt nazireu al lui Dumnezeu din pântecele maicii mele; de m-ar tunde cineva, atunci s-ar depărta de la mine puterea mea și eu aș slăbi și aș fi ca ceilalți oameni». După ce Îi află taina, Dalila Îl adorme pe brațele ei și divulgă totul filistenilor, care Îl tund, Îl trezesc și Îl capturează. («Voi face ca mai Înainte și mă voi scăpa de ei». Dar
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
carne, nu de oțel. șase în al doilea loc: pe drum întâlnești, împreună cu însoțitorii tăi, un pui de liliac cu nas-de-frunză legat fedeleș de copiii care fac răutăți prin aceste ținuturi, rupi cu dinții odgoanele groase care strâng pieptul puiului, slăbești chingile până când el și ușorul din el, zborul din el, își fac loc afară, mai aproape de discipoli cer, de curentul cald al khamsinului, care îl poate purta către mama sa, înainte să se înalțe, puiul de liliac-cu-nas de-frunză își
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
limba amorțită. trebuie să mergi mai departe, nu poate să mai fie foarte mult până la suflețelul tău, străduindu-te să îți ajuți mersul cu mâinile, te rănești într-o ramură cu spini, pierzi sânge, vederea ți se încețoșează, genunchii îți slăbesc, acum e timpul să încerci să mergi pe vine, cu mersul piticului, până ieși dintre stâncile astea fermecate de exesită. nouă în al patrulea loc: pe lângă tine trece în goană o șaretă de metal fără pasageri, trasă de două meduze
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
și însăși Unirea Principatelor este un rezultat direct și rapid al evoluției descrise mai sus. 1.4. Interesul european la gurile Dunării, Unirea Principatelor și propășirea lor economică În prima parte a secolului al XIX-lea, pe masura ce forță Imperiului otoman slăbea, cea a Imperiului rus se apropia de apogeu, lucru evidențiat de capacitatea să de extindere geografică, extindere care la 1812 cuprinde Basarabia, iar la 1829 și Delta Dunării. Această stare de lucruri, precum și interesul crescând al Austriei, Franței și Angliei
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
bortă, unul cam pletos și cu nădragii tot șchioapa și peticul. Știu și niște cimilituri nou-nouțe, din cele care-ți plac Măriei Tale și nu-s pentru urechile oricui... PRICINĂ: Cu puricii aduși de peste mări și țări să mă cam slăbești. Ai noștri or fi mai proști? De ce nu-i înveți pe-aceștia ce știu face aceia? Și chiar te poftesc să nu mai faci cheltuială din vistieria mea cu asemenea chilipiruri. Cată de-i vinde degrabă altora, poate cu ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
prea bine când am trecut eu. Măriuca ședea cu el. Hai să grăbim pasul, Petrache!... Sărut mâna, mamă. Ce faci matale, tată? a grăit Costăchel de cum a intrat în odaie. Bătrânul ședea întins pe laiță, cu ochii închiși. Răsufla greu. Slăbise mult în ultima vreme. Arăta ca un Crist încărunțit. La întrebarea lui Costăchel a întredeschis ochii, dar nu a reușit să îngaime măcar un cuvânt. A întors anevoie doar privirea ștearsă spre cei care ședeau la căpătâiul lui. De dimineață
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
a rămas cu ochii înfipți în gol... Măriuca s-a furișat spre pat, cu gândul să-i acopere ochii cu palmele și apoi să înceapă jocul ghicitului... N-a fost chip însă. Simțurile lui Costăchel, încordate atâta vreme, nu au slăbit. A întors capul zâmbind, dovadă că i-a ghicit gândul... Ce face gospodina? - a întrebat el întinzând brațele spre Măriuca. Gospodina a venit să afle cum a dormit gospodarul, dragul de el - a răspuns Măriuca, lăsându-se să-i cadă
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
ne era frică. Căutam câte o râpă prăpăstioasă chiar și câteva zile în șir... Și atunci ne făceam provizii pentru câte o săptămână... După metoda știută. Unul santinelă. Unul bucătar. Frica de vreo poteră trimisă pe urmele noastre nu ne slăbea. Picioarele se umflau de atâta drum.. „Știi ce ne-ar trebui, băiete? - m-o întrebat Filip într-un zori de zi. „Ehei, câte nu ne-ar trebui! Da’ mai întâi și întâi câte un cal, dacă nu și o șarabană
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
fericită! S-ar putea ca o a doua ocazie să nu se mai ivească, de aceea... Te rog Mona, te rog domnișoară, trebuie să plec, ceea ce s-a întâmplat aici, acum, e o nebunie, o adevărată catastrofă... Ea nu-l slăbi nici o clipă din strânsoarea care, prin forța declanșată, părea nefirească pentru înzestrările unei femei. La un moment dat, se îndură de el și-l eliberă, lăsându-și mâinile să-i cadă inerte, de parcă s-ar fi predat. Avea postura înșelătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
și un vioi om de lume și de spirit, prezent la toate petrecerile și banchetele, fără nici cea mai măruntă excepție, adică era un om al plăcerilor și chiar al pasiunilor vicioase, ce se știe foarte bine cât de tare slăbesc sănătatea, atât cea trupească, cât și cea sufletească. A nu se înțelege cumva greșit - păcatele mele! -, dar Eugen era chiar un om cu frica lui Dumnezeu, iar, atunci când trecea pragul bisericii, o evlavie neînțeleasă îi cuprindea pe loc toată făptura
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
a dreptul la întâmplare; nu-i păsa deloc cum va muri, ci îi păsa doar că va muri, și atât. Teribil îl mai încânta ideea. Iar, îndată ce macrabra decizie fu luată, neastâmpărul sufletesc i se potolise oarecum, căci se simțea slăbit din vâltoarea îndoielilor și a contradicțiilor sale, care se mai domoliseră un dram. Și așa, cu acest nestrămutat gând al său, total neabătut își făcu cele pregătitoare pentru marea clipă, fiindcă este știut: nu ai cum să faci un lucru
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
Ei bine, după pricepere... - Atunci, în regulă. Tonul vocii ei prinse deodată o nuanță șireată, lingușitoare. Continuă: mi-ai putea spune ce simțăminte se nășteau în inima ta, atunci când legătura ta de dragoste cu o femeie, în trecut, vedeai că slăbește? Victor trecu repede peste mica surprindere, pe care o încercase la auzul acestor vorbe și, devotat și dezinvolt, răspunse: - Simțeam, atunci, pur și simplu, cum în suflet mi se înfiripă și prinde rădăcini fie gelozia și intoleranța, fie regretul profund
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]