1,490 matches
-
lucru ar apărea drept bun ori folositor. Nu există în viața credinciosului lucrări sau manifestări care să nu aibă legătură cu raportarea lui la Dumnezeu. Fie de mănâncă, fie de bea, fie de face orice altceva, este chemat să-L slăvească pe Dumnezeu” . Se poate vorbi așadar de un ethos al credinței, „o formă de viață alimentată continuu de energiile necreate” ale lui Dumnezeu . Unul dintre cele mai frumoase texte ale Bisericii, Epistola către Diognet, zugrăvește în culori vii acest ethos
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_realizarea_omului_in_sf_liturghie_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/364643_a_365972]
-
a adus inima de plumb și pasărea moartă. Ai făcut o alegere cum nu se poate mai potrivită, i-a zis Dumnezeu, pentru că micuța pasăre va cânta pentru totdeuna în a mea grădină a paradisului, iar Prințul Fericit mă va slăvi mereu în orașul meu de aur.” În momentul în care înțelegi că dragostea, adevărata prietenie, ajutorul ce-l oferi oamenilor din jur te înțelepțește, vei simți în ființa ta o mulțumire, o împăcare cu sine și vei fi mereu fericit
CALEA SPRE FERICIRE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1432482374.html [Corola-blog/BlogPost/367592_a_368921]
-
am dorit o primăvară Dar gloanțele te-au secerat! S-a întors c-o stea rănită ta, Soldatule iubit de Zei! Într-un catarg s-o ridică, Când tu te vei uni cu ei! Va flutură drapelul țării, Vei fi slăvit și decorat, Trecut în cartea neuitării, Tu, vei rămâne neplecat! Soldatule, simbol de țară! Eu nu te mai pot ajuta Dar, voi sădi în primăvara Un pom în amintirea ta! VIRGINIA VINI POPESCU 14 August 2015, Alexandria Referință Bibliografica: Supraviețuitorii
SUPRAVIEȚUITORII TRANŞEELOR! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 by http://confluente.ro/virginia_vini_popescu_1439546467.html [Corola-blog/BlogPost/373245_a_374574]
-
n-am știut cum să cugetăm În adâncul mării ca prin pustie Din mâna vrăjmașului El i-a izbit Sub apă s-au sfârșit cei ce i-au lovit Cei răi au ars în văpaie târzie N-au nimicit neamurile slăvite Lăudat vei fi în cele clădite PSALMUL 106 Lăudat fie Domnul că i-a salvat Au rătăcit prin pustie cu spaimă Însetați și flămânzi și fără noimă Hămisit și când ieși din viață argat Întru mila lui Dumnezeu lăudat Pe
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (4) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_m_buricea_1432452485.html [Corola-blog/BlogPost/367736_a_369065]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > SLAVĂ Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 585 din 07 august 2012 Toate Articolele Autorului Îți mulțumesc că nu sunt orb, Că mi-ai dat graiul să te pot slăvi, Să-ți laud dibăcia mâinilor tale... Totuși, cum ai reușit, Doamne, S-o faci atât de frumoasă? M-ai întrebat pe mine? Referință Bibliografică: Slavă / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 585, Anul II, 07 august 2012. Drepturi
SLAVĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 by http://confluente.ro/Slava_george_safir_1344376063.html [Corola-blog/BlogPost/365568_a_366897]
-
ȘI ARTA INFOCONCERT.RO EVENTIM.RO LUCEAFARUL.NET CU CREIONUL PE UN BLOG - http://narcisavadanei.wordpress.com/ Spectacolul a venit cu un concept unic - „ Artiști pentru artiști ”. Artiștii, forme ale unei vocații împărtășite prin frumos și înalt, susțin, aplaudă și slăvesc artă prin prezența și consfințirea la un act artistic ce le prezintă în față un coleg, un prieten, un alt artist. Astfel, în sală, au fost prezente prezente zeci de personalități, figuri marcante ale culturii românești, ce au răspuns fără
PELERIN PRIN ŢARA POEZIEI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Tudor_gheorghe_pelerin_prin_rodica_elena_lupu_1385813673.html [Corola-blog/BlogPost/344620_a_345949]
-
ROINFOPENSIUNI.ROTOPROMANESC.ROLITERATURA ȘI ARTAINFOCONCERT.ROEVENTIM.ROLUCEAFARUL.NETCU CREIONUL PE UN BLOG - https://www.facebook.com/cucreionulpeunblog Spectacolul a venit cu un concept unic - „ Artiști pentru artiști ”. Artiștii, forme ale unei vocații împărtășite prin frumos și înalt, susțin, aplaudă și slăvesc artă prin prezența și consfințirea la un act artistic ce le prezintă în față un coleg, un prieten, un alt artist.Astfel, în sală, au fost prezente prezente zeci de personalități, figuri marcante ale culturii românești, ce au răspuns fără
PELERIN PRIN ŢARA POEZIEI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Tudor_gheorghe_pelerin_prin_rodica_elena_lupu_1385813673.html [Corola-blog/BlogPost/344620_a_345949]
-
atrage totul ca într-un vârtej dar care îi sufocă pe cei din jur... -Roma e o mină de aur Iocentus, spuse Ponțiu Pilat. Cine-i știe secretele stăpânește aurul. Iar secretele sunt mai ales în politică... Iar magnificul Tiberius, slăvit să-i fie numele alături de cel al Romei, este neîntrecut în astfel de treburi. Cât despre centralismul de care vorbești și care atrage totul sufocând pe alții, nu sunt de acord. Roma e Roma, și dacă nu era Roma era
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1415484680.html [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]
-
respectarea, prețuirea valorilor și nu vreau ca peste timp, numele unor oameni care deschid cărări în cultură și lasă moștenire valoroasă în urmă, să fie atinse de profeția eminesciana din “Scrisoarea I” : “Iar deasupra tuturora va vorbi vrun mititel, Nu slăvindu-te pe tine... lustruindu-se pe el Sub a numelui tău umbră. Iată tot ce te așteaptă”. Și de aceea îi urez jurnalistului Dumitru V. Marin, azi, cănd împlinește trei sferturi de veac: La mulți ani!, multă sănătate! Și viață
LA ANIVERSARE, 75 DE ANI! DUMITRU V. MARIN, CEL MAI DE SEAMĂ JURNALIST VASLUIAN DIN TOATE TIMPURILE ECOURI DUPĂ SIMPOZIONUL “LIMBA ROMÂNĂ ÎN FORMA EI DE AZI”, VASLUI, APRILIE 2016 de GABRIELA ANA BALA by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1462770720.html [Corola-blog/BlogPost/384891_a_386220]
-
să rostească la 25 decembrie 379 (an în care este chemat la Constantinopol de către ortodocși spre a întări Ortodoxia) celebra Cuvântare care va servi ca izvor de inspirație Sfântului Cosma de Maiuma († 781), alcătuitorul Canonului Nașterii Domnului („Hristos Se naște, slăviți-L! Hristos din ceruri, întâmpinați-L!..."). Despre fixarea sărbătorii in timp istoric și spațiu geografic În Răsărit, până prin a doua jumătate a secolului IV, Nașterea Domnului era serbată în aceeași zi cu Botezul Domnului, adică la 6 ianuarie; această dublă
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450334925.html [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
iesle. Și văzându-L, au vestit cuvântul grăit lor despre acest Copil. Și toți câți auzeau se mirau de cele spuse lor de către păstori. Iar Maria păstra toate aceste cuvinte, punându-le în inima sa. Și s-au întors păstorii, slăvind și lăudând pe Dumnezeu, pentru toate câte auziseră și văzuseră precum li se spusese. Și când s-au împlinit opt zile, ca să-L taie împrejur, I-au pus numele Iisus, cum a fost numit de înger, mai înainte de a se
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450334925.html [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
toți sfinții și care se roagă pentru toți, după cum se vede în Liturghia inspirată de Dumnezeu. în rugăciunile sale se aude și rugăciunea noastră, oricât am fi de nevrednici pentru a ne numi fii ai Bisericii. Dacă închinându-ne și slăvindu-i pe sfinți, noi cerem lui Dumnezeu să-i proslăvească, nu putem cădea sub învinuirea de orgoliu, căci nouă, cărora ni s-a îngăduit să-L numim pe Dumnezeu Tată, ne este îngăduit și să ne rugăm astfel: „Sfințească-se
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS – ÎN VIZIUNEA ŞI CONCEPŢIA TEOLOGULUI ORTODOX RUS ALEXANDRU HOMIAKOV… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1465366648.html [Corola-blog/BlogPost/342594_a_343923]
-
Ea era frumoasă ca umbra unei idei - / a piele de copil mirosea spinarea ei, / a piatră proaspăt spartă, / a strigăt dintr-o limbă moartă. // Ea nu avea greutate, ca respirarea. Râzândă și plângândă cu lacrimi mari / era sărată ca sarea / slăvită la ospețe de barbari. Ea era frumoasă ca umbra unui gând. / Între ape, numai ea era pământ. (SOrd, II, 205 sq.). Poezia surprinde un aspect fundamental al esteticii stănesciene, revolta semnificantului împotriva semnificatului, modul în care semnificantul „atrage“, „naște“ semnificatul
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (3) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1388740640.html [Corola-blog/BlogPost/361638_a_362967]
-
poeziei se certifică prin strigăt, dar dintr-o „limbă moartă“, în numele unei dialectici a viului. În catrenul al doilea suntem atenționați asupra reperelor / dimensiunilor imponderabile: „ea nu avea greutate“, fiind ca aerul respirat; dar are gust ca sarea atât de „slăvită la ospețe de barbari“; e vorba de un „ospăț al spiritului“, la care se consumă Poezia, „sarea tuturor marilor idei“. Se mai prezintă cu două fețe, una „râzândă“ și cealaltă „plângândă“ cu lacrimi mari. În distihul „conclusiv“, Nichita Stănescu reia
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (3) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1388740640.html [Corola-blog/BlogPost/361638_a_362967]
-
cântat-am fără spaimă și fără-anume calcul doar dragostea, O, amintește-ți astfel, de mine, așa cum te-am iubit: „A mea iubire, suflet ce te-ai dus visând mărirea, în ale tale rime, slove și sentimente pure m-ai prea slăvit, Eu citi-voi a ta fire în grandioasa-ți operă ce fură altor poeți scrisul pătat de inima-ndoită și impură.” Referință Bibliografică: Sonet 32 / Mihaela Tălpău : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1923, Anul VI, 06 aprilie 2016. Drepturi
SONET 32 de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1923 din 06 aprilie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_talpau_1459946047.html [Corola-blog/BlogPost/381328_a_382657]
-
vesuri, Limba-n care suntem buni. Limba noastră românescă (Î)n-care plângem și doinim, Este limba strămoșească, Ce-o cântăm și o vorbim. Nu e limbă mai frumoasă, Nu e grai ca graiul meu Când în limba românescă Îl slăvesc pe Dumnezeu. Limba mea e-așa de dulce Parcă-i miere de albine! Dor îmi este-n limba mea, Când mă aflu-n țări străine. De-ar fi să ne șteargă neamul, Hotarele toate de-ar pieri, Limba nu o să
LIMBA NOASTRĂ N-O SĂ PIARĂ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1439727899.html [Corola-blog/BlogPost/374776_a_376105]
-
Împărăția mea s-a prăbușit. Eu mor și trupul meu se pogoară în sânul pământului și va ajunge pradă viermilor. Împărăția lui Hristos însă va crește și va înflori mereu. Numele lui Hristos Îl vor pomeni muritorii și-L vor slăvi cu tot mai multă dragoste și stăpânirea Lui va cuprinde o dată toată fața pământului. Iată deosebirea între împărați și Hristos-Împăratul”. Arhim. Serafim Popescu, Din învățăturile Părintelui Arsenie Boca- Ucigașa Cetate. Ed. „Credința Strămoșească”, 2002, p. 16) Pentru mărturia veșniciei lui
PAŞTELE DREPTMĂRITORILOR CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1367675074.html [Corola-blog/BlogPost/344587_a_345916]
-
de la spălat, m-am gândit că am toate șansele să i le obosesc și mai mult. M-am sculat cu energie să mă conving că totul ar fi “apă de plaoie” și cu voce tare, am început să citesc: ”Te slăvim Românie, pământ părintesc”, după care cu o voce mai înceată am continuat restul versurilor din prima straofă. Le-am citit de mai multe ori, sub privirea de uliu a mamei. Închideam cartea și încercam să la recit pe toate, dar
GLORIE COPILĂRIEI X de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_x_mihaela_arbid_stoica_1335191006.html [Corola-blog/BlogPost/357092_a_358421]
-
samarineanul, omul străin și pe jumătate păgân, se oprește în culmea bucuriei, se reculege și, cu inima pătrunsă de cea mai sfântă recunoștință, se întoarce la cerescul Doctor al sufletelor și al trupurilor, mulțumindu-i cu umilință din adâncul sufletului, “slăvind pe Dumnezeu cu glas mare și căzând cu fața la picioarele Lui” (Luca 17, 15-16). Din zece inși, unul singur știe că este dator să mulțumească și acesta este un străin de lege și credință. El își arată recunoștința cu sufletul și
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_virtutea_recunostintei_.html [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
au zis: “Iisuse, Învățătorule, ai mila de noi!” Când i-a văzut Iisus, le-a zis: “Duceți-vă și arătați-vă preoților!” Și pe când se duceau, au fost curățțti. Unul din ei, când s-a văzut vindecat, s-a întors, slăvind pe Dumnezeu cu glas tare. S-a aruncat cu fața la pământ la picioarele lui Iisus Hristos, și I-a mulțumit. Era Samaritean. Iisus Hristos a luat cuvântul și a zis: “Oare n-au fost curaățiți toți cei zece? Dar ceilalți nouă
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_virtutea_recunostintei_.html [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
peste toată fărădelegea și peste toată nedreptatea oamenilor... Fiindcă ceea ce se poate cunoaște despre Dumnezeu este cunoscut de către ei, deoarece Dumnezeu le-a arătat lor... adică veșnica lui putere și dumnezeire...". Dar acești oameni, "cunoscând pe Dumnezeu nu L-au slăvit pe Dumnezeu, nici nu I-au mulțumit, ci s-au rătăcit în gândurile și în inima lor cea nesocotită s-a întunecat"(Rom. 1, 18-21). În acest text apare succint exprimată doctrina raportului între Creator și creatura cugetătoare. Omului i
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_virtutea_recunostintei_.html [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
cerului cu restul lumii, e simfonia muzicii eterne, o stare de spirit, putere și slăbiciune în același timp, trăirea clipei veșniciei.Iarpilotul , eroul aerului, nu moare niciodată, el lasă în urmă amintirea trăirilor din necuprinsul Cerului... În veci să fiți slăviți, eroi ai aerului! Comandor (r) Ștefan Popa Referință Bibliografică: Escadrila din Ceruri / Ștefan Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1128, Anul IV, 01 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ștefan Popa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
ESCADRILA DIN CERURI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 by http://confluente.ro/Escadrila_din_ceruri_stefan_popa_1391249903.html [Corola-blog/BlogPost/347312_a_348641]
-
când era tânăr, a răspuns că nu, ci dimpotrivă, că se bucură, nu pentru păcatul propriu-zis al uciderii, ci pentru că acesta i-a devenit pricină de pocăință și de dobândire a unei mulțimi de virtuți. A răspuns de asemenea că slăvește și mulțumește bunătății lui Dumnezeu care schimbă în bune cele ce uneori, prin firea lor, sunt rele; așa cum a schimbat și omorul făptuit de Moise în Egipt, făcându-1 pricină a binelui, căci Moise, plecând din cauza lui în pustie, s-a
DESPRE IUBIRE SI IERTARE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_iubire_si_iertare_.html [Corola-blog/BlogPost/366818_a_368147]
-
Imnul de Stat al Republicii Populare Române a fost schimbat. Trupele sovietice de ocupație încă nu părăsiseră teritoriul României, unde au rămas încă cinci ani. Noile versuri aparțieau lui Eugen Frunză și Dan Deșliu, muzica lui Matei Socor. Imnul, Te slăvim, Românie s-a cântat în toate școlile și în adunările politice, până în anul 1977. Una dintre stofe este mai relevantă: Înfrățit fi-va veșnic al nostru popor/ Cu poporul sovietic, eliberator./ Leninismul ni-e far și tărie și avânt/ Noi
IMPRESII DE PESTE OCEAN de DAN PETRESCU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 by http://confluente.ro/Impresii_de_peste_ocean_dan_petrescu_1362559416.html [Corola-blog/BlogPost/345606_a_346935]
-
de ea, pentru că altul are una încă și mai bună. Și ia pe cea încă și mai bună , dar după aceasta afla că unii au avioane personale și iar se chinuiește. Nu se mai opresc. În timp ce unul nu are mașina slăvește pe Dumnezeu și se bucură. „Slavă lui Dumnezeu, spune, nu-i nimic că n-am mașina. Am în schimb picioare sănătoase și pot merge. Câți oameni nu sunt cu picioarele tăiate și nu se pot sluji pe sine, nu pot
ECHILIBRUL VIEŢII – BUCURIA DE A DĂRUI ŞI DE A PRIMI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Echilibrul_vietii_bucuria_stefan_popa_1385996564.html [Corola-blog/BlogPost/362905_a_364234]