500 matches
-
litere majuscule de culoare neagră pe o eșarfă albă: SEMPER DISCAMUS (SĂ ÎNVĂȚĂM MEREU). În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de aur, pe fond albastru: * CENTRUL DE FORMARE ȘI PERFECȚIONARE A POLIȚIȘTILOR * "NICOLAE GOLESCU" SLATINA. Drapelul distinctiv al Centrului de Formare și Perfecționare a Polițiștilor "Nicolae Golescu" Slatina va avea flamura dreptunghiulară, de culoare albă, cu lungimea de 100 de centimetri și lățimea de 66 de centimetri și ornamentație identică pe ambele fețe. Una dintre
ORDIN nr. 24 din 27 februarie 2017 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului internelor şi reformei administrative nr. 490/2008 privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280487_a_281816]
-
pe care se montează drapelul. Vergeaua metalică este fixată în partea inferioară cu un inel de alamă, înalt de 3,2 centimetri, pe care este gravată, cu litere majuscule, denumirea unității CENTRUL DE FORMARE ȘI PERFECȚIONARE A POLIȚIȘTILOR "NICOLAE GOLESCU" SLATINA, iar la partea superioară de un manșon metalic cilindric, cu diametrul exterior de 3,5 centimetri, dotat în partea de sus cu două inele cu lățimea de 4,5 centimetri, grosimea de 0,75 centimetri și distanța dintre ele de
ORDIN nr. 24 din 27 februarie 2017 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului internelor şi reformei administrative nr. 490/2008 privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280487_a_281816]
-
h = 0,10 m, din domeniul public al localității Refacere terasament din balast drum comunal neclasificat, sat Ioneasa, zona Gavan, │ │ │ │ │L = 0,9 km, l = 4 m, h = 0,15 m Refacere suprastructura din balast pe rețeaua stradală Turhană, Podul Slatinei, Mal, Comuna Vicovu de Jos │ 115│ │ │Crușini, Dealul Babei, Cantonului, La Zbera, La Motel, Tudoseni, La Sofia, La Pișta, │ │ │ │ │Munteni în satul Vicovu de Jos, pe L = 20 km.; l = 4 m, h = 0,1 m în satul Vicovu de
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275047_a_276376]
-
Sălajului, cu sediul în municipiul Zalău; V. Mitropolia Olteniei, cuprinzând: 22. Arhiepiscopia Craiovei, cu sediul în municipiul Craiova; 23. Episcopia Râmnicului, cu sediul în municipiul Râmnicu Vâlcea; 24. Episcopia Severinului și Strehaiei, cu sediul în municipiul Drobeta-Turnu Severin; 25. Episcopia Slatinei, cu sediul în municipiul Slatina; VI. Mitropolia Banatului, cuprinzând: 26. Arhiepiscopia Timișoarei, cu sediul în municipiul Timișoara; 27. Episcopia Aradului, Ienopolei, Hălmagiului și Hunedoarei, cu sediul în municipiul Arad; 28. Episcopia Caransebeșului, cu sediul în municipiul Caransebeș; 29. Episcopia Daciei
STATUTUL din 16 ianuarie 2008 (*actualizat*) pentru organizarea ��i funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275220_a_276549]
-
al art. I din ORDINUL nr. 162 din 29 iulie 2009 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 564 din 13 august 2009, având conținutul anexei 25 din acest act normativ. Anexa 58 CENTRUL DE FORMARE ȘI PERFECȚIONARE A POLIȚIȘTILOR "NICOLAE GOLESCU" SLATINA ��nsemnul heraldic al Centrului de Formare și Perfecționare a Polițiștilor "Nicolae Golescu" Slatina din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române se prezintă după cum urmează: scut triunghiular, cu marginile rotunjite, albastru, încărcat cu un leu rampant, cu coada ridicată, limbat, aprins și
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008(*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268817_a_270146]
-
culoare neagră pe o eșarfă albă: SEMPER DISCAMUS (SĂ ÎNV��ȚĂM MEREU). În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * CENTRUL DE FORMARE ȘI PERFECȚIONARE A POLIȚIȘTILOR * "NICOLAE GOLESCU" SLATINA. Semnificația elementelor însumate: a) leul de aur - putere, autoritate, forță, curaj, inteligență, energie în serviciul binelui; ... b) limba, ochii și ghearele roșii - forța Centrului; ... c) pumnalul - justiție și onoare; ... d) cartea deschisă - învățământ, cultură, individualizând menirea unității. ... -------------- Anexa 58 a
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008(*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268817_a_270146]
-
COMUNE 1. Brastavățu 10. Rusănești 2. Cilieni 11. Studina 3. Gîrcov 12. Ștefan cel Mare 4. Giuvărești 13. Tia Mare 5. Grojdibodu 14. Urzica 6. Ianca 15. Vădastra 7. Izbiceni 16. Vădăstrița 8. Obîrșia 17. Vișina 9. Orlea 4. JUDECĂTORIA SLATINA cu sediul în municipiul Slatina MUNICIPIU 1. Slatina ORAȘE 1. Piatra-Olt 3. Potcoava 2. Scornicești COMUNE 1. Bărăști 22. Oporelu 2. Brebeni 23. Optași-Măgura 3. Brâncoveni 24. Perieți 4. Cîrlogani 25. Pleșoiu 5. Colonești 26. Poboru 6. Corbu 27. Priseaca
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273531_a_274860]
-
h = 0,10 m, din domeniul public al localității Refacere terasament din balast drum comunal neclasificat, sat Ioneasa, zona Gavan, │ │ │ │ │L = 0,9 km, l = 4 m, h = 0,15 m Refacere suprastructura din balast pe rețeaua stradală Turhană, Podul Slatinei, Mal, Comuna Vicovu de Jos │ 115│ │ │Crușini, Dealul Babei, Cantonului, La Zbera, La Motel, Tudoseni, La Sofia, La Pișta, │ │ │ │ │Munteni în satul Vicovu de Jos, pe L = 20 km.; l = 4 m, h = 0,1 m în satul Vicovu de
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274216_a_275545]
-
că mă vor exclude, Că n-am făcut în viață vreo scofală, Că ochii mei tristețe doar exală, Iar versurile-s prea de lacrimi ude. înfrânt, dar demn, mă voi întoarce- acasă Și cu toiagul deznădejdii-n mână, Pe dealurile Slatinei, în seară, Voi rătăci prin ceața toamnei, deasă, în timp ce lira-mi, pe-armonii stăpână, Va zice-un cânt ce, poate, n-o să piară. Dante O umbră se strecoară în cetate Ferindu-se un ochi să n-o zărească. Flori mici
Poezie by Nicolae Ungurean () [Corola-website/Imaginative/7109_a_8434]
-
lung de cca 50 m și înalt de cca 0,60 m.; datare repertoriu: neolitic, bronz timpuriu. La sud de oraș, între "Canalul Morii" și șoseaua Dej-Cluj, la baza castrului roman. Descoperiri: La sud de oraș, către Hășdate, la "Valea Slatinei" sau "Fântâna Sărată". Descoperiri: Descoperiri celtice și dacice neprecizate, aflate în inventarul Muzeului din Gherla. De asemenea, un tezaur compus din obiecte dacice de argint.; datare repertoriu: La Tene; cultura: dacică. Ioan COSTIN, paroh gr.cat. din Baia Mare, este autorul
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
îngheț este de 0.70m în zonă. Localitatea Slatina Timiș datează din perioada stăpânirii române în Dacia când este menționată sub numele de GAGANIS, adică locul unde a fost omorât de către LATRONES conducătorul de la Dierna. Denumirea de Slatina provine de la SLATINA - SLATINE, adică terenuri sărăturoase săi de la SLATAR, adică căutător de aur, întrucât pe Valea Slatinei sau fost semnalați căutători de aur. De-a lungul timpului, localitatea Slatina Timiș a fost teatrul unor operațiuni militare în cadrul războaielor austro-turce, cum a fost
Comuna Slatina-Timiș, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301096_a_302425]
-
este de 0.70m în zonă. Localitatea Slatina Timiș datează din perioada stăpânirii române în Dacia când este menționată sub numele de GAGANIS, adică locul unde a fost omorât de către LATRONES conducătorul de la Dierna. Denumirea de Slatina provine de la SLATINA - SLATINE, adică terenuri sărăturoase săi de la SLATAR, adică căutător de aur, întrucât pe Valea Slatinei sau fost semnalați căutători de aur. De-a lungul timpului, localitatea Slatina Timiș a fost teatrul unor operațiuni militare în cadrul războaielor austro-turce, cum a fost cazul
Comuna Slatina-Timiș, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301096_a_302425]
-
în Dacia când este menționată sub numele de GAGANIS, adică locul unde a fost omorât de către LATRONES conducătorul de la Dierna. Denumirea de Slatina provine de la SLATINA - SLATINE, adică terenuri sărăturoase săi de la SLATAR, adică căutător de aur, întrucât pe Valea Slatinei sau fost semnalați căutători de aur. De-a lungul timpului, localitatea Slatina Timiș a fost teatrul unor operațiuni militare în cadrul războaielor austro-turce, cum a fost cazul frațlor Lotharingieni (printre care și viitorul soț al Mariei Teresa) s-au rătăcit prin
Comuna Slatina-Timiș, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301096_a_302425]
-
Voislova. Ocupația principală este creșterea vitelor, agricultura dar și pomicultura. Satul Voislova se găsește situat pe paralela 45°20'03" latitudine nordică și meridianul 22°20'03" longitudine estică. Vatra satului este așezată între dealurile domoale Cocin la nord și Slatina la sud-est, de-a lungul șoselei principale Caransebeș - Hațeg, fiind străbătută perpendicular de șoseaua Voislova - Rusca Montană - Ruschița, care face legătura cu masivul Poiana Ruscăi, fiind întretăiată de două străzi laterale, ce formează o răscruce. Voislova este o localitate compactă
Voislova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301101_a_302430]
-
Valea Șoșii este un sat în comuna Poduri din județul Bacău, Moldova, România. Numele satului vine de la Pârâul Șoșa, care la rândul său vine din termenul maghiar sós ""șoș"", adică sărat (de-a lungul pârâului Șoșa sunt mai multe slatini, unele dintre ele utilizate în prezent). Localitatea Valea Șoșii este situată în partea central-vestică a județului Bacău și este străbătută de pârâul Șoșa. În secolul al XIX-lea satul apare cu următoarele denumiri: "Șoșanii, Valea Șoașei" (1892), Valea Șoșii (1913
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
1870); înglobat în satul Podurile (1846, 1856), unde nu mai apare moșie. Pe teritoriul satului Valea Șoșii au fost descoperite și cercetate arheologic așezări preistorice din eneolitic, din cultura Cucuteni (mil. V a.Chr.), amplasate în punctele: ""Dealul Păltiniș"", „"La Slatină"” - ""Grădina Iscu"" (așezare Cucuteni A, descoperită de dr. Ion Mareș de la Muzeul Bucovinei din Suceava)) și ""Dealul Bujoarei"" (așezare descoperită de dr. George Trohani, de la Muzeul Național de Istorie a României, București). Săpături arheologice au fost efectuate în situl arheologic
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
suportul apelor freatice (aflate la circa adâncime). Vegetația este de stepă, modificată antropic datorită cultivării terenurilor. Fauna cuprinde rozătoare: iepure de câmp, șoarece de câmp, popândău, hârciog. Trei cursuri de apă brăzdează teritoriul comunei: Cochirleanca și afluenții săi, Măslina și Slatina. La Roșioru se află un iaz, construit de oameni prin stăvilirea și îndiguirea apelor râului Cochirleanca. Iazul este folosit pentru pescuit și irigații Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cochirleanca se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul
Comuna Cochirleanca, Buzău () [Corola-website/Science/300805_a_302134]
-
de suprafață îl reprezintă pârâul Sucevita, care face parte din bazinul hidrografic al Râului Suceava. Pârâurile cu debit mai mic, dar tot cu caracter permanent sunt : Șoarecul, Hasca, Havris, Floaca, Volovat și Ursoaia. Pe teritoriul comunei se mai găsesc și „slatine: - izvoare sărate, de unde locuitorii se aprovizionează cu apă sărată (slatina, saramura), acestea fiind situate la sudul Dealului Pleșa. În cadrul Depresiunii Rădăuți, râul Sucevita prezintă o albie majoră largă cu maluri joase și albii părăsite cu apă doar în timpul viiturilor
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
hidrografic al Râului Suceava. Pârâurile cu debit mai mic, dar tot cu caracter permanent sunt : Șoarecul, Hasca, Havris, Floaca, Volovat și Ursoaia. Pe teritoriul comunei se mai găsesc și „slatine: - izvoare sărate, de unde locuitorii se aprovizionează cu apă sărată (slatina, saramura), acestea fiind situate la sudul Dealului Pleșa. În cadrul Depresiunii Rădăuți, râul Sucevita prezintă o albie majoră largă cu maluri joase și albii părăsite cu apă doar în timpul viiturilor (perioade cu precipitații abundente). La intrarea pe teritoriul comunei, râul Sucevita
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
de Infanterie. Economia localității este una predominant agricolă, bazată pe: cultura plantelor (în special pe cultura cartofului), creșterea animalelor, comerțul cu produse agricole și agroturism. În mod tradițional, localnicii folosesc pentru uz casnic saramura concentrată extrasă dintr-o fântână de slatină. Biserica romano-catolică
Cozmeni, Harghita () [Corola-website/Science/300476_a_301805]
-
ochiuri de apă sărată, cum ar fi de exemplu la Comănești, jud. Harghita, sau prin băi în lacurile cu apă sărată, neamenajate, cum ar fi de exemplu la Jabenița, lacul cu nămol aflat în locul numit “La Gurețe”..." "O fântână de slatină se amenajează în general în mod asemănător cu cea de apă dulce. După stabilirea locului în care avea să se construiască fântâna, loc în care izvorul avea un debit mai mare, se săpa o groapă de adâncime considerabilă. În unele
Jabenița, Mureș () [Corola-website/Science/299133_a_300462]
-
întreaga regiune din care făcea parte) a fost subordonată din punct de vedere administrativ Timișoarei. În perioada stăpânirii habsburgice, sătul era alcătuit din 38 de case și un preot român care slujea și pentru satele vecine, de asemenea românești: Vratna, Slatina Borului, Ostrov și Samarinovăț. După scurtă perioadă austriacă de numai 21 de ani (1718-1739), localitatea revine în componență "Pasalâcului de Vidin" din cadrul Imperiului Otoman. În 1833, Principatul Șerbiei condus de Milos Obrenovici reușește să anexeze județele majoritar românești Timoc și
Icubovăț () [Corola-website/Science/308577_a_309906]
-
7 obiective: Mănăstirea Slatina se află la o distanță de circa 28 km nord-vest de orașul Fălticeni, într-o zonă împădurită de la poalele Munților Stânișoarei, pe valea pârâului Suha Mică. Numele Mănăstirii Slatina provine de la un izvor cu apă sărată (slatină) aflat în apropiere, care a secat în timp. Istoria zidirii mănăstirii se pierde în negura timpului. Legendele spun că aici trăia un sihastru cu numele de Pahomie care l-ar fi sfătuit pe domnitorul Lăpușneanu să zidească o mănăstire pe
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
anii 1952-1958, ieroschimonahul Daniil Sandu Tudor - care a viețuit aici între 1952-1954, ierodiaconul Antonie Plămădeală - care a viețuit aici între anii 1950-1954, lucrând ca profesor la școala monahală și fiind hirotonit ieromonah (1953), teologul Andrei Scrima - tuns în monahism la Slatina etc. Starețul Cleopa a condus Mănăstirea Slatina până în anul 1956, întemeind o obște care a ajuns la peste 80 de viețuitori. A pus în bună rânduială sfintele slujbe de zi și de noapte și Sfânta Liturghie, organizând o școală monahală
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
de sus și giumătate în parte de gios, și într-această măsură prin mijlocul câmpului rămâne și siliște tăetă în două și s-au dat giumătate de sat parte de gios în parte mănăstirii despre munții Vicovilor, și cu poiana slatinii ce iaste în munți despre Vicove, și pe această parte a mănăstirii ce iaste pe din gios cuprinde și apa Sirițălului, iară parte ce din sus a Crasnei au rămas în parte lui Alexandru Ilschi, cu poiana din pogorul Crasnei
Crasna () [Corola-website/Science/304836_a_306165]