1,475 matches
-
calvine. Autorii traducerii - Mihail Tordași, episcop al Ardealului, Ștefan Herce, „propovăduitorul Evangheliei” în Sebeș, Efrem Zacan, dascăl în Sebeș, Moise Peștișel, „propăvăduitorul Evangheliei” în Lugoj, și Archirie, protopop al Hunedoarei - au folosit un text maghiar, orientându-se și după versiunile slavonă și latină ale Bibliei. Textul cuprins în Palia de la Orăștie este un foarte prețios document lingvistic al epocii, important și prin strădania traducătorilor de a unifica limba, înlăturând particularitățile regionale. Se demonstrează totodată posibilitățile limbii române, capacitatea acesteia de a
PALIA DE LA ORASTIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288630_a_289959]
-
altfel și curentul spiritual al stareților (adoptat în 117 mănăstiri și schituri din 35 de eparhii). Filocalia alcătuită și tradusă de școala lui a fost tipărită la Moscova în 1793 și reluată în ediții ulterioare. Altă parte a transpunerilor în slavonă a fost copiată în sudul Dunării, în mănăstirile din Bulgaria, Serbia și de la Muntele Athos. Traducerile (sau retraducerile) în română făcute de școala lui P. au contribuit la o prezență mai accentuată a dezbaterilor patristice de nivel aulic, la o
PAISIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288622_a_289951]
-
lui se va transforma în model și în temei pentru edificarea mitului dinastic al Basarabilor. A murit probabil de tuberculoză și a fost înmormântat în ctitoria sa de la Curtea de Argeș. În formația de cărturar a lui N.B. intră mai întâi cunoașterea slavonei și faptul că nu-i era străină limba greacă. Călătorise la Constantinopol, avea relații strânse la Muntele Athos. Îi erau familiare realitățile din Transilvania, provincie unde avea câteva posesiuni pe care le vizitase în mai multe rânduri. Legăturile cu vestul
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
Academiei Române). Ajungea astfel (într-o ediție de care B. P. Hasdeu s-a arătat profund nemulțumit) sub ochii cititorilor o carte ce nu încetase, în lunga ei istorie, să stârnească, interesul literaților și al oamenilor politici, o carte scrisă în slavonă în intervalul 1512-1521, transpusă tot în prima jumătate a secolului al XVI-lea în grecește (se pare că de Manuil din Corint, tălmăcitorul grec fiind interesat doar de partea a doua a textului, din aceeași parte un Gheorghe din Enos
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
în fine, în românește de un cărturar din cercul lui Udriște Năsturel. Învățăturile... vor declanșa cea mai lungă și mai întortocheată dezbatere din exegetica noastră literară. Ca și în alte cazuri, timpul modern a descoperit în etape (versiunile în română, slavonă și greacă) această scriere, cap de serie cu o istorie îndestul de complicată. Treptele acestei cunoașteri - o lungă dispută în jurul „chestiunii homerice” a literaturii române vechi cum o numește Dan Zamfirescu - au constituit tot atâtea prilejuri pentru configurarea și revigorarea
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
Russo (originalul Învățăturilor... ar fi reprezentat de versiunea grecească, teză la care învățatul va renunța mai târziu, iar autorul a fost un călugăr din secolul al XVII-lea), P. P. Panaitescu (opera, o „compilație religioasă erudită”, a fost scrisă în slavonă între zidurile mănăstirii, cândva în prima jumătate a secolului al XVII-lea). Sprijinitorii paternității lui N.B. asupra Învățăturilor... formează și ei o echipă numeroasă: N. Bălcescu, B. P. Hasdeu (versiunea primă a cărții a fost scrisă în română de domnul
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
lui N.B. asupra Învățăturilor... formează și ei o echipă numeroasă: N. Bălcescu, B. P. Hasdeu (versiunea primă a cărții a fost scrisă în română de domnul muntean - un Marc Aureliu al Răsăritului european), M. Gaster (originalul a fost redactat în slavonă), P. A. Lavrov (descoperă la Sofia fragmente păstrate din textul slavon, autorul - adică voievodul - fiind un om învățat și un scriitor cu har), Spiridon Lampros (descoperă o versiune grecească), Polihron Sârcu (textul slavon este cel primordial), A. I. Iațimirski (textul slavon era
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
har), Spiridon Lampros (descoperă o versiune grecească), Polihron Sârcu (textul slavon este cel primordial), A. I. Iațimirski (textul slavon era cel original, iar autor al său nu putea fi decât un „Marc Aureliu, domn-filosof”), Ioan Bogdan (voievodul a scris Învățăturile... în slavonă), I. G. Sbiera, A. D. Xenopol, Stoian Romanski, Aron Densușianu, Ovid Densusianu, D. Onciul, N. Iorga, Sextil Pușcariu, Al. Lapedatu, T. Gh. Bulat, Al. Procopovici, D. Popovici, Vasile Grecu, Ștefan Ciobanu, G. Călinescu, I. C. Chițimia, Emil Turdeanu ș.a. Începând de prin
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
1972; Dan Zamfirescu, Neagoe Basarab și „Învățăturile” către fiul său Theodosie. Problemele controversate, București, 1973; George, Sfârșitul, I, 11-13; Dan Horia Mazilu, Udriște Năsturel, București, 1974, 269-275; Curticăpeanu, Orizonturile, 17-19, passim; Muthu, Lit. rom., 27-54; Lucia Djamo-Diaconiță, Contribuții la cunoașterea slavonei românești. Elemente românești în varianta slavonă a „Învățăturilor” lui Neagoe Basarab, SCL, 1977, 3; Edgar Papu, Barocul ca tip de existență, II, București, 1977, 257-272; Papu, Clasicii, 20-28; Dicț. lit. 1900, 470-472; Antonie Plămădeală, Dascăli de cuget și simțire românească
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
Învățăturile” către fiul său Theodosie. Problemele controversate, București, 1973; George, Sfârșitul, I, 11-13; Dan Horia Mazilu, Udriște Năsturel, București, 1974, 269-275; Curticăpeanu, Orizonturile, 17-19, passim; Muthu, Lit. rom., 27-54; Lucia Djamo-Diaconiță, Contribuții la cunoașterea slavonei românești. Elemente românești în varianta slavonă a „Învățăturilor” lui Neagoe Basarab, SCL, 1977, 3; Edgar Papu, Barocul ca tip de existență, II, București, 1977, 257-272; Papu, Clasicii, 20-28; Dicț. lit. 1900, 470-472; Antonie Plămădeală, Dascăli de cuget și simțire românească, București, 1981, 37-62; Dan Zamfirescu, Contribuții
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
program structurat atent, cât și orizontul preocupărilor lui P. Cercetătorul se îndreaptă și spre istoria culturii românești în secolele al XVII-lea - al XIX-lea, legând-o de fenomenul politic, social și economic. Scrie despre școala de limbă și cultură slavonă de la Târgoviște, despre Udriște Năsturel și învățământul din vremea lui Matei Basarab și a lui Constantin Brâncoveanu ș.a.m.d. SCRIERI: „Viețile sultanilor”, scriere inedită a lui Dionisie Fotino, București, 1935; Povestea unei cărți. „Protopiria” lui Cavallioti, în Omagiu lui
PAPACOSTEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288664_a_289993]
-
a limbilor clasice și moderne), înarmat cu ustensilele de lucru ale slavistului (ce îi asigurau pătrunderea în „bibliotecile” culturilor vecine), P. a abordat marile teme ale istoriei culturii românești - vechea literatură românească de expresie slavă, cronicarii ce au scris în slavonă sau în română, umaniștii peregrini, înstăpânirea limbii române în cultură -, a stăruit asupra elementelor care alcătuiesc „emblema culturală” românească a timpului vechi, s-a străduit să deslușească acele tensiuni secrete - puse în valoare de raporturile cu spațiile culturale circumvicine românilor
PANAITESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288650_a_289979]
-
Basarab către fiul său Theodosie a fost tradusă după originalul slavon. Pe aceeași orientare tematică se înscrie volumul Cultură și literatură română veche în context european (1979), cu o finalitate declarat comparatistă. Studierea surselor medievale în limbile latină, greacă și slavonă conduce la mai buna cunoaștere a limbii române, cu existență de sine stătătoare începând din secolele al X-lea - al XII-lea. Important este și ultimul studiu din sumar, Începuturile istoriografiei universale în limba română. Cronica lui Mihail Moxa (1620
MIHAILA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288124_a_289453]
-
arzătoare a apostolului de a grăi în Biserică „cinci cuvinte cu mintea” - ca să învețe și pe alții - „decât zeci de mii de cuvinte într-o limbă străină” (I Corinteni 14, 19). Astfel, tot ceea ce apare ca inovație (e.g., trecerea din slavona veche în limba sârbă sau rusă) ajunge să fie suspectat de „protestantism”. Antidotul nu rămâne decât congelarea unor forme de cult opace atât credincioșilor „simpli”, cât și celor „educați”. Adâncindu-și conștiința istorică din care izvorăsc atât rugăciunea pentru întreaga
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
virtute care marchează contrastul vizibil, „trupesc”, între călugări și cei „rămași” simpli mireni. Fecioria ține nu de pasivitatea unei condiții fizice (sau, mai rău, fiziologice), ci de aspirația inimii la integritate. Fără această aspirație la deplinătatea înțelepciunii (telomudrie, în limba slavonă), experiența catolicității iubirii ar rămâne, ca în familie, la un stadiu incoativ. Același lucru se petrece și cu sărăcia. Este un vot care riscă să rămână, pentru cei mai mulți membri ai mănăstirilor de obște, un act inert și fără miză spirituală
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
caracter liturgic, care ar oferi cititorului posibilitatea de a corela citirea cuvântului lui Dumnezeu în liturghia Bisericii cu ipostaza de cititor privat al Scripturii - o situație încă inedită pentru foarte mulți ortodocși. Atunci când au fost însărcinați cu traducerea Bibliei în slavonă, sfinții Chiril și Metodie au decis să traducă în primă instanță doar acele pericope din Evanghelie (Aprakos) și fragmente din scrierile apostolice care urmau să fie citite în Biserică 1. Consultarea unor manuscrise chiar târzii nu conduce decât către concluzii
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
ei vor practica o exegeză teologică ancorată în etosul sfințeniei. Numai insuflarea Duhului ne oferă „perspectiva inversă” în care Scriptura, precum un iconostas vertical, se dorește privită. Situl eclezial al interpretăriitc "Situl eclezial al interpretării" Spre deosebire de Biserica rusească (care folosește slavona veche) sau cea elină (care folosește în cult limba greacă bizantină), Biserica Ortodoxă Română are înțelepciunea de a propovădui cuvântul lui Dumnezeu, atât la slujbe, cât și din Scripturi, într-o limbă pe înțelesul tuturor. Totuși, gheara tăioasă a regimului
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
la Constantinopol, cât și la Moscova și Viena etc. Firește, nu pot fi trecute cu vederea cercetările de istorie a culturii, de exemplu, originile învățământului superior în Valahia, fondarea școlilor în limbile greacă și latină sau ale acelora de cultură slavonă. Victor Papacostea a fost un istoric conștient de necesitatea depășirii „complexelor”, înțelegând că o imagine de ansamblu asupra vieții culturale românești, presupune conexarea tuturor fenomenelor particulare la sistemul de valori zonale și, mai apoi, universale. Odată cu această deschidere s-a
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
producție de carte se ridică la peste 400 de tipărituri în numai câteva decenii de activitate. Este și rezultatul unui remarcabil avânt de originalitate al artei cărții, aflat în nemijlocită legătură cu creația bizantină ori izvorâtă direct din aceasta. Manuscrisele slavone de la Neamț, scrise pe pergament și pe hârtie în vremea urmașilor lui Alexandru cel Bun și a domniei lui Ștefan cel Mare, au fost considerate de N. Iorga ca fiind cele mai frumoase pe care le-a produs arta bizantină
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
până azi în fondurile marilor biblioteci. Lucrurile nu stau cu nimic mai prejos în Rusia, în Grecia, ca și pe tot întinsul Peninsulei Balcanice, unde răspândirea tiparului a dus la dezvoltarea unei bogate producții de carte imprimată în limbile greacă, slavonă și română. Să amintim în treacăt că Rusia lui Ivan al III-lea întreținea, prin avanposturile sale, Novgorod și Pscov, permanente legături cu Occidentul, în aceste condiții fiind stimulată o excelentă traducere a Bibliei în limba slavonă bisericească prin arhiepiscopul
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
în limbile greacă, slavonă și română. Să amintim în treacăt că Rusia lui Ivan al III-lea întreținea, prin avanposturile sale, Novgorod și Pscov, permanente legături cu Occidentul, în aceste condiții fiind stimulată o excelentă traducere a Bibliei în limba slavonă bisericească prin arhiepiscopul Ghenadie de Novgorod. Astfel, a fost înlesnită activitatea a două personalități de anvergură, Maxim Grecul și Vassian Patrikeev. * ** Convergențele spirituale cu centrele apusene vor duce la geneza unor realități culturale absolut noi în Polonia, Ungaria, Croația, Dalmația
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
trimită dascăli învățați, între ei pe ieromonahul Sofronie Pociațki, fost rector al Academiei din Kiev, cel care la Iași va fi profesor de literatură latină și egumen la Trei Ierarhi. Este perioada în care în Moldova se studiază limbile greacă, slavonă, latină; de asemenea, teologia, filosofia, retorica, poetica, dialectica, aritmetica, geometria, astronomia, gramatica și muzica. Să reținem că prin activitatea cărturărească a mitropolitului Varlaam ia ființă cunoscuta tipografie de la Trei Ierarhi, că opera sa, Cazania, contribuie la dezvoltarea limbii literare românești
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
o tendință erudită și filologică, fără a fi de o „concepție antropocentrică laicizantă”. El propunea apelul la greacă și latină, limbi mult cultivate de promotorii noului curent, care nu uită însă că vehiculul principal al scrisului în Sud-Estul Europei este slavona. „Prin aceeași slavonă” - conchide Virgil Cândea, la capătul unui studiu dens privind umanismul lui Udriște Năsturel - „cultura noastră avusese contact cu autorii greci și bizantini ai antichității târzii. Prin aceeași slavonă, Aristotel și alți autori greci fuseseră cunoscuți cărturarilor de la
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
și filologică, fără a fi de o „concepție antropocentrică laicizantă”. El propunea apelul la greacă și latină, limbi mult cultivate de promotorii noului curent, care nu uită însă că vehiculul principal al scrisului în Sud-Estul Europei este slavona. „Prin aceeași slavonă” - conchide Virgil Cândea, la capătul unui studiu dens privind umanismul lui Udriște Năsturel - „cultura noastră avusese contact cu autorii greci și bizantini ai antichității târzii. Prin aceeași slavonă, Aristotel și alți autori greci fuseseră cunoscuți cărturarilor de la noi în secolele
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
că vehiculul principal al scrisului în Sud-Estul Europei este slavona. „Prin aceeași slavonă” - conchide Virgil Cândea, la capătul unui studiu dens privind umanismul lui Udriște Năsturel - „cultura noastră avusese contact cu autorii greci și bizantini ai antichității târzii. Prin aceeași slavonă, Aristotel și alți autori greci fuseseră cunoscuți cărturarilor de la noi în secolele XIV și XVI. Noutatea curentului pentru care milita Udriște Năsturel consta în folosirea autorilor „păgâni” pentru nevoile unei etici ortodoxe în căutarea de noi autorități”. Revirimentul cultural datorat
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]