906 matches
-
am învățat românește, în care grotesca apariție a dascălului Socoleanu e batjocorită cu o faceție crudă. Au mai pățit-o și alții relatează, cu lejeritatea unui divertisment, tribulațiile conjugale ale postelnicului Andronache Zâmbolici. În Toderică, de fapt o traducere mai slobodă a nuvelei Fédérigo de Prosper Mérimée, felul ingenios în care Toderică păcălește moartea îl prevestește parcă pe Ivan Turbincă al lui Ion Creangă. Fragmente istorice se înfățișează ca o secțiune neomogenă. Regele Poloniei și Domnul Moldaviei pare mai curând o
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
concrete, produse de oameni, fie ei supuși, vecini, aliați ori inamici. Omul, ca făptură a lui Dumnezeu, capabil să se înalțe către starea angelică („Minunat iaste Dumnezeu în faptele sale, că cu mare cinste ne cinsti și de dede minte slobodă și chibzuitoare, firea omenească cea căzută o au înălțat mai pe deasupra îngerilor, cum ziș mai sus, după cuvântul prorocului: «Ce iaste omul, că-ți aduseși aminte de dânsul, sau fiiul omului, că-l cercetași?» Vezi câtă dragoste are Dumnezeu cătră
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
pe răfuială, fiind aproape cu totul lipsit de umor. Nu însă și de darul povestirii. Evocarea e vie, cu o energică mișcare a epicului, punctată de accente sugestive în portretistică și înzestrată cu un dialog nu fără resurse expresive. Stilul slobod, fără vreun dichis, a făcut ca L. să fie socotit de Camil Petrescu un precursor al anticalofilismului la noi. SCRIERI: Amintirile colonelului Lăcusteanu, îngr. Radu Crutzescu, postfață Ioan C. Filitti, București, 1935; ed. îngr. Sande Vârjoghe, pref. Petru Creția, postfață
LACUSTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287736_a_289065]
-
după ce se scufundă în adîncuri, trăgînd după ea sute de stînjeni de parîmă, iese din nou la suprafață, cu parîma desfășurîndu-se liber, în spirale ușoare. Se întîmplă uneori, în cursul vînătorii, ca această parîmă naturală, al cărei capăt matern e slobod, să se încurce în parîma de cînepă, încît puiul de balenă e prins ca-ntr-o capcană. Una din tainele cele mai intime ale mărilor părea să ni se dezvăluie astfel, pe acest lac fermecat. Vedeam în adînc împerechindu-se
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
și-și dădu bobîrnacul obișnuit, lovitura nimeri chiar sub locul unde ședea bietul Pip. în buimăceala și-n consternarea lui, negrișorul sări fără să vrea, cu vîsla în mînă, peste bord, dar în așa fel, încît o parte din saula slobodă i se încolăci în jurul pieptului, căzînd odată cu ei în apă; iar cînd balena lovită o zbughi nebunește saula se întinse brusc și bietul Pip apăru șiroind de spumă, printre cavaleții ambarcațiunii, tîrît fără cruțare de saula ce i se încolăcise
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
plece). O, viață, sînt mîndru ca un zeu grec și totuși depind de bucata asta de os, pentru a mă putea ține pe picioare! Blestemată fie interdependența asta omenească, ce nu se poate lipsi de socoteli. Aș vrea să fiu slobod ca aerul și iată-mă trecut cu datorii grele în toate registrele lumii! Sînt atît de bogat, încît aș fi putut susține o licitație împotriva celor mai bogați pretorieni, cu prilejul scoaterii la mezat a Imperiului Roman - care ocupa întreaga
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ideea de a fi vîrît într-un astfel de sicriu îi plăcuse foarte mult, căci îi aducea aminte de obiceiul compatrioților lui care, după ce îmbălsămau vreun războinic mort, îl puneau într-o pirogă, pe care-o lăsau apoi să plutească slobodă, spre arhipelagurile înstelate, căci oamenii aceia cred nu numai că stelele sînt niște insule, dar că înseși mările lor pașnice, nețărmurite, se contopesc, undeva, dincolo de zare, cu cerurile albastre, alcătuind astfel Calea Laptelui, cea cu talazuri albe. După ce-i vorbi
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
micul Flask sălta în sus și-n jos pe valuri ca o sticlă goală, azvîrlindu-și în sus picioarele ca să scape de fălcile cumplite ale rechinilor; în vreme ce Stubb se milogea să fie pescuit de careva, mai ales că saula lui Ahab, slobodă acum, i-ar fi permis acestuia să intre în vîltoarea înspumată, pentru a salva ce se mai putea - în toiul acestor primejdii înfricoșătoare, ambarcațiunea încă neatinsă a lui Ahab păru deodată că-i trasă spre cer de niște fire nevăzute
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
căreia jucau, seara, miliarde de țânțari. (Ă). ALTE ASPECTE ALE PROZEI Dacă până În acest an, În proză, temele istorice precumpăneau, din acest an balanța inspirației se Înclină În cealaltă direcție: spre actualitate. Puține sunt romanele cu subiect istoric: Moșia oamenilor slobozi de Constantin Ignătescu, Lanțuri, vol. 2 de Ion Pas, Răscoala iobagilor de I.D.Mușat, relativ bine primite de presă 26, cum o dovedește și acest comentariu al lui Mihai GAFIȚA 27, unul dintre criticii cei mai combativi ai Vieții Românești
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Drum fără pulbere” de Petru Dumitriu. În: Scânteia, nr. 2197, 17 nov. Petru Dumitriu. - Întâlnire cu eroii. În: Contemporanul, nr. 261 (30) 27 iul. Silvian Iosifescu. - O pagină din viața de trudă și revoltă a iobagilor (C.Ignătescu:„Moșia oamenilor slobozi”). În: Contemporanul, nr. 236 (15) 13 apr. - Dumitru Drumaru. - Despre oglindirea adevărului istoric În roman.( C. Ignătescu: „Moșia oamenilor slobozi”). În: Almanahul literar, nr. 6-7 (19-20), iun.-iul. Mihai Gafița. - Ce ascundeau decorurile. În: Viața românească, nr. 3, mart. Dan
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
261 (30) 27 iul. Silvian Iosifescu. - O pagină din viața de trudă și revoltă a iobagilor (C.Ignătescu:„Moșia oamenilor slobozi”). În: Contemporanul, nr. 236 (15) 13 apr. - Dumitru Drumaru. - Despre oglindirea adevărului istoric În roman.( C. Ignătescu: „Moșia oamenilor slobozi”). În: Almanahul literar, nr. 6-7 (19-20), iun.-iul. Mihai Gafița. - Ce ascundeau decorurile. În: Viața românească, nr. 3, mart. Dan Petrașincu. - Literatura fantasticului. În: Flacăra, nr. 16 (172), 19 apr. S.Damian. - Câteva probleme În legătură cu literatura pentru tineret. În: Contemporanul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
curgeau cu opintiri de cai și fulgerări de bici În fundul căruțelor stăteau uitându-se în urmă Țiganii cei mici. Cel mai mic întreba pentru ce-și strâng gospodinele Rufele din funii și din ogrăzi găinile. Se gândeau că găinile zboară slobode-n copaci prin pădure Și nimănui nu-i trăznește prin cap să le fure. Frații lui priveau înainte, el privea în urmă. Iubea fiecare copac și pământul în urmă lăsat. Simțea cum o jale neînchegată îl scurmă Când se șterg
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
conexe (2001), 26 februarie, Nisa. Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa (2004), 29 octombrie, Roma. Literatură secundară Abbot, Chris (2005), „Rights and responsibilities: Resolving the dilemma of humanitarian intervention”, Oxford Research Group, Oxford. Abbot, Chris; Paul, Rogers; John, Sloboda (2006), „Global Responses to Global Threats: Sustainable Security for the 21st Century”, Oxford Research Group, Oxford (http://www.oxfordresearchgroup.org.uk/publications/briefings/globalthreats.pdf). Abrahamsen, Rita; Michael C., Williams (2006), „Security sector reform: bringing the private in”, Conflict, Security
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
al Bisericii”, ci și o veritabilă ars poetica, care propune incendierea cuvântului, distrugerea obișnuințelor lingvistice și de gândire, pentru a elibera cuvântul-intelect din vremelnicie, transformându-l în foc pur, adică în veșnicie, prin arderea și comuniunea în „vâlvătaia sălbatică și slobodă a Adevărului”. Calendarul incendiat, prin stilul său luxuriant, prin amestecul de parodie intelectuală, poezie, ezoterism ortodox și ostentație barocă, este una dintre cele mai originale și excentrice scrieri din literatura „de sertar” a ultimelor decenii. SCRIERI: Fragmente reziduale disparate din
AVRAMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285505_a_286834]
-
, Toma Alexandru (1824-10.III.1887), traducător. A fost primarul orașului Râmnicu Sărat (1874). În 1848, a publicat la București traducerea „slobodă” a pieselor lui Shakespeare Romeo și Julieta și Othello, precedată de o biografie a autorului. Traducerea este făcută după versiunea franceză a lui Le Tourneur și nu depășește, în genere, nivelul mediocru al celorlalte traduceri din Shakespeare apărute până atunci
BAGDAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285541_a_286870]
-
și o anume dispoziție contemplativă, melancolică par ieșite de sub pana lui Alecu Russo. Emanând dintr-o adorație adâncă a patriei, bogată și frumoasă, dar nefericită, Cântarea României este un poem alegoric impresionant. O tristețe sfâșietoare pentru umilințele unui neam mândru, slobod și unit odinioară, se împletește cu imprecația teribilă aruncată asupra celor care l-au trădat. Semne înfricoșate vestesc, ca într-un apocalips, apropierea „furtunii mântuitoare”, când va să se arate eroul providențial, Mesia, de care se leagă speranțele de izbăvire
CANTAREA ROMANIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286071_a_287400]
-
hârjoneau cu fetele, Costache și Ion practicau pasiunea clandestină a tutunului ș-a pescuitului în Șomuz. Adunau atâtea vicii, încât, în ochii mei, autoritatea lor era surpată. Dimpotrivă, pe zoiosul, zăbălosul și flendurosul Neculai islazul îl înzestrase cu un spirit slobod și o cunoaștere atotcuprinzătoare care, mie, îmi smulgea o admirație totală. Eram supusul și devotatul său, făcându-i parte din toate ale mele. Darurile, Neculai le primea ca pe ceva cuvenit. întocmai unui suveran, mă trata cu dispreț însă mă
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Titus Livius și Flavus au fost plasați discret de Augustus lângă nepotul său pe post de mentori, pentru a-l sfătui, dar mai ales ca să-l supra vegheze. Din întreaga familie imperială, numai Claudius are o gân dire mult prea slobodă. — Su... sunt indispensabile, insistă acesta. Anunță cu un zâmbet larg: — Pregătesc un vo... volum. Murmure de aprobare mai mult sau mai puțin sincere se aud de peste tot. Claudius se întoarce spre Vipsania: — Poa... poate-l publici tu... Amfitrioana nu mai
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
cu streașina afară, Vechi de când e lumea — spun Cărăușii cu chervanul cari pe vremi își lăsau banul Pe-o bardacă de vin bun. Stai de-acum cu mușchi pe sită, cu pridvorul prins de vită, Cu paianjeni în gârlici. Intră slobod, ies pe ușă, ca o rază jucaușă, Miile de rândunici. Te-a uitat de-o viață drumul, nu mai suie seara fumul Hornului pe-ntins hotar, Carele n-o să le cearnă, cum vin grele din povarnă, Primitorul tău umbrar. Surugiii
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Ca să-mi fii, han vechi, tovarăș, ca s-adorm la vatră iarăși, Să mă scol în zori aici... Soare, pretutindeni soare: nici un om, dar prind să zboare Până-n suflet rândunici. Cerințe: 1. Scrieți cuvinte cu același înțeles pentru:hotar, surugii, slobod, tovarăș. 2.Selectați expresiile care descriu hanul cu rândunici 3. Alcătuiți propoziții folosind ortogramele din text. 4. Explicați versurile: “Soare, pretutindeni soare: nici un om, dar prind să zboare Până-n suflet rândunici.” Lupul Octavian Goga (fragment) Te-am auzit cum hăuleai
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
13. "Așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel: "Eu am făcut un legămînt cu părinții voștri, în ziua cînd i-am scos din țara Egiptului, din casa robiei și le-am zis: 14. "După șapte ani, fiecare din voi să lase slobod pe fratele său evreu care i se vinde lui; șase ani să-ți slujească, și apoi să-l lași slobod de la tine. Dar părinții voștri nu M-au ascultat și n-au luat aminte la Mine. 15. Voi v-ați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
scos din țara Egiptului, din casa robiei și le-am zis: 14. "După șapte ani, fiecare din voi să lase slobod pe fratele său evreu care i se vinde lui; șase ani să-ți slujească, și apoi să-l lași slobod de la tine. Dar părinții voștri nu M-au ascultat și n-au luat aminte la Mine. 15. Voi v-ați întors astăzi în voi înșivă, ați făcut ce este bine înaintea Mea, vestind fiecare slobozenia pentru aproapele său, și ați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
rostit Domnul prin proorocul Ieremia. 3. Împăratul Zedechia a trimis pe Iucal, fiul lui Șelemia, și pe Țefania, fiul lui Maaseia, preotul, la proorocul Ieremia, să-i spună: "Mijlocește pentru noi la Domnul, Dumnezeul nostru." 4. Pe atunci, Ieremia umbla slobod prin popor: nu-l aruncaseră încă în temniță. 5. Oastea lui Faraon ieșise din Egipt; și Haldeii, care împresurau Ierusalimul, cînd auziseră vestea aceasta, plecaseră din Ierusalim. 6. Atunci cuvîntul Domnului a vorbit proorocului Ieremia astfel: 7. "Așa vorbește Domnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
a lui, că ea, după câteva săptămâni (poate mai puțin) de primire servilă a mângâierilor - obligată față de amintirea de altădată - după câteva lacrimi de remușcare, simțind că totuși faptul brutal produce asupra simțurilor ei, acum învățate, aceeași voluptate, va lăsa slobodă firea ei, se va încolătăci, va tremura, va geme, va obosi. Așa demult aș vrea să fi murit!... 4 octombrie. Prost amant am fost, fără îndoială! Nu eram niciodată mulțumit de nimic, spuneam toate gândurile rele fără cruțare, și chiar
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
spus? Parcă nu, dar tu zi-l, că-mi place să te ascult! Cică prietenilor D-lui Bulă li se naște un copil fără urechi. Dl. Bulă trebuia să meargă în vizită și știindu-l pe Bulișor cât e de slobod la gură îi atrage atenția acestuia să nu care cumva să pomenească ceva despre defectul noului născut. De cum dă cu ochii de copil, Bulișor, tot învârtindu-se prin jurul lui, începe cu mici complimente: Ce copil frumos aveți... și ce trăsături
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]