1,313 matches
-
cehilor nu avea încredere în ruși (62%), polonezi (77%), români (77%), unguri (67%) sau bulgari (64%), dar doar 44% dintre aceștia nu aveau încredere în germani. Cea mai surprinzătoare descoperire este că o minoritate cehă semnificativă nu avea încredere în slovaci 24. Cum se poate explica o asemenea tendință? Lipsa de încredere între națiuni este în declin în Europa pentru că o supraconștiință națională apare cu greu dintr-o interacțiune progresivă la mai multe niveluri: economic, militar, social, cultural și politic. Consecințele
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
și jafuri prin gospodăriile oamenilor. Șeful Serviciului de Siguranță Arad a observat și animozitățile existente între ofițerii ardeleni și cei din Vechiul Regat, puse pe seama numărului mare de ofițeri sași încadrați în armata română. Dintre naționalitățile din zonă - unguri, sași, slovaci - doar primii ridicau probleme de siguranță, ei fiind nemulțumiți de situația existentă, „susceptibili de iredentism”, refractari la încadrarea în statul român, însă susținuți de Budapesta în atitudinea lor. Alături de aceștia se aflau străinii - unii stabiliți de mulți ani în regiune
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și Carol Donath) și un șovinist (Ștefan Filip). În cadrul Legiunii de Jandarmi Argeș se aflau în supravegherea organelor contrainformative un număr de șapte militari, toți minoritari: Vasile C. Nenciu (bulgar), Husein Amet, Abil Bilil Idiris (ambii etnici turci), Gheorghe Wala (slovac), Loghin Vladicenco (rus), Sava Pantin și Milan Popovici (ambii sârbi). Aceștia au făcut diferite comentarii negative la adresa statului român și a conducerii, fapt care a făcut să fie catalogați drept suspecți. La data de 1 aprilie 1932, Regimentul Argeș nr.
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
România și Ungaria, și Divizia de Grenadieri Moto „Feldernhalle”. Pe teritoriul Slovaciei - stat independent în perioada 1939-1945 - populația „nu s-a prea bucurat de venirea oștirilor eliberatoare”, lucru normal având în vedere viitorul care era previzibil. În cadrul fostului stat cehoslovac, slovacii au fost nemulțumiți din cauza discriminărilor, în care ei nu aveau acces la funcții de conducere în administrație, iar în fabrici primeau salarii mai mici față de lucrătorii cehi cu aceeași calificare. Intelectualii locali au regretat independența statului slovac, afirmând că „niciodată
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
fostului stat cehoslovac, slovacii au fost nemulțumiți din cauza discriminărilor, în care ei nu aveau acces la funcții de conducere în administrație, iar în fabrici primeau salarii mai mici față de lucrătorii cehi cu aceeași calificare. Intelectualii locali au regretat independența statului slovac, afirmând că „niciodată nu le-a mers atât de bine ca în ultimii ani” și sperau într-o împărțire echitabilă a funcțiilor în noul stat cehoslovac. Surprinzător, populația cehă a avut o atitudine „mult mai puțin amicală, iar în unele
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
deputat, Partidul Unității Naționale Române. 12. Johan Peter Babias - deputat, Uniunea Polonezilor din România. Anexă 24 GRUPUL DE PRIETENIE CU REPUBLICĂ CEHĂ (15 persoane) Președinte: Corneliu Turianu - senator, Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat. Vicepreședinte: Iosif Panes - deputat, Uniunea Democratică a Slovacilor și Cehilor din România. Secretar: Alexandru Peres - deputat, Partidul Democrat. Membri: 1. Radu Manea - deputat, Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat. 2. Odisei Manole - deputat, Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat. 3. Mihai Petrescu - senator, Partidul Democrației Sociale din România. 4. Gheorghe
HOTĂRÎRE nr. 2 din 21 februarie 1997 privind componenta nominală a grupurilor parlamentare de prietenie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116820_a_118149]
-
19. Pândele Ana, apatrid, născută la 25 decembrie 1936 în localitatea Filiatis, Grecia, fiica lui Stavrus și Fotini, cu domiciliul actual în București, str. Liviu Rebreanu nr. 9, bl. 50, sc. 3, ap. 103, sectorul 3. 20. Voinea Izabela, cetățean slovac, născută la 13 iulie 1950 în localitatea Bratislava, Cehoslovacia, fiica lui Stanislav și Zofia-Sona-Maria, cu domiciliul actual în București, bd. Dimitrie Cantemir nr. 21, bl. 4, sc. F, et. 7, ap. 191, sectorul 4. 21. Păcuraru Iana, cetățean rus, născută
HOTĂRÂRE nr. 942 din 23 decembrie 1998 pentru acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122708_a_124037]
-
Cosma Liudmila, cetățean rus, născută la 13 iunie 1939 în Leningrad, Rusia, fiica lui Nicolae și Olga, cu domiciliul actual în București, Șos. Giurgiului nr. 119, bl. 11, sc. 7, et. 2, ap. 227, sectorul 4. 8. Gropșan Renata, cetățean slovac, născută la 7 mai 1955 în Bratislava, Republica Slovacă, fiica lui Stanislav și Maria, domiciliată în Timișoara, str. Orșova nr. 10, județul Timiș. 9. Gotianis Atena Elisabeta, apatrid, născută la 4 februarie 1969 în localitatea Hălchiu, județul Brașov, România, fiica
HOTĂRÂRE nr. 296 din 16 iunie 1997 pentru acordarea cetăţeniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118412_a_119741]
-
a ungurilor. Această politică nu avea șanse de reușită. Prin 1914 nu se produsese nici o modificare semnificativă în echilibrul etnic al ținuturilor. Se manifestase totuși o intensificare a dezamăgirii resimțite de principalele populații nemaghiare din regat croații, românii, sîrbii și slovacii față de Budapesta. Acest aspect îl vom prezenta, deoarece îi afecta pe croații și pe sîrbii din Croația ca și pe românii din Transilvania. Croația În ciuda hotărîrii ungurilor de a domina celelalte naționalități, guvernul a acordat totuși o veritabilă poziție specială
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
mulți dintre liderii lui au fost întemnițați, obiectivul evidențial, de atragere a atenției Europei asupra Transilvaniei, fusese atins. Conducerea românilor a făcut totodată o serie de pași în direcția cooperării cu organizațiile naționale care îi reprezentau pe sîrbi și pe slovaci, naționalități care aveau în cadrul statului ungur același statut ca și cel al românilor. În 1905, Partidul Național și-a schimbat tactica și a început să ducă o politică de participare activă în cadrul sistemului. În alegerile din 1906, cincisprezece delegați români
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
În 1905, Partidul Național și-a schimbat tactica și a început să ducă o politică de participare activă în cadrul sistemului. În alegerile din 1906, cincisprezece delegați români au devenit membri ai Parlamentului de la Budapesta, unde cooperau cu reprezentanții sîrbi și slovaci. Nu s-au realizat prea multe. Practic, presiunea asupra naționalităților a devenit și mai intensă. Între timp, intelectualii erau la fel de activi atît în sfera culturală cît și în cea politică. În 1861 a fost înființată Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
al optsprezecelea între Prusia, Rusia și Imperiul Habsburgic. Așa cum fuseseră trasate, granițele ei includeau o numeroasă minoritate ucraineană și rusească în răsărit și o considerabilă populație germană la frontiera de apus. Cehoslovacia îi cuprindea pe cehii din Austria și pe slovacii din Ungaria, alături de o minoritate germană compactă la granița de vest și de o populație ucraianeană la cea estică. Pe viitor, cehii vor urma în mare parte aceeași politică ca și sîrbii din Iugoslavia, creînd același tip de conflicte naționale
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
autodeterminare al populației germane, principiu acceptat în teorie de celelalte guverne. În martie 1939, cînd și-a trimis armata în Cehoslovacia și a împărțit restul teritoriului ei, Hitler a ieșit din acest cadru. Dictatorul german a reușit să exploateze nemulțumirile slovacilor față de dominația cehilor, relație care semăna în anumite privințe cu aceea dintre sîrbii și croații din Iugoslavia. În acest moment a fost instituit un stat slovac independent aflat sub un strict control german; Ungaria a anexat Rutenia. Restul teritoriului a
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
ei, Hitler a ieșit din acest cadru. Dictatorul german a reușit să exploateze nemulțumirile slovacilor față de dominația cehilor, relație care semăna în anumite privințe cu aceea dintre sîrbii și croații din Iugoslavia. În acest moment a fost instituit un stat slovac independent aflat sub un strict control german; Ungaria a anexat Rutenia. Restul teritoriului a fost ocupat de Germania și organizat sub numele de Protectoratul Boemiei și Moraviei. Această acțiune a avut un efect electrizant. Ea a precipitat invazia italiană din
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
fronturile de Răsărit, cît și de pe cele din Apus. Așa cum vom menționa ulterior, evoluția acestor evenimente s-a reflectat puternic asupra situației din fiecare stat balcanic. La invadarea Uniunii Sovietice, armatele germane erau însoțite de detașamente de italieni, unguri, finlandezi, slovaci, croați și români, precum și de voluntari spanioli. Inițial, Uniunea Sovietică era sprijinită doar de Marea Britanie, cu toate că era așteptat ajutor material și din partea Statelor Unite. Conducerea Germaniei și cea a majorității celorlalte țări se așteptau la o victorie fulger a naziștilor pe
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
interbelică, statul a fost împărțit în șase republici: Bosnia-Herțegovina, Croația, Macedonia, Muntenegru, Serbia și Slovenia. Au fost înființate în cadrul Serbiei două provincii autonome: Kosovo, cu o majoritate albaneză, și Vojvodina, cu o populație mixtă alcătuită din unguri, români, sîrbi, croați, slovaci și ucraineni. Erau recunoscute patru limbi importante: croata, macedoneana, sîrba și slovena; albaneza și maghiara aveau un statut de limbi acceptate în regiunile autonome. Cele trei organizații religioase majore, catolică, ortodoxă și musulmană, continuau să funcționeze, dar cu limitarea activităților
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
măsură o cultură și o religie, autoritățile de stat au încurajat dezvoltarea lor. În Vojvodina, care avea o majoritate sîrbă de 55,8 %, cea mai puternică minoritate era cea maghiară, care forma 21,7 % din populație; regiunea avea și locuitori slovaci, români și croați. O grijă deosebită era manifestată față de concilierea ungurilor, precum și față de acordarea de drepturi culturale tuturor grupurilor. Astfel, limbile naționalităților majore erau toate recunoscute oficial. În anii '70, conducerea iugoslavă s-a confruntat cu o perpetuare a problemelor
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
denumirea de "Primăvara de la Praga", au apărut câteva schimbari promițătoare în perimetrul raporturilor dintre Cehoslovacia și Israel. Printre alte manifestări de destindere a relațiilor tensionate la maximum în anii trecuți, am salutat cu satisfacție vizita unui reputat gazetar și scriitor slovac, B. Mňačko, venit să se informeze despre situația politică din țara noastră. Mňačko a solicitat și i s-a acordat o întrevedere cu primul-ministru, Levi Eshkol. L-am însoțit pe Mňačko la Eshkol, care a insistat să converseze cu gazetarul
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
B. Mňačko, venit să se informeze despre situația politică din țara noastră. Mňačko a solicitat și i s-a acordat o întrevedere cu primul-ministru, Levi Eshkol. L-am însoțit pe Mňačko la Eshkol, care a insistat să converseze cu gazetarul slovac în limba rusă. Dar rusa lui Eshkol, după câteva decenii de când a încetat să se folosească de ea în permanență, era destul de ruginită și, din când în când, mi se adresa întrebând, de exemplu, cum se spune cutare cuvânt în
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
situația arbitrară creată după cel de-al doilea război mondial, de sub influența și omnipotența defunctului imperiu sovietic sau a statelor născute pe ruinele sale, cum e cazul Ucrainei (care a preluat sub administrația sa teritorii locuite de polonezi, români, cehi, slovaci și unguri etc.), nu lipsesc nici ideile nostalgice, exagerările, caracterizările subiective cu privire la rolul și locul imperiului habsburgic, până în 1918. Mitul habsburgic pe care încercam să-1 schițăm și să-l dezaprobăm într-o primă formă în 1998, la Simpozionul Internațional Istoria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Stuttgart, Schmidenerstr. 96. 36. Theil Adele Johanna, cetățean german, născută la 16 august 1979 în localitatea Mediaș, județul Sibiu, România, fiica lui Hans Gheorghe și Adele Maria, cu domiciliul actual în Germania, 74081 Heilbronn, Stockportstr. 5. 37. Sojka Jozef, cetățean slovac, născut la 24 martie 1969 în localitatea Plopiș, județul Sălaj, România, fiul lui Ștefan și Margareta, cu domiciliul actual în Slovacia, Novy Mayer 881/1 Sered. 38. Borbilau Beniamin, apatrid, născut la 11 ianuarie 1960 în localitatea Tamajda, județul Bihor
HOT��RÂRE nr. 999 din 2 decembrie 1999 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126207_a_127536]
-
pentru clasa a III-a. învățămîntul în limbile minorităților naționale. Vocabular românsîrbocroat. București, EDP, 1991, 224 p. (Mîș). [17] BALLA, SÁRA; MANTA, MARIA; SIMON, JOLÁN, Limba română. Manual pentru clasa a III-a. învățămîntul în limbile minorităților naționale. Vocabular român slovac. București, EDP, 1991, 224 p. (Mîș). [18] BALLA, SÁRA; RĂCĂȘAN, LIVIA; SIMON, JOLÁN, Limba română. Manual pentru clasa a III-a. învățămîntul în limbile minorităților naționale. Vocabular român maghiar. București, EDP, 1991, 224 p. (Mîș). [19] BALLA, SÁRA; RĂCĂȘAN, LIVIA
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
învățămîntul cu predarea în limbile minorităților naționale. Vocabular român - sîrb. București, EDP, 1991, 200 p. (Mîș). [107] MORĂRESCU, SIMION; MORĂRESCU, ELVIRA; KISS, ELVIRA. Limba română. Manual pentru clasa a IV-a. învățămîntul cu predarea în limbile minorităților naționale. Vocabular român - slovac. București, EDP, 1991, 200 p. (Mîș). [108] MORĂRESCU, SIMION; MORĂRESCU, ELVIRA; KISS, ELVIRA. Limba română. Manual pentru clasa a IV-a. învățămîntul cu predarea în limbile minorităților naționale. Vocabular român - ucrainean. București, EDP, 1991, 200 p. (Mîș). [109] MUNTEANU, CONSTANȚA
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
limbile minorităților naționale. Vocabular român sîrbocroat. București, EDP, 1991, 200 p.(Mîș). [161] TÓTHARSÁNYI, SÁNDOR; BALLA, SÁRA; MÁRTHA, MÁRTA; POPA, LUIZA; SIMON, JOLÁN. Limba română. Manual pentru clasa a II-a. învățămîntul cu predarea în limbile minorităților naționale. Vocabular român slovac. București, EDP, 1991, 200 p.(Mîș). [162] TÓTHARSÁNYI, SÁNDOR; BALLA, SÁRA; MÁRTHA, MÁRTA; POPA, LUIZA; SIMON, JOLÁN. Limba română. Manual pentru clasa a II-a. învățămîntul cu predarea în limbile minorităților naționale. Vocabular român ucrainean. București, EDP, 1991, 200 p.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
limbile minorităților naționale. Vocabular român maghiar. București, EDP, 1993, 200 p. (Mî). [204] TÓTHARSÁNYI, SANDOR; BALLA, SÁRA; MÁRTHA, MÁRTA; POPA, LUIZA; SIMON, JOLÁN, Limba română. Manual pentru clasa a II-a. învățămîntul cu predarea în limbile minorităților naționale. Vocabular român slovac. București, EDP, 1993, 200 p. (Mî). [205] TÓTHARSÁNYI, SANDOR; BALLA, SÁRA; MÁRTHA, MÁRTA; POPA, LUIZA; SIMON, JOLÁN, Limba română. Manual pentru clasa a II-a. învățămîntul cu predarea în limbile minorităților naționale. Vocabular român ucrainean. București, EDP, 1993, 200 p.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]