1,041 matches
-
puțin lucru pentru un primar să conducă o comună mare, cu mult popor, cu biruri grele și drumuri stricate, cu promisiuni de tot felul până la alegeri (cât de actuală e situația!). Pe vremea aceea nu erau hoți ca astăzi și slujbașii nefiind corupți și corupători, miniștrii și parlamentarii nu erau tâlhari să fure avutul țării, iar polițiștii nu-și făceau vile din mită și hoții... (exact și foarte actual, zic eu). Despre Păcală s-a dus vestea și la unii împărați
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
pus peste Rubeniți, peste Gadiți și peste jumătatea seminției lui Manase, pentru toate treburile lui Dumnezeu și pentru treburile împăratului. $27 1. Aceștia sunt copiii lui Israel, după numărul lor, capii caselor părintești, căpeteniile peste mii și peste sute, și slujbași în slujba împăratului pentru tot ce privea șirul cetelor, sosirea și plecarea lor, lună după lună, în toate lunile anului; fiecare ceată era de douăzeci și patru de mii de oameni. 2. În fruntea celei dintîi cete, pentru luna întîi, era Iașobeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
vornicului de poartă Toader Pivniceriul, care, fiind trimis de Costandin Rusăt vel logofăt, măsoară și hotărăște un loc dăruit de vodă lui Toader seimen domnesc. Acest loc se afla la “Gunoiul domnesc din dosul grajdului gospod”. --După cum se vede, slujbașii domnești s-au cam înădit la locul domnesc din preajma Gunoiului gospod. Asta se vede din mărturia hotarnică de la 9 aprilie 1777, făcută de același Toader Pivniceru vornic de poartă, pentru un loc dat de vodă “Tomii tufecciul gospod (artilerist). --Chiar
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
închisă, încât Samuil, egumenul Trei Sfetitelor, se plânge domniei pentru că “de la o samă de verme, cu dughenile ce-au făcut popii ungurești la uliță,... au închis hudița care era, din care să pricinuiește mănăstirii supărare”. Atunci vodă trimite pe marii slujbași ai domniei să cerceteze la fața locului. Și au găsit că egumenul Samuil are dreptate și prin anafora făcută către vodă propun ca hudița să fie de șase palme domnești și “hotărâre rămâne la înalta înțelepciune mării tale”. --Ei, da
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
de petrari întru care puind pecete Porții Gospod am și iscălit”. Interesant este faptul ce urmează scris negru pe alb: “eu preotul Gheorghe ot (de la n.n) Sfeti Neculai gospod (Domnesc n.n) am iscălit pe dumnealui giupânul Fote, portărel (slujbaș domnesc subordonat portarului n.n), neștiind dumnealui carte”. --Același “Chireac Panaite calfa de pietrari” împreună cu soția și fiii lor au vândut la 2 mai 1792 “niște case cu locul lor la Mahalaoa Făinii din vale de biserica Curălarilor, dispre altar
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
cu muscalii”. Fiind dator acest Iovan cu 60 de lei lui Andrei Armășelul, i-a plătit vodă și “casă am dăruit-o acmu lui Dumitru sârbul căpitan de drăgani, de vreme ce ne-au slujit... la vreme de oaste fiind baș ciuhodar” (slujbaș ce se îngrijea de încălțămintea domnului). --În anul când a început zidirea noului lăcaș de rugăciune Mitropolia Sfântul Gheorghe, Radu Racoviță biv vel (fost mare n.n) logofăt, cu soția, fiicele sale și ginerii, scriu la 15 mai 1761 (7269
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
când era boier. A scutit aceste sate de toate dajdiile mărunte. Egumenul de la Cetățuia urma să încaseze și goștina pentru 1700 de oi din satul Andrieșeni și 300 de oi din Moreni, precum și goștina de mascuri și desetina de stupi. Slujbașii domnului nu puteau să încaseze decât goștina pentru numărul de oi aflate în posesia sătenilor care depășeau numărul indicat. Mai mult chiar, era interzisă până și intrarea în sate a dușegubinarilor (cei care încasau amenzile hotărâte de instanțele de judecată
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
anual câte 2 galbeni și jumătate. Mănăstirile se scuteau de orice dări și pentru vitele pe care le dețineau; ele urmau să încaseze goștina obișnuită de oi, moscuri și desetina de stupi. În satele lor nu aveau voie să intre slujbașii satului, egumenii păstrându-și dreptul de a judeca și sancționa orice delict sau infracțiuni, în afară de furturi și de omucideri. Un beneficiu în plus era și scutirea tuturor locuitorilor din satele mănăstirilor de cai de olac, de podvezi și de toate
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
poartă șindilită, după cum le-am cumpărat eu de la căpitanul Simion Coroiu li-am vândut lui Locman gerah”... Stai să vezi! Nu te grăbi, fiule, pentru că „gerahul” Locman avea să aibă necazuri cu „preoți ai Bisericii Catolicești”. Uite ce spun înalții slujbași domnești în anafora către vodă din 25 aprilie 1777: „Locman gerahul, pre jaloba lui ce-au dat la mărie ta, au arătat cum că aice în Iași între Ulița Mari și între Ulița Strîmbă, elu ari niște casă cumpărate de la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
grele, iar pentru a nu cădea este ținut de lanțurile prinse de încheietura mâinilor. Merge împleticit, cu capul căzut în piept... „Oare ce a făcut bietul ca să merite asemenea soartă?” - mă întreb cutremurat. Răspunsul însă vine îndată din gura unui slujbaș domnesc, care - după o răpăială de darabană - a glăsuit cu voce ridicată: „Măria sa vodă împreună cu sfatul său a osândit la spânzurătoare pe Buzdug tâlhar de drumul mare! Cine a face ca el ca el să pățească!!! Mâine în zori va
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
casă a lui Ioniță călărașul agescu și o casă a lui Ioniță croitorul și o casă a lui Ioniță ce-au fostu simăn și o casă a lui Gheorghie bucătarul” și încă și alții...Da’ știu că s-au înghesuit slujbașii gospod pe acel loc! De aceea trebuie să ne închipuim câtă putere are un vornic de poartă hotarnic dacă a reușit să lămurească și să hotărască acest loc: „și după măsurile locului am pus patru hotară în cîte patru colțurili
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
25 noiembrie 1722 (7231), chiar și „Dumitru stegar de la steagul mării sali domnii și nevasta dumisale” și-au cumpărat casă pe Ulița Fânului. Pentru că am vorbit de vodă, tocmai mi-am adus aminte de o danie făcută de domnitor unui slujbaș al său. Și ca de fiecare dată mi-am împărtășit gândul: Mă întreb, părinte, cum de unii au noroc și primesc în dar o casă tocmai de la vodă. Apoi aista-i om destoinic și cred că a adus foloase în
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
datoriu cu 60 lei lui Andrei armășălul, i-am plătit ...lui Andrei...Iar casă am dat-o lui Dumitru sîrbul căpitan de drăgani, de vreme ce ne au slujit cu dreptate la vreme de oaste, fiind baș ciuhodar (mai mare peste ciuhodari - slujbași care îngrijesc de încălțămintea domnitorului). Cred că așa se cuvine să se poarte un voievod cu slujitorii destoinici, fără să ia seama din ce seminție se trag. Și eu gândesc la fel, părinte. Privesc la bătrân cu băgare de seamă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
zece intră, toate învârfonate cu cine știe ce fel de marfă...Cele goale ori au lăsat încărcătura și pleacă după alta ori intră să încarce din magaziile sau pivnițele Chervăsăriei. Ne întâmpină larmă mare...Carele și harabalele hodorogesc îngrozitor, glasul înalt al slujbașilor din Chervăsărie și al cărăușilor ne asurzește...Fiecare strigă în sânga și în dreapta, pentru a nu se încurca lucrurile: „Fereșteee! Fugi de-acolo! Mișcă-ți fundul, că dau peste tine! Cară-te din calea mea, că te fac fărâme! Nu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
loc l-am vîndut lui Ionașco ginerile Măgureanului”. După cum se vede, cumpărătorul este același Ionașco și locul este chiar cel ce a fost cândva al Chelsîei. Sfinția ta are dreptate, dar cu plata chiriilor nu era de glumit, pentru că veneau slujbașii lui vodă și te întrebau dacă ai plătit-o. Așa s-a întâmplat la 4 iulie 1687 (7195), când vornicul Gheorghe Beblea, ușierul Dumitrașcu și alții au cercetat dacă cei ce țin dughene cu chirie de la „Chriiac vieriul în tîrgul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Stati ce le-au fost cumpărat făr-de știre egumenului”. Deci asta-i „Școala jdovască”, părinte? Știi doar că am mai îmtâlnit-o noi când „ulicenii” din preajmă au închis poteca de ieșire spre Podul Vechi și vodă a trebuit să trimită slujbașii săi să limpezească lucrurile. Îmi amintesc foarte bine, părinte. Dacă-i așa, atunci să mergem mai departe și să ne oprim la dughenele mai răsărite de colo. Doar n-or fi cele ale mănăstirii Sfântul Ioan Gură de Aur, primite
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
spasmodic...” Cu toate acestea,Ostiță nu face parte din categoria personajelor malefice, de care vom vorbi ceva mai încolo. Oarba este și ea o victimă - a senectuții.Văduva unui bărbat - moș Dumitrache - fost vătaf pe moșia boierului, soț bun dar slujbaș dur, nemilor („...purta un bici din piele împletit din 12 șuvițe și lovea oameni nevinovați care doar treceau pe lângă moșia boierului, doar ca să arate puterea ce o avea asupra țăranilor de rând.”) , a orbită de bătrânețe și trăiește singură și
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
în dar de la beizadea Alexandru, fiul lui Antonie Ruset) „la sfânta Mitropolie de Iași, mai vârtos pentru sufletul mării sale lui Alexandru beizade și a părinților mării sali, și pentru sufletul soțului mieu lui Gurbet, și pentru sufletul mieu”. Un slujbaș domnesc scrie într-un suret, după un zapis din <1715 sept. 1 - 1716 aug. 31> (7224): „Un zapis de la Ileana, giupâneasa răposatului Ion Buhuș hatman, din leat 7224, în care scrii c-au dat danie Sfintii Mitropolii 5 fălci de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
urmă să știi cam câte parale face un galben, un taler sau mai știu eu ce altă monedă. Un fapt asemănător îl aflăm și din cartea de scutire dată la 15 aprilie 1674 (7182) de Dumitrașco Cantacuzino voievod, care obligă slujbașii domnești „a lăsa în pace doăspredzece casă din Galata de Sus, de pe lângă mănăstire, de dajde și de zloți, și galbeni, și de taleri, și de lei, și de orți, și de toate dările și angheriile câte sântu pe alți mișei
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ce au fost căpitan mare”. Citesc mai departe. În cale îmi iese un zapis din 20 aprile 1740 (7248) al lui „Costantin Costin, biv vel paharnic al łării Românești”. M-am oprit însă cu întrebarea pe buze: „Ce caută acest slujbaș domnesc de rang mare al łării Românești în Moldova? Unde-i bătrânul să-mi tălmăcească nedumerirea?” Citesc totuși mai departe și aflu că paharnicul spune: „Adeverescu cu acestu încredințatu zapisul meu,... pentru o moșie, anume Zastinca, ce-am avutu aice
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
egumen de Sfetii Arhangheli (Mihail și Gavril), de volnicie, și pe cine ar pune la moșiile sale, aici pe dealu Gălății, în Târgușor, pe unde îi scriu dresele, să-și ia venitul locului pe obicei”. Se întâmpla însă ca unii slujbași domnești să sară calul - cum se spune. Așa s-au petrecut lucrurile și cu pârcălabul târgului Hârlău, care a trecut peste hotărârea lui Grigorie Ghica voievod și a luat pârcălăbia de pe un pod peste Bahlui făcut de „Egumenii ce-au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
averile mănăstirilor noastre au curs fără oprire către Athos sau Ierusalim... Mai grav, fiule, este faptul că pe lângă bunuri de rând și bani s-au scurs odoare și câte alte bunuri de mare preț! Uite aici, părinte, ce scrie un slujbaș domnesc privitor la un ispisoc din leat 7166 (1658): „Ispisoc de la Gheorghie Ghica voievod precum au făcut mila sfintei mănăstiri Trei Sfetitelor” ca să ia „câte douăzeci de bani pentru fiecare car care intră sau iese din târg cu marfă”. Asta
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Lupu voievod, care spune: „Scriem domniia mea la toate slugile domnii mele... să aveți a lăsa foarte în pace de... toate (datoriile) câte va avea sfânta mănăstire, ce iaste la Dealul Mare”. La 1 iulie 1662 (7170), găsesc că un slujbaș domnesc scrie: „1662 iulie 1, Iași. Zapis prin care Măriuța, sora lui Pintilie, dăruiește mănăstirii Dealul Mare două poieni din Codrul Iașilor”. Mai aflu că marii boieri ai Moldovei, la 18 august 1668 (7176), dau mărturie precum: „Au venit înaintea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
aibă a lua de a zecea din pâine,... din tot venitul... i din Terieni și Scânteia... și satul Mogoșești... și să aibă a lucra țăranii din satu, într-un an 12 zile... Vălet 7170 (1662) avgust 2” - cum scrie un slujbaș domnesc. O danie cuprinzătoare face Istratie Dabija voievod la 4 septembrie 1665 (7174), în anul terminării bisericii. Uite ce spune vodă, dragule: „Io Eustratie Dabija voievod,... l-am luat pe Domnul Dumnezeu în ajutor și am făcut mănăstirea ce este
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
să nu plătească nici o dare... numai să aibă ei a da odată pe an, când va ieși haraciul împărătesc,... să dea ca și alți săraci din țara noastră. Și iarăși dăm... zece sălașe de țigani” La aceeași dată, vodă cere slujbașilor săi să nu ia dări de la „Doaă cârșme mari de aicea din târgu, a svintei mănăstiri a Bârnovii, ce iaste pomana noastră... Și am dat aceste două cârșme mari să hie pentru treaba svintei mănăstiri de tămâie și de lumini
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]