748 matches
-
Pentru lumea asta rea și mare, Ce infestase și marea natură Prin păcate nu devenea matură.. Cerul s-a deschis el salvgardant, Îngerul de pura Femeie apropiat, Zicându-i Dorința cea străbună, Că prin EA poate fi lumea bună..! EA smerită fără ezitare s-a supus, Prin al Ei gând lumea s-a dus Sus, S-a înalțat prin a Ei mare putere Unde nimic nu poate altă vrere! Domnul i-a propus o alta soartă Precum Fiul Ei să nu
DE A MURIT PUȚIN.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374779_a_376108]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > SE FĂCEA CĂ SE FĂCEA ZI Autor: Violeta Deminescu Publicat în: Ediția nr. 1449 din 19 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului se făcea că era noapte magii urechea prin care pământul ascultă bătăile de inimă ale universului smereau pe sub stele se făcea că își trimitea mieii lumină din lumină se făcea că cerul își descoperise capul și plecat cu mâinile împreunate se închina pruncului Referință Bibliografică: se făcea că se făcea zi / Violeta Deminescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
SE FĂCEA CĂ SE FĂCEA ZI de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371766_a_373095]
-
Bucură-te, alergătorule după cele cerești; Bucură-te, însetatule după cele dumnezeiești; Bucură-te, cel care ai descoperit înșelăciunea; Bucură-te, cel care ai călcat peste ea; Bucură-te, care pe satana ai rușinat; Bucură-te, că mintea ți-ai smerit; Bucură-te, că minte de har ai dobândit; Bucură-te, că inima de carne în inimă de Duh ai prefăcut; Bucură-te, că sângele cel trupesc în cel duhovnicesc l-ai schimbat; Bucură-te, că om suprafiresc te-ai făcut
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE, SFÂRŞITUL PĂMÂNTESC ŞI ACATISTUL SF. CUV. ANTONIE DE LA IEZERUL VÂLCII – 23 NOIEMBRIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379239_a_380568]
-
și pe care cu generozitatea binecunoscută vi le dăruiește odată cu inima și sufletul lui. Eu, simțitorul muritor, măruntul acestei lumi, trăitor vremelnic a unei clipe din veșnicie, în lăcrimarea unei tremurate pleoape și-n taina unui sincer gând, mă rog smerit la Măritul, să-l țină pe Mugural Pușcaș mult timp viu în cuibarul poeziei, pentru ca el să ne poată dărui încă multe poezii ce să ne bucure inima și sufletul nostru. MIRCEA DORIN ISTRATE Președintele Ligii Scriitorilor din România filiala
ALE TALE VERSURI TOATE de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374192_a_375521]
-
acestei lumi se risipesc în vânt, guvernările, aceeași marionetă coafată diferit, vin și se duc, pleacă ai noștri și vin tot ai noștri. Ceea ce adună Domnul în urmă după seceriș în hambarele veșnice ale Împărăției Sale sunt boabele mărunte și smerite de grâu vânturate prin ciurul cu ochiuri dese al istoriei, grâu sfânt și curat ca aurul din care ni se cere să dospim anafură pentru bolnavi și săraci. În panteonul roman unde erau expuse, promovate și tolerate toate religiile neamurilor
FACE BISERICA POLITICĂ? de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374207_a_375536]
-
strigat-am de la Vecernia de joi seara pentru Vinerea Săptămânii Floriilor). "Doi sfinți apostoli, care Te știau pe Tine, Hristoase, ca ești Unul din Treime, au fost trimiși acum de Tine ca să aducă mânzul, fiul asinii, precum scrie; pe care smerindu-Te ai șezut. Îndură-Te ca să găsești cu voia Ta șederea întru înălțime a tuturor celor ce Te iubesc pe Tine." (Ibidem) Arhitectura clădirilor Cetății Ierusalimului ca și muntele, se desfășoară pe verticală; muntele este înfățișat cu piscuri abrupte, foarte
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
rând, trăirea credinței creștine ortodoxe autentice ne învață faptul că nimic nu poate modela mai bine sufletul unui creștin în afară de smerenie. Viața creștină ortodoxă autentică este o continuă smerenie, învățându-l pe om faptul că e mai bine să se smerească el, ca să nu-l smerească Dumnezeu. Nu poți să fii mândru și să aduci laude lui Dumnezeu! De voiești să aduci laude lui Dumnezeu este necesară smerenia și să te lași defăimat de alții. Să te cobori sub toți de
“CUNOAŞTE-TE PE TINE ÎNSUŢI!” de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378678_a_380007]
-
autentice ne învață faptul că nimic nu poate modela mai bine sufletul unui creștin în afară de smerenie. Viața creștină ortodoxă autentică este o continuă smerenie, învățându-l pe om faptul că e mai bine să se smerească el, ca să nu-l smerească Dumnezeu. Nu poți să fii mândru și să aduci laude lui Dumnezeu! De voiești să aduci laude lui Dumnezeu este necesară smerenia și să te lași defăimat de alții. Să te cobori sub toți de voiești a-L slăvi pe
“CUNOAŞTE-TE PE TINE ÎNSUŢI!” de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378678_a_380007]
-
mândru și să aduci laude lui Dumnezeu! De voiești să aduci laude lui Dumnezeu este necesară smerenia și să te lași defăimat de alții. Să te cobori sub toți de voiești a-L slăvi pe Dumnezeu. Cu cât te vei smeri mai mult în ochii Lui, și vei voi a fi socotit netrebnic de alții și a se întoarce toți de la tine ca de la un lucru urât, cu atât mai mult te va primi și se va uni strâns cu tine
“CUNOAŞTE-TE PE TINE ÎNSUŢI!” de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378678_a_380007]
-
deznădăjdui”? P.D.: Un sentiment de evlavie, de optimism, de încredere, de speranță, plin de viață și de sporire duhovnicească. Țineți mintea în iad și nu deznădăjdui, nu poate avea alt înțeles decât acesta: omule, coboară sub toată creația lui Dumnezeu, smerește-te, coboară chiar și până la iad dacă e nevoie, pentru că de acolo nu mai ai unde să cazi și atunci te ridică Dumnezeu în slava Lui. Smerenia, acesta este marele secret al cărții Sfântului Siluan, iar mesajul este: iubește toată
INTERVIU CU PARINTELE SINGHEL DANIEL PRODE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378679_a_380008]
-
însuți?”, avându-l ca autor pe un călugăr grec, Arhimandritul Simeon Kraiopoulos. P.Ș.: Părinte, dacă vine un tânăr și vă întreabă ce să facă pentru a se mântui, ce ați răspunde? P.D.: Să se cunoască pe sine, să se smerească cu toți și sub toți, dacă voiește a slăvi pe Dumnezeu și a ajunge la desăvârșire. Pentru tineri, consider că trebuie să înțeleagă ce înseamnă și termenul de "răbdare" chiar dacă este ceva impropriu, vârstei și societății, ca pe o stare
INTERVIU CU PARINTELE SINGHEL DANIEL PRODE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378679_a_380008]
-
prima săptămână și în Săptămâna Patimilor. În toată această perioadă, mama ne povestea despre suferințele lui Iisus Hristos și despre toate câte a pătimit pentru credință și mântuirea noastră. Ne adunăm, seara, grupuri-grupuri de copii, mergeam la Denii și ascultăm smeriți slujba celor doi preoți din sat, ale căror voci care se înălțau într-o armonie desăvârșită, ne fascinau. În anumite zile, ne adunăm la scoala apoi, în rând câte doi, mergeam, împreună cu doamna sau domnul învățător la spovedanie și la
PASTILE COPILARIEI MELE de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378748_a_380077]
-
ne poate da oricând o palmă pentru a ne arăta că nu suntem nici pe departe atotputernici și atoateștiutori. O dovadă de înțelepciune și de înaltă ținută morală este smerenia sinceră. Chiar dacă alții joacă un teatru ieftin pretinzând că sunt smeriți în fapt fiind doar niște farisei. Avem o șansă prin modestie și curățenie interioară să pătrundem acest concept al smereniei, să îl înțelegem cu mintea deschisă și să încercăm să îl aplicăm cât mai des în viața noastră. Viteza de
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2979]
-
Urthona le purta pe ale sale áripi. Încremenit Los simți Milă. Enitharmon spuse povestea Lui Urthona. Los lua în brațe Spectrul, întîi că pe un frate, 340 Apoi că pe alt Sine, uimit și primind fire omenească, scăldat în lacrimi, Smerindu-se, la pofta să de Stăpînire Renunțînd. "Nicicînd nu vei putea îmbrățișa pe dulcea Enitharmon, groaznice Demon, Pînă cînd Cu Spectrul tău nu fi-vei contopit, trupul acela muritor Prin cazne și durere Mistuindu-l, si revenind prin nimicirea Șinei
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
este de făcut cu ceea ce nu știm. Pedagogul ți se dă din fragedă pruncie, Îl afli În școli, În amfiteatre; maestrul Îl Întâlnești atunci și acolo unde nu te aștepți. Pedagogul este plin de sine și de certitudini; maestrul este smerit și mânat de Îndoieli. Iar deosebirile pot continua. Unii consideră că maestrul nu este acolo unde-l cauți, ci acolo unde Îl găsești. La fel de valabil ar fi și În ceea ce privește discipolul ( Îți va fi urmaș nu cine speri, ci acela care
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Întrebuințate efectiv de indivizi. Acesta e semnul distanței dintre om și Divinitate! Așadar ce ar fi de făcut? Să activăm chemările valorice cu fiecare ocazie, să le consacrăm, zi de zi prin propriile acte, pentru că suntem purtători ai harului divin, smeriți dar și responsabili de „greutatea” zestrei care ni s-a lăsat. Să fim, nu-i așa, mici „dumnezei”, atât cât ne-a fost hărăzit, să ne ridicăm cât mai mult pe treptele perfecțiunii, să „Îndumnezeim” propriile acte și lumea În
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Dintre toate felurile de a scrie, se oprește la stilul „potrivit”, ce presupune măsură, concizie, claritate (care nu trebuie sacrificată de dragul unei originalități cu orice preț). Făcând distincție între stil și manieră, dezaprobă paradele retorice ale lui Schiller ori Hugo, smerindu-se dinaintea lui Shakespeare, cu piesele lui doldora de adevărul vieții. Dacă nu împărtășește ideea impersonalității artei, alternativa oțioasă între teză și tendință îl face să zâmbească. Tendință, da, dar neapărat „tendință cu artă”, iată ce pretinde unei opere literare
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
etc. Atingeri cu tradiția orală, embleme ale iconografiei populare, o intertextualitate grațioasă (comună cu a zugravilor de biserici, în frescele faimoase ale vremii) pun în valoare fin comunicarea. Rafinat colorist, interpret delicat al literaturii creștine, tălmăcind, în registre poetice, lumea smerită în duh, între real și fictiv, ancestral și exotic, potrivind inspirat tema biblică și legendele sacre cu peisajul de-acasă și captând din ecoul diurn, C. sporește ardoarea psalmistului cu fervorile proprii (nu altfel proceda, jumătate de veac mai târziu
CRIMCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286493_a_287822]
-
cu acea asprime și cruzime care-l întunecau, el întreprinse în persoană o campanie de răzbunare pustiitoare și asemenea revărsării de nouri asupra craiului sârbesc Ștefan, căruia-i ținea minte cu drept cuvânt trădarea în bătălia de la Constantinopole. Craiul fu smerit în mod simțitor, Serbia călcată rău cu foc și sabie și pe grămezile de cadavre sîrbesti, făcute mese, însetatul de sânge împărat turcesc dădu ospețe sărbătorești. Apoi încordă relațiile și cu împărăția romeică, îi răpi cu puterea orașele și ținuturile
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
să dobândim puterea de a deosebi virtutea și păcatul. 2. Apoi, dobândind prin luptă și durere virtutea, să o avem sigură și nestrămutată. 3. A treia, ca înaintând în virtute, să nu ne îngâmfăm, ci să ne învățăm a ne smeri. 4. Pentru ca, după ce am fost ispitiți de păcat, să-l urâm cu ură desăvârșită. 5. Iar a cincea, care-i mai presus de toate, ca, devenind nepătimași, să nu uităm slăbiciunea noastră, nici puterea Celui ce ne-a ajutat<footnote
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
să dobândim puterea de a deosebi virtutea și păcatul. 2. Apoi, dobândind prin luptă și durere virtutea, să o avem sigură și nestrămutată. 3. A treia, ca înaintând în virtute, să nu ne îngâmfăm, ci să ne învățăm a ne smeri. 4. Pentru ca, după ce am fost ispitiți de păcat, să-l urâm cu ură desăvârșită. 5. Iar a cincea, care-i mai presus de toate, ca, devenind nepătimași, să nu uităm slăbiciunea noastră, nici puterea Celui ce ne-a ajutat<footnote
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
să dobândim puterea de a deosebi virtutea și păcatul. 2. Apoi, dobândind prin luptă și durere virtutea, să o avem sigură și nestrămutată. 3. A treia, ca înaintând în virtute, să nu ne îngâmfăm, ci să ne învățăm a ne smeri. 4. Pentru ca, după ce am fost ispitiți de păcat, să-l urâm cu ură desăvârșită. 5. Iar a cincea, care-i mai presus de toate, ca, devenind nepătimași, să nu uităm slăbiciunea noastră, nici puterea Celui ce ne-a ajutat<footnote
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
God”. Contexte: All"h l" ill"ha ’ill" Huwa al-′ayy al-Qayyóm (2, 255/256; 3, 2/1: „Dumnezeu! Nu este alt Dumnezeu afară de El, Viul, Veșnicul!” (GG) wa-‘anat al-wumóh li-al-′ayy al-Qayyóm (20, 111/110): „Fetele se vor smeri înaintea Celui viu, a Celui ce este.” (GG) wa-tawakkal ‘al"-al-′ayy all": l" yamót (25, 58/60): „Încrede-te în Cel Viu, care nu moare!” (GG) Huwa al-′ayy l" ill"ha ’ill" Huwa (40, 65/67): „El este
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Celui qui subsiste par lui-meme”; YA „Self-subsisting, Eternal”, Arb „the Everlasting”. Contexte: All"h l" ill"ha ’ill" Huwa al-′ayy al-Qayyóm... (2, 255/256; 3, 2/1) wa-‘anat al-wumóh li-al-′ayy al-Qayyóm (20, 111/110): „Fetele se vor smeri înaintea Celui viu, a Celui ce este.” (GG) Acest nume cu forma de adjectiv intensiv a cunoscut din partea exegeților două interpretări: că derivat de la qama bi-, „a se ocupă de”, sau de la qama ‘al", „a se îngriji de”, si ca
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
morților și aduce înapoi.” (t.n.) Acest verset face parte din celebra cantare a Anei, mama profetului Samuel. Versetele următoare accentuează aceeași idee a stăpânirii universale și totale a lui Dumnezeu asupra vieții omului: „Domnul face sărac și îmbogățește, El smerește și înaltă; ridică din pulbere pe cel lipsit și din gunoi îl scoate pe cel sârman, ca să-l așeze cu cei de frunte și scaun de mărire să-i dea. Căci ai Domnului sunt stâlpii pământului și a așezat deasupra
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]