747 matches
-
ca prietenii să i se arate mai puțin amabili, ca să poată suporta mai ușor lipsa acestora. Descrie apoi aspectul dezolant al țării unde fusese exilat și o compară cu locurile de exil ale diferitelor personaje istorice și legendare: Rutilius la Smirna, Diogene în Attica, Temistocle la Argus, Aristide la Lacedemonia, Patrocle în Tessalia, Iason lângă Corint, Cadmus la Teba... și-apoi la vechii Romani Tibur (Tivoli) era locul cel mai îndepărtat în caz de exilare. Nimeni niciodată nu a fost trimis
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Lazăr, „erou vegetațional”, cu Dumuzi, Osiris, Adonis și Attys. Elemente comune: a) Nașterea miraculoasă. „La naștere, Lazăr apare înfășat în elemente vegetale: foi de viță, foi de nuc, legat în crengi de vișin”; „Adonis s-a născut din copacul de smirnă”; „Forma primitivă a lui Osiris a fost un trunchi de copac”; „În numele lui Attys se executau sacrificii de spînzurare a bărbaților de crengile pinilor”. b) Moartea violentă și renașterea eroilor sub forme vegetale: „Din sîngele lui Adonis răsar anemone și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
înălțat o mânăstire la Hurezi și a pus de s-au întărit mormintele de la Brâncoveni, iar amintirea rădăcinilor din care s-a ridicat nu este întunecată, nu vrea să-i răzbune, este senină și albă ca fumul tămâii adus de la Smirna, nu și-a tras prin ele blestemul de a se fi născut, ci binecuvântarea de a trăi. Te-ai uitat cum sunt zugrăviți Papa ot Brâncoveni și Preda, și Mihai Vodă cel Viteaz și Constantin postelnicul? Nu prea înțeleg ce
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
turiști complezenți sau a câtorva geografi naivi ce au îndrăznit să compare Bucureștiul cu Madridul, cu Neapole și chiar cu Veneția. Adevărul e că, în interior, mobilierul e foarte luxos; covoarele de Aubusson se iau la întrecere cu cele de Smirna; mobilele vieneze se întrec cu produsele din Paris; porțelanurile de China, Ungaria, Sèvres sunt înghesuite aici; etajerele sunt acoperite de bibelouri scumpe; există puține statuete, opere de artă și tablouri originale, dar au copii bune. Luxul principal constă în etalarea
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Flagelul și-a continuat drumul cu o repeziciune neobișnuită, căci, urmând căile de comunicație nou-deschise în Arabia și îmbarcîndu-se la Alexandria pe vapoarele care se îndreptau spre porturile Mediteranei și ale Mării Negre, a reușit, în vara aceluiași an, infestarea orașelor Smirna, Constantinopol, Ancona și Marsilia1bis. De la Constantinopol la Galați mai era de făcut un pas și astfel, la 19 iulie 1865, este semnalat în portul dunărean un prim caz de holeră, importat cu vasul francez "Vulcain". Bolnavul a fost reținut timp
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
întăi a lunii lui cuptor, popa Cucoș, fiu de preot din tată-n fiu, s-a lungit pe patul moale cu rugăciunea în gând. Mirosea frumos, a mentă și a tămâie. Candela ardea liniștită, fără flacără și împrăștia parfumul de smirnă, împletind aromele. Rugăciunea părintelui Cucoș zbura spre Cer, purtată de pala de vânt a credinței, a dragostei sale pentru sat. Erau oițele lui. Decizia o luase, dragostea pentru ei e prea mare. S-a întins cu rugăciunea în gând, căutând
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
au mai putut de bucurie. 11. Au intrat în casă, au văzut Pruncul cu Maria, mama Lui, s-au aruncat cu fața la pămînt, și I s-au închinat; apoi și-au deschis vistieriile și I-au adus daruri: aur, tămîie și smirnă. 12. În urmă, au fost înștiințați de Dumnezeu în vis să nu mai dea pe la Irod, și s-au întors în țara lor pe un alt drum. 13. După ce au plecat magii, un înger al Domnului se arată în vis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
și soldați, de-a valma, aduși de pe front înadins ca să vază execuția, toți cu căști de război și în uniforme murdare, cu miros greu de tranșee, resfirați în voie, încît coada ajungea până aproape de marginea satului. Sub spânzurătoare, caporalul aștepta smirna, cu ochii tulburați, în vreme ce plutonierul îi șoptea și-l învăța cum și ce are de făcut. Vântul umed se înteți, măturând pământul, împiedicîndu-se în mormintele cimitirelor, zgâlțâind pe oamenii care se apropiau... Apoi preotul se opri la marginea gropii cu
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
curge-n valea mare Care-i grădina cea din codri vechi A lui Miradoniz - Insule sfinte Se-nnalță-n el ca scorburi de tămâie {EminescuOpIV 94} Copile sunt cu ochi rotunzi și negri, Cu flori de aur, de smarald - cu stînce De smirnă risipită și sfărmată În bulgări mari. Pe mândrele cărări, Ce trec prin verzile și mândre plaiuri E pulbere de-argint. Pe drumuri Cireși în floare scutură zăpada Trandafirie a-nfloririi lor, Vântul le mână, văluros le-nnalță, De flori troiene în loc de
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
icoanele voastre în Tibur, Nori, zugrăviți pe câmpie umbre fuginde, Tu, măreție a nopții, a mării, a lumei Împle Italia. Mare, poartă pe undele tale corăbii, Unele grele ni-aducă aur din Ofir, Altele înfoiate de roze d-Egipet, Vinuri și smirnă. Ah, trimiteți popoare vulturii voștri Cei de lemn să sboare pe marea măreață, Căci a Romei eterne picioare marmorei Daruri așteaptă. Numai singur asupra lumei în pace, Nepăsător tămâii și laudei voastre Învăluit în maiestatea tăcerei Stă-mperatorul. Vezi-l atins
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
știința și cunoștința”. (Barnaba, Epistola, cap. II, 2-3, în PSB, vol. 1, p. 136) „Credința este mama noastră a tuturora, când îi urmează nădejdea și-i premerge dragostea de Dumnezeu și de Hristos și dragostea de aproapele”. (Sf. Policarp al Smirnei, Epistola către filipeni, cap. III, 3, în PSB, vol. 1, p. 250-251) „Tuturor întreprinderilor să le premeargă credința în Dumnezeu și să urmeze (însoțească) optimismul, așa încât cu credința să întărim puterea sufletului și cu optimismul să fim bine dispuși pentru
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
2 In. 7); cel care nu mărturisește mărturia crucii, este de la diavol, iar cel care întoarce cuvintele Domnului spre poftele sale și spune că nu-i nici înviere, nici judecată, acela este primul născut al lui Satana”. (Sf. Policarp al Smirnei, Epistola către filipeni, cap. VII, în PSB, vol. 1, p. 253) ,,... el, (Pavel - n.n.), numește câini pe cei ce amăgeau pe credincioși, zicând: Păziți-vă de câini (Filip. 3, 2), iar altă dată îi numește îngerii satanei, și cu conștiința
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
așa încât cel dintâi episcop al lor să poată avea chezaș și înaintaș pe vreunul dintre Apostoli, ori Bărbați apostolici, care au stăruit până la urmă în cele apostolicești. 80 Căci în acest chip Bisericile apostolice fac cunoscute pomelnicele lor: astfel, Biserica Smirnei istorisește că Policarp a fost înscăunat de către Ioan; tot astfel Clement al Romei a fost sfințit de către Petru. Iată cum și celelalte Biserici arată de obicei pe aceia care, puși episcopi de către Apostoli, au butași ai seminței apostolicești. Să plănuiască
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Marcion, de la care-și trag numele cei ce se cheamă marcioniți, cu Sfântul Policarp, căruia i-a zis: Mă cunoști, Policarpe, acesta i-a răspuns lui Marcion: Cunosc, cunosc pe întâiul născut al Satanei”. (Actele martirice, Martiriul Sfântului Policarp - episcopul Smirnei, XXII, 3, în PSB, vol. 11, p. 42) „Cât despre Irineu, după ce expune în prima carte a lucrării Contra ereziilor câteva din amăgirile secrete și dezgustătoare ale aceluiași Cerint, în cartea a 3-a transmite o istorie care nu se
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
realizând un interesant contrast iute- blând, fierbinte-răcoritor. Rețeta a fost atât de prețuită, încât se întâlnește, printr-o influență via Slovenia, și în regiunea italiană Friuli. Grecii fac și ei un fel de mititei (Sutsukakia Smirneika, în traducere, „cârnăciori de Smirna“), dar aceștia, la origine, sunt foarte diferiți de modelul turcesc (se prăjesc în ulei și se servesc cu un sos de roșii). Am gustat însă, în nord estul Greciei (într-o tavernă din portul Kavala), niște „sutsukakia“ fripți pe grătar
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
în mână și la o vârstă înaintată. Personalitatea lui Galen ia în stăpânire medicina din sec. al II-lea d.Chr. timp de un mileniu. S-a născut la Pergam (131), vestit centru medical, a studiat aici dar și în Smirna și Alexandria, de unde, în 163, vine la Roma unde, din motive politice pleacă, revenind la chemarea împăratului Marc Aureliu după 2 ani. Va muri în cetatea luminii, Roma. în 202. Galen se afirmă ca enciclopedist, naturist în sensul rolului acesteia
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Aici viața putea deveni sedentară, localizând specificul unei culturi și civilizații. în adevăr, Arabia Fericită se edifică pe coasta de sud-est, în Yemen: sol bogat, climă blândă, turme și cirezi de animale, plante aromate, păduri umbroase, lemn de tămâie și smirnă, scorțișoară, hrănitorii palmieri. Un fel de Eden. Aici au proliferat uimitor sabeii, cea mai numeroasă populație arabă. Se dezvoltă cultura și civilizația. Timpul îngroapă documentele, probe pe care arheologia le va scoate la iveală, uimindu-ne: orașe, inscripții, obiecte, opere
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
seară a venit iosif din arimateea s-a mirat nespus numai unul trebuia să fie pe cruce acum găsise doi nicodim ne-a uns cu aloe ne am îmbrățișat cu pânza albă după căderea întunericului iar tu miroseai tulburător a smirnă și a dragoste răstignită apoi ne-am ridicat la cer trăgând crucile după noi în vreme ce un pilat din pont multiplicat s a spălat pe mâini timp de milenii fără să se curețe 15 aprilie 2011 căzuse în genunchi împreunase bătăturile
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
mânuire, acționară pe cea de a șaptea strună, pentru a se furișa în grupul reprezentant. Duelul secret al jinduitorilor, deja, începuse să se înfiripe, când unii dintre greieri intuindu-și lipsa oricărei șanse își modificară părerile, așa cum mirosul delicat al smirnei se risipea în aroma de tutun și în boarea de vin consumat în bănuitoare conciliabule: Vai! ziseră aceștia, ștafeta nu ne-a adus din partea furnicilor o binevoitoare invitație, ci o autoritară chemare. Câțiva tineri greieri, cum sunt tinerii din rândul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
scuipări ; obrajii, cu palme ; tot trupul cu flagelări, cu Îmbrăcare cu hlamidă roșie și Închinăciuni fățarnice și batjocoritoare ; mâna, cu trestia pe care I‑au dat‑o să o țină În loc de sceptru”73 ; În sfârșit, cu datul oțetului/vinului amestecat cu smirnă. Lecturând despre aceste groaznice ordalii, realizăm lesne că nu poate fi ceva mai cumplit decât acestea, neputând exista o batjocură mai mare. Cele ce le‑au săvârșit atunci iudeii și romanii depășesc orice cuvânt. Neînțeleasa, nefondata și furibunda lor nebunie
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
ca cei osândiți la moarte sau ca cei ce urăsc lucrările lui Dumnezeu, Însă, fiind pentru noi pline de curse, le disprețuim (pentru dobândirea) altora cu mult mai mariă”156. Când proconsulul păgân i‑a zis venerabilului episcop Policarp al Smirnei : „Am la dispoziția mea fiare, am să te predau lor În caz că nu te căiești”, Policarp a răspuns : „Poruncește, căci pentru noi rămâne cu neputință Întoarcerea de la mai bine la ce‑i mai rău, ci dimpotrivă, e bine să ne Întoarcem
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
guvernului acesteia, sfătuindu-i să facă unele concesii bulgarilor în schimbul teritoriului ce urma să fie preluat ulterior de la Imperiul Otoman. Venizelos era dispus să cedeze zona Drama-Kavalla, dar numai dacă primea asigurări că Greciei îi va fi anexată regiunea Izmir (Smirna) din Anatolia, care avea o populație de circa 800 000 de greci. Dobîndirea acestui teritoriu ar fi făcut ca Grecia să dețină efectiv controlul asupra Mării Egee. Venizelos voia de asemenea ca țara lui să participe la campaniile din Dardanele și
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
lui loan Assan și trebuie să renunțe să restaureze, în propria-i persoană, puterea bizantină. Recucerirea se efectuează, în cele din urmă, pornind de la cea mai importantă parte a statelor sale Imperiul Niceei, stabilit în Asia Mică, de pe malurile Egeci (Smirna) și pînă la cele ale Mării Negre -, sub domnia lui Theodor I Lascaris (1204-1222). Bine apărată de triplele sale ziduri, așezată în mijlocul unei bogate regiuni irigate și la întretăierea marilor căi comerciale, Niceea servește drept refugiu preoților și funcționarilor care trebuie
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
nerăbdare despre întârzierea succesorului său, care nu putea să ajungă la Constantinopol înainte de martie 1635. Pr. Giovenale Falco abia ajunsese. Noul Prefect a călătorit cu Pr. Benedetto Emanuele Remondi, licențiat în teologie, care, nevoind să mai aștepte un pic la Smirna (azi Izmir, Turcia) îmbunătățirea vremii și-a continuat drumul singur. Însă, aproape de Melitene a înaintat spre o urâtă nenorocire. Datorită iscării unei furtunii înfricoșătoare, corabia s-a frânt în două iar el și-a pierdut lenjeria, banii, cărțile, totul... ajungând
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
înfricoșătoare, corabia s-a frânt în două iar el și-a pierdut lenjeria, banii, cărțile, totul... ajungând la destinație a treia zi din Postul Mare numai cu hainele de pe el. După plecarea Pr. Remondi, Prefectul și-a continuat drumul de la Smirna împreună cu licențiatul în teologie Pr. Bonaventura da Campofranco. 1. Părintele Falco în Valahia. Noile misiuni ale Părinților Petricca și Frascella Pr. Vizani informându-se îndată despre situația Misiunii, i-a adus acestea la cunoștința Cardinalului Prefect al Propagandei, Antonio Marcello
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]