834 matches
-
prea bine ce vrea dușmanul, Ștefan a dat îndată semn să tragă tunurile. 140 de împușcături au răsunat între dealurile și pădurile Vasluiului. Pământul s-a cutremurat. Promoroaca a prins să se scuture de pe ramuri. Ceața s-a îngroșat cu smocuri mari de fum și cu miros înecăcios de pucioasă. Iar văzduhul a vuit furtunos de glasul românilor porniți la vijelios atac, din dosul fiecărui deal, din umbra fiecărui copac, dinspre toate unghiurile zării. În frunte, Ștefan Vodă însuși, cu căpitanii
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
de o chemare misterioasă către smârcurile fetide, eroul îl reîntâlnește afară pe hirsutul Gușat, figură împrumutată din imaginarul gotic apusean: acesta "se apropie ocolit cu râsul oribil, care-i dezvelea dinții galbeni și tociți, cu pieptul dezgolit care-i arăta smocurile de păr, roșcate și grețoase". Microscopat, peisajul își dezvăluie cu voluptate vintrele descompuse și contaminate de fungus: "aceeași apă băloasă, aceleași plante grase și apoase, aceleași liane fleșcăite de putrezeală, aceeași hidoasă palpitație de animale moi, de păianjeni fugind spasmodic
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
perioada respectivă, de propagandă antireligioasă, chiar dacă nu era vehementă și directă, cu universul tematic și iconografic al operei autorului. Nu trebuie să uităm ca Stahi a deschis ochii printre cru- cifixuri de argint, potire, veștminte preoțești, aghiazmatare, prescuri și icoane, smocuri cu busuioc, cozonaci îmbietori și ouă încondeiate cu semne simbolice creștine pentru sărbătorile paștelui și altele, în lumina blândă a inte- rioarelor de biserici, unde patina timpului și fumul lumânărilor au învăluit strălucirile stri- dente, au estompat contrastele, așezând peste
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
Desen executat cu acest fel de creioane. - Din fr. pastel, it. pastello. În gravură se folosesc atât pastelurile uleioase pentru a determina o suprafață activă, cât și pastelurile uscate pentru a monotipiza o stampă. PENSULĂ, pensule Instrument alcătuit dintr-un smoc de fire de păr sau de material plastic prinse într-o coadă de lemn sau de metal, care servește mai ales la întinderea vopselelor și a lacurilor pe o suprafață. - Din germ. Pinsel. PIGMENT, pigmenți 1. Substanță colorată naturală produsă
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
ar fi fost niște umbre, umbre de zăvozi. Din loc în loc se opreau, amușinau, ascultau, apoi înaintau iar mai departe, mai departe... Pe cornișa pe care stătuseră aseară, în zăpada bătătorită rămase o baltă mare de sânge. Ici-colo câte-un smoc de blană, risipit. Blană de lup. Câțiva pași mai încolo, rostogolit de propria greutate, zăcea un cap uriaș de lup, un cap smuls. Maxilarul i se înfipsese în zăpadă, botul imens era căscat, de parc-ar mai fi vrut să
Bánffy Miklós - Lupi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/6053_a_7378]
-
își pune inteligența și devotamentul în slujba adevărului, devine expresia unei meserii periculoase, eroul unei știri rare, dar și al unei glume bune sau a unui truc reușit pentru că Tintin știe să fie și „malin”. Ce mai are Tintin? Un smoc de păr rebel, semnul indelebil al unei vârste care se vrea fixată deplin în personaj: adolescența. Tintin este ușor de confundat cu un adolescent, deși este probabil trecut de douăzeci de ani. Ceva copilăresc este imprimat în ființa lui și
Tintin se întoarce... din America by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5084_a_6409]
-
totuși eterne, și azi universul e de un albastru cenușiu, perlat, luminos cu distincție". Percepem ochiul pictorului care alcătuiește compoziția, aranjează nuanțele, sprijinindu-și opera de ceea ce găsește în natură. E un compromis între descripție și viziune: "Printre șine cresc smocuri de iarbă lucioasă, lumina strecurată pe sub castani le aprinde odată cu micul halo de praf dansînd calm în jurul lor. O lumină venind de nu știu unde, răcoroasă, largă, absorbită de cîmp și copaci. În vecinătatea acestui loc pacific, cochete locuințe, printre care ale
"Spațiul dintre viață și artă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17070_a_18395]
-
în afară: retează alunecând într-o parte, fără să se-nfunde printre oase cum se-ntâmplă cu scramasax-ul. Începând cu scuturile rotunde de lemn îmbrăcat în piele, și terminând cu coifurile cu creastă, de piele și metal, având în vârf smocuri de păr de cal, totul e gândit pentru a ușura călăritul. Armurile ce le protejează pieptul sunt din piele, având doar câteva plăci metalice. Doar kagan-ul și curtenii poartă armuri din laméle, dar asta mai mult la parăzi decât în
MARCO SALVADOR by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8873_a_10198]
-
colegii de la Filologie, Filosofie, Matematică, Istorie, Fizică, Arhitectură bătuți cumplit, desfigurați, greu de recunoscut. Nici vuietul străzilor pornit ca stihiile împotriva noastră, a libertății, a celor care au mișcat primele rotițe ale sistemului democratic. Nici sîngele împrăștiat pe pereți, nici smocurile de păr ce pluteau pretutindeni în clubul de la Litere. Nici aroganța cu care Petre Roman, prim-ministru, îmbrăcat impecabil într-un costum de culoarea oului de rață a catadicsit să vină la Filologie ca să se lămurească dacă nu avem arme
Mai bine golan! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9557_a_10882]
-
întîmplătoare. Pentru tanti Paulina, în microreliefuri de zaț sau în bani de muzeu care cad, sigur fiindcă așa a ieșit în cărți, din spărturi în pereți. Pentru călugărul Onufrie, zis Gherghe, zis demult Moțatul, în cît îi ia să crească smocului ca de rață din creștetul lui ori, mai ales, în cîți ani au trecut de la a doua venire a Preacuratei, "care de trei ori s-a pogorît din ceruri ca să-i arate sprijin și încredere". Adică în lățimea fîșiei de
Falange și falanstere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11786_a_13111]
-
la elefanți. Mă rog. Sau, ...un miel dus la tăiere, e una. Altul, zburdând liber pe o pajiște, - alta. La fel, oaia mulsă, în raport cu berbecul ei. Boul trăgând la jug diferă, și el, de boul ce smulge cu poftă un smoc de iarbă. Urangutanul din junglă, rebel, ignar, se deosebește de urangutanul crescut la circ, doct, domesticit, duhliu, chel, căzând repede pe gânduri... Nu mai zic de cal. Cel ce roade și rumegă fânul dintr-o iesle reală, fiind cu totul
Pastrama by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11387_a_12712]
-
o scalpeze pe doamna Alderman Parkinson, deși nu merita bătaia de cap, pentru că oricum ăla nu era părul ei, căci garderoba ei era plină de cocuri și șuvițe; ba, mai mult, odată a văzuto pe camerista ei franțuzoaică pieptănând un smoc, de crezuse că-i pieptăna prepelicarul. Așa vorbeam noi, însă nu doream nimănui rău. Mary m-a luat sub aripa ei protectoare de la bun început. Și-a dat seama imediat că nu aveam vârsta pe care spusesem că o am
Alias Grace () [Corola-journal/Journalistic/4738_a_6063]
-
cam în jur de zece aprilie. Până atunci, începe și sezonul de baseball în nord - în acest an Schmidt realizează două home runuri în primele două jocuri, tăind macaroana celor care spuneau că ar fi terminat - iar pe pajiște răsar smocuri de usturoi. Magnoliile și gutuii sunt în floare, apar și mugurii de forsiția, chemarea lor bucuroasă, răcoroasă, din fiecare curte e aidoma unei declarații neașteptate a vitalității secrete ce impregnează viețile tuturor. Mugurii năpădesc ca o pâclă roșie coroanele arțarilor
John Updike - Rabbit se odihnește () [Corola-journal/Journalistic/5309_a_6634]
-
pare că pentru îndelungată vreme. Indignarea care a pus stăpânire pe mine la aflarea incredibilei vești, sporită de incuria autorității, n-a fost depășită decât de oroarea ce se citea pe chipul crainicei. Asemeni anticelor bocitoare, frumoasa femeie își smulgea smocuri de păr, își dădea pumni în piept, lacrimi de sânge îi picurau din ochi, țipetele ei ritualice au gonit motanul de pe calorifer, sub pat. Câinele de stână, din fundul curții, începu să urle, luna intră în nori. Acei aleși ai
Aveți ceva împotrivă? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8903_a_10228]
-
ironie la adresa mea și m-ar iubi, poate că pleoapele tale, acum blânde, ar tresări dacă îți voi spune ce mult mi-ar plăcea să mă atingi și să mă lași să te ating, poate că ai sprijini de mine smocul de peri de pe pântecul tău, iar genunchii ți s-ar deschide încet peste o umedă, netedă, fragedă moliciune de grotă care-mi încătușează dorința cu o fermitate de fildeș. Dar de astă vară mă ignori, îndrăgostită de un coleg de
António Lobo Antunes - Dulci miresme, blânzi morți by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/7462_a_8787]
-
-lea; prima sa atestare, în forma tupet (mai apropiată de fr. toupet), se găsește în Vocabularul român-francez al lui Ion Costinescu, din 1870. Și definiția de acum aproape un secol și jumătate era mai aproape de cea a etimonului francez: „moț, smoc, mănunchi de păr, de barbă, de pene”; „mișcare de nerăbdare și de mânie”; a avea tupet - „îndrăzneală, sfrunterie”. Semnificațiile - atât proprii, cât și figurate - sunt cele înregistrate de dicționarele istorice ale limbii franceze. Pentru trecerea de la sensurile „moț”, „smoc de
Tupeu by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5668_a_6993]
-
moț, smoc, mănunchi de păr, de barbă, de pene”; „mișcare de nerăbdare și de mânie”; a avea tupet - „îndrăzneală, sfrunterie”. Semnificațiile - atât proprii, cât și figurate - sunt cele înregistrate de dicționarele istorice ale limbii franceze. Pentru trecerea de la sensurile „moț”, „smoc de păr”, „smoc de pene” la acela de „îndrăzneală” există mai multe explicații; cel mai probabil, e vorba de o metaforă, căreia îi putem găsi un echivalent în expresia românească a se crede mai cu moț: smocul de pe frunte e
Tupeu by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5668_a_6993]
-
de păr, de barbă, de pene”; „mișcare de nerăbdare și de mânie”; a avea tupet - „îndrăzneală, sfrunterie”. Semnificațiile - atât proprii, cât și figurate - sunt cele înregistrate de dicționarele istorice ale limbii franceze. Pentru trecerea de la sensurile „moț”, „smoc de păr”, „smoc de pene” la acela de „îndrăzneală” există mai multe explicații; cel mai probabil, e vorba de o metaforă, căreia îi putem găsi un echivalent în expresia românească a se crede mai cu moț: smocul de pe frunte e interpretat (ca și
Tupeu by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5668_a_6993]
-
de la sensurile „moț”, „smoc de păr”, „smoc de pene” la acela de „îndrăzneală” există mai multe explicații; cel mai probabil, e vorba de o metaforă, căreia îi putem găsi un echivalent în expresia românească a se crede mai cu moț: smocul de pe frunte e interpretat (ca și nasul pe sus) ca un semn distinctiv al superiorității, al plasării simbolice deasupra altora. Uzul curent și definițiile ulterioare din dicționarele românești au reținut doar sensul figurat: „îndrăzneală, nerușinare” (Lazăr Șăineanu, Dicționarul universal al
Tupeu by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5668_a_6993]
-
Mai mult decât atât, actul sexual cu o potentată de partid i se pare (după ce surprinsese niște elevi masturbânduse în wc-ul școlii pe fotografiile dintrun ziar ale primilor „tovarăși“ ai țării) o revanșă inedită pentru suferințele îndurate: „După inspecție - avea smocuri de păr gras la subsuori, cadrele nu se depilează obscen, ca fâșnețele capitaliste - totul se petrecuse spontan, fără dezbateri plenare, consensul fiind întrunit la distanță de secunde, prin gesturi, nu prin cuvinte. Premisele ideologice ale abordării, acordul dintre minte și
Romanul unui Don Juan ratat by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2577_a_3902]
-
în considerente. Dispune completarea Raportului de Constatare Tehnico-Științifică (...) întocmit de Institutul de Criminalistică al IGPR, în sensul de a se preciza de către specialiști care (...) din plicuri conținea acele fire de păr ridicate de pe peria de păr din baia apartamentului, respectiv smocul de păr ridicat de pe podeaua dormitorului".
Cioacă, în fața instanței. Noi martori dau declarații by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/60243_a_61568]
-
Dimineața la micul dejun Dimineața într-un câmp în paragină aștept iepurele să sară din somn nu va fi altceva decât o nălucă cenușie ce și-a petrecut noaptea lângă o tufă de spini ori sub vrejuri de dovleac și smocuri de iarbă dimineața la micul dejun musculițe frivole cu aripioare schimbându-și culorile ca lentilele de contact se dedau la un dezmăț continuu în ochii mei se încăpățânează să mă învețe orbirea să-mi inventarieze substantivele și verbele din cap
Poezie by Ion Cocora () [Corola-journal/Imaginative/3529_a_4854]
-
băltoacă din care vor bea aceleași vrăbii mai târziu sfatul meu e unul singur să nu te aștepți să-ți mulțumească să nu crezi că în felul acesta exiști nici măcar în ochii acestor câini foarte triști Promenadă În fața frizeriei un smoc de păr roșu smuls din capul cuiva mă feresc să-l calc îl evit ca pe-un mic animal încă în viață dar bine dom'le mă-ntreabă un diavol mărunt ăștia nu-l taie? *** pentru ce toate acestea de ce
Poezie by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Imaginative/15171_a_16496]
-
lung de bărbați agresori, femeile îngenuncheate, revolta lui, toate vânturile care îi suflaseră sub aripi nu mai sunt acum decât fâsâieli fără valoare. În timp ce spatele slăbănog al lui Cico, omoplatul mișcător ca o pasăre, tricoul gri, părul lui adunat în smocuri ude sunt învăluite în aceeași ceață care coboară din spatele bisericii, în dimineața de aprilie. Deși Cico a uitat-o deja pe femeia care freacă fericită scândura. Oh, Doamne, nu, Cico al lui din fiecare zi, cu pantalonii căzuți sub buric
Examen la istorie by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/8241_a_9566]
-
cu subsuori bogate în iederi, criniști, volburi. începu Roua-n buric să clocotească-n roate, Evaporînd și îngerii și dracii. Sîmburii fructele mișcau în aer, Crud vînzoliți, și înălțau copacii Zvelți, credincioși, umpluți c-un laic vaier De frunze-n smoc. Nimbat cald, pîntecul Albea a dor și roditor a toate Vrăjmașul meu cel dulce erai tu. Mă așteptai cu șolduri fierte-n lapte...
Cîntec de nerăbdare by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16785_a_18110]