502 matches
-
că din munca lui sfântă, din sudoarea țăranului obidit își îmbuibă toți pântecul cu osânză, toți trăind de pe spinarea lui încovoiată de mizerii și nevoi." Venind în sprijinul ridicării culturale a țăranilor, ziarul publică beletristică, mai ales de factură populară, snoave și anecdote, poezie populară, povești din viața satului (Sorcovadupă Delavrancea), republică povești și povestiri (O călătorie de la București la Iași înainte de 1848. de I. Ghica; „Prostia omenească” și „Moș Ion Roată și Unirea”, de Ion Creangă, „La hanul lui Mânjoală
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
sămânța lor.” Calendarul mai cuprinde: diferite date statist ice; bilanțul secolului al XIX‐ lea; Lista monetară și a efectelor care au curs în țară; rețete practice; articole - „Raporturile dintre contribuabili și personalul însărcinat cu perceperea contribuțiunilor” ; „Din viața perceptorilor” etc. ‐; snoave, glume, anecdote; lucrări literare, precum : „Răzbunarea” - proză și „Nestatornice” - versuri - ambele de Ioan M. Bejan - Galați. Dar iată și fotografiile câtorva funcționari financiari ai anului 1916: Mai întâi Emil Costinescu, născut la Iași în 1844, ministru de finanțe în 1916
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
h ârtiei”... În cuprins, din același număr aflăm și de câteva cărți semnate de Virgil Caraivan aflate în difuzare: „Basme și legende străine” ‐ traducere din folclorul lumii, Editura și Tipografia Vălenii de Munte, 1911; „La gura sob ei” ‐ povești și snoave, Editura Socec; „Movila roșie” ‐ povestiri, schițe și amintiri, 1913, și că vor apare în curând „Povești de pretutindeni”, traducere din folclorul lumii, ilustrații de pictorul Stoica, Ediția a III‐a, Editura Socec S.A., București, Calea Victoriei. Numărul 8 din Răzeșul este
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
între noi, în „Academia Bârlădeană”, M. Lupescu a venit de multe ori la reuniunile noastre, uimind pe t oți cu povestirile‐ 431 i pline de tâlc și de veselie. Îmi aduc aminte, cât de mult a râs „Maestrul Vlahuță” ascultând snoava „Un gospoda r care se ... ouă” (pentru o mai completă edificare a se vedea și Îndrumări pedagogice și Făclia - revistă a Liceului pedagogic Bârlad). * Tribuna liberă Tribuna liberă, revistă politico‐ literară, apare bilunar, sub conducerea unui comitet, în 1923. Redacția
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
literare”, și editorial în același an, cu volumul Din Muscel. Cântece poporane. Colaborează la „Albina”, „Ion Creangă”, „Neamul românesc literar”, „Sămănătorul”, „Ramuri”, „Șezătoarea”, „Foaia interesantă” ș.a. Culege proză populară, îndeosebi legende, pe care le include în mai multe volume: Dăfii, snoave și povești (1904, în colaborare cu Șt. Duțescu), Legende, tradiții și amintiri istorice adunate din Oltenia și din Muscel (1910), Îngerul românului. Povești și legende din popor (1913), Făt-Frumos. Povești (1913), Vine roata la știrbină. Povești, snoave și legende (1914
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289107_a_290436]
-
multe volume: Dăfii, snoave și povești (1904, în colaborare cu Șt. Duțescu), Legende, tradiții și amintiri istorice adunate din Oltenia și din Muscel (1910), Îngerul românului. Povești și legende din popor (1913), Făt-Frumos. Povești (1913), Vine roata la știrbină. Povești, snoave și legende (1914), Cojocul lui Sărăcilă (1925), Cal de zmeu, Leu paraleu și alte povești, legende, pilde, snoave din popor (1926), Din trecutul nostru. Legende, tradiții și amintiri istorice ș.a. În toate culegerile sale R.-C. dovedește o grijă deosebită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289107_a_290436]
-
din Oltenia și din Muscel (1910), Îngerul românului. Povești și legende din popor (1913), Făt-Frumos. Povești (1913), Vine roata la știrbină. Povești, snoave și legende (1914), Cojocul lui Sărăcilă (1925), Cal de zmeu, Leu paraleu și alte povești, legende, pilde, snoave din popor (1926), Din trecutul nostru. Legende, tradiții și amintiri istorice ș.a. În toate culegerile sale R.-C. dovedește o grijă deosebită pentru autenticitatea materialelor, pentru puritatea limbii, pentru relevarea unității fenomenului creației populare. Totuși, el nu redă cu fidelitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289107_a_290436]
-
și locuitorii săi, Câmpulung, 1922; Dragoslavele (în colaborare cu I. Răuțescu), Câmpulung, 1923; Câmpulungul Muscelului, Câmpulung, 1925. Culegeri: Din Muscel. Cântece poporane, I, pref. G. Coșbuc, București, 1896; O seamă de cuvinte din Muscel, introd. Gustav Weigand, Câmpulung, 1901; Dăfii, snoave și povești, Craiova, 1904 (în colaborare cu Șt. Duțescu); Sărbătorile poporului, cu obiceiurile, credințele și unele tradiții legate de ele. Culegere din părțile Muscelului, București, 1909 (în colaborare cu D. Mihalache); Legende, tradiții și amintiri istorice adunate din Oltenia și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289107_a_290436]
-
Mihalache); Legende, tradiții și amintiri istorice adunate din Oltenia și din Muscel, București, 1910; Cântece voinicești și ostășești, București, 1910 (în colaborare); Îngerul românului. Povești și legende din popor, București, 1913; Făt-Frumos. Povești, București, 1913; Vine roata la știrbină. Povești, snoave și legende, București, 1914; Chira Chiralina. Cântece bătrânești, București, 1916; Ghiță Bondoc. Schițe și povești din popor, București, 1916; Cântece din război zise de flăcăi și fete mari între 1914-1919, Câmpulung, 1919; Cojocul lui Sărăcilă, București, 1925; Din trecutul nostru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289107_a_290436]
-
București, 1916; Cântece din război zise de flăcăi și fete mari între 1914-1919, Câmpulung, 1919; Cojocul lui Sărăcilă, București, 1925; Din trecutul nostru. Legende, tradiții și amintiri istorice, București, f.a.; Cal de zmeu, Leu paraleu și alte povești, legende, pilde, snoave din popor, București, 1926; Nevasta leneșă și alte povești, legende, pilde, snoave din popor, București, 1926; Literatură, tradiții și obiceiuri din Corbii Muscelului, București, 1929; Povești, îngr. și pref. Virgiliu Ene, București, 1957; Literatură populară, vol. I: Cântece și descântece
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289107_a_290436]
-
1914-1919, Câmpulung, 1919; Cojocul lui Sărăcilă, București, 1925; Din trecutul nostru. Legende, tradiții și amintiri istorice, București, f.a.; Cal de zmeu, Leu paraleu și alte povești, legende, pilde, snoave din popor, București, 1926; Nevasta leneșă și alte povești, legende, pilde, snoave din popor, București, 1926; Literatură, tradiții și obiceiuri din Corbii Muscelului, București, 1929; Povești, îngr. și pref. Virgiliu Ene, București, 1957; Literatură populară, vol. I: Cântece și descântece ale poporului, îngr. Ioan Șerb și Florica Șerb, pref. Dan Simonescu, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289107_a_290436]
-
ștergare pe care le primesc muncitorii. Obiceiul Împodobirii căpriorilor la casă, se numește ,, logodna casei ” și semnifică preludiul căsătoriei Între corpul casei și acoperiș, al apropierii terminării casei. Muncind de cele mai multe ori În comun de la unii la alții, glumele și snoavele erau fără de margini, făcîndu-i să mai uite de necazuri. La fel la hore, nedei, tîrguri, uitau de traiul greu pe care Îl duceau. Diversele Împroprietăriri au făcut ca viața lor să se mai Îmbunătățească. Țăranii aveau copii mulți care le
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
cu firea, nu sunt cuprinși de spaime mistice. Atitudinea lor față de neobișnuit e asemănătoare cu a țăranilor lui Ion Creangă, a lui Dănilă Prepeleac și a lui Stan Pățitul. Irizările mitice participă la întocmirea unui spectacol realist, Fata ursului fiind o snoavă dramatizată, o sottie, până când intervine un deznodământ tragic, nepregătit, discordant, artificios. Piesa aduce în scenă o psihologie profană, restituind atmosfera vieții de prin părțile Buzăului: o atmosferă ce aduce cu a epicii lui Mihail Sadoveanu, dar se și diferențiază de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
iscălit, tot așa cum nici foiletoanele literare (cu unele excepții) nu poartă semnătură. Pe lângă texte folclorice (plugușor, orație de nuntă, cântece populare, strigături la joc și balade, precum Toma Alimoș sau Miorița), sunt reproduse scurte povestiri - dacă nu de-a dreptul snoave - cu pronunțat caracter moralizator, scrise în grai popular, ca de altfel întreaga revistă. O parte din texte aparțin lui Mihail Sadoveanu și, deși nesemnate, sunt destul de lesne de identificat, altele sunt retipăriri din proza lui Nicolae Gane (câteva nuvele) sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289149_a_290478]
-
satiric mușcător și independență față de convențiile și servilismul de la Curte. Impulsionat de succes, Croce continuă povestirea cu isprăvile lui Bertoldino, iar scriitorul Camillo Scaligeri della Fratta compune un text despre Cacaseno, nepotul lui Bertoldo. Acest ciclu de povestiri, bogat în snoave, farse, proverbe și enigme cu răspunsuri epigramatice, a fost transformat într-un lung poem de poeți ai Academiei „della Crusca”. Prelucrarea lui Croce s-a răspândit în multe literaturi: neogreacă, portugheză, spaniolă sau franceză. După versiunea franceză, bazată pe textul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285710_a_287039]
-
atragă un număr cât mai mare de colaboratori și, mai ales, de abonați. Cititorilor li se ofereau, săptămânal, un roman străin, francez cel mai adesea, publicat în foileton, poezii, însemnări de călătorie și amintiri, povești, basme, legende (culte sau populare), snoave, fabule, parabole. O rubrică de „Convorbiri săptămânale” (mici articole plecând de la un caz particular pentru a ajunge la semnificații generale, de obicei cu caracter moralizator), articole educative și de pedagogie, jocuri distractive, o pagină deschisă debutanților și o atentă „Poștă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287045_a_288374]
-
nepotrivite. 1. Mustrarea nu se face la nivel spiritual, dacă nu conține adevăr. Ideal ar fi ca mustrarea să fie spirituală. Dar cum accedem la spiritual și adevăr absolut? La îndemână ne stă înțelepciunea milenară tradițională, cristalizată în proverbe, basme, snoave, legende, mituri, povești cu tâlc. Exemplu: Leneșul mai mult aleargă. Nu mor câinii, când vor caii. Mai moare măgarul, mai cade samarul. Un alt mijloc este Biblia: . Al treilea mijloc este cunoașterea oferită de urmarea unei căi spirituale. 2. Justețea
Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
éveillé, din culegerea lui A. Galland, Mille et une nuits), unde, cu un nestins chef de chiolhanuri, reapare inevitabilul Mitică. Detașat și voalat ironic față de canoanele genului, de lentoarea și exagerările îndătinate, naratorul cultivă și echivocul parodic (Poveste. Imitație). Printre snoavele pe care le urzește (Norocul și mintea, Fără noroc, Minciună), una, intitulată Mamă, este prelucrată după Anton Pann. În proză, traduce basmul Făt-Frumos cu moț în frunte, după Charles Perrault, și - folosindu-se de o versiune franțuzească - Curiosul pedepsit, după
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
Cu mențiunea „Trei poeți bucovineni din România Mare”, sunt reproduse poezii de George Drumur, Vasile Posteuca, Mircea Streinul. Ț.F. este una din puținele publicații contemporane care acordă o deosebită atenție creației populare. Se publică îndeobște folclor bucovinean: bocete, descântece, snoave, cântece bătrânești, proverbe, alte materiale sub titlurile Obiceiuri de familie, Din poezia ceremonialului de nuntă, Cântecul celor rămași în viață după măcelul de la Lunca din ianuarie 1941, se reproduc texte din colecțiile lui Dragoș Tochiță, Dumitru Covalciuc și Z. A
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290065_a_291394]
-
Gazometru (reprodusă apoi în „Moftul român” din aprilie 1901, cu semnătura Iodoform), iar în numărul următor, la aceeași rubrică, anecdota Planeta care, dezvoltată, a intrat, cu titlul La Moși, în „Universul” din anul 1900. Șirul colaborărilor lui Caragiale continuă cu snoava populară Fără noroc, cu Articol de reportaj, Amiază maură, Ion prostul, Eros, Bonbon. G. Coșbuc își începe colaborarea cu Lordul John și continuă, între altele, cu parodia Sonet (cu contraziceri și cu tendințe), cu un articol despre Tradiții și legende
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287044_a_288373]
-
în țară, precum și Medalia de Aur a Târgului de Carte de la Leipzig (1971, 1978). S. este specializat în literatura pentru copii, unde încearcă toate genurile și toate registrele, de la basmul prelucrat și reconstruit și evocarea istorică de liberă inspirație la snoava cu scop educativ și la tableta satirică. A tălmăcit, în versuri, povești și a scris scenarii de filme pentru copii și tineret. A compus și poezie patriotică ocazională, precum și pagini de evocare a unor scriitori. SCRIERI: Țupa-Țup, București, 1957; ed.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289974_a_291303]
-
eroică”, balada Trei păcurari, o variantă a Mioriței. Volumul este alcătuit din colinde, orații și cântece de nuntă, cântece de înmormântare, descântece, balade, cântece de dragoste și dor, cântece de jale și înstrăinare, cântece satirice și strigături, povești, legende și snoave. Acestea au fost culese între 1906 și 1961 de prin comunele și satele bănățene și crișene pe unde folcloristul a copilărit ori și-a desfășurat activitatea, în cea mai mare parte din Bodrogu Vechi, Bara și Gurahonț și câteva din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290324_a_291653]
-
la Chișinău, Iași și Sadagura, precum Rabi Israel Friedman care primea ca oaspeți feldmareșali, sau ca Rabi Ițhak din Buhuși care, în secolul al XIX-lea, a trimis bani ca să se cumpere pământ. Mai toți rabinii hasidici sunt autori de snoave și povești cu tâlc, prin care demonstrau zădărnicia avuției și veșnicia înțelepciunii. L.-L. urmărește și drumul „dinastiilor” de admori din Vijniț până la Țfat, Ierusalim, Bnei-Brak, Haifa, bătrânii rabini fiind convinși că ating fericirea supremă dacă sunt înmormântați în pământul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287774_a_289103]
-
Etnografie și Folclor: Ovidiu Bârlea (Cercetarea prozei populare epice, 1956), Vera Proca (Despre notarea dansului popular românesc, 1956), Al. I. Amzulescu (Cântecul nostru bătrânesc, 1960), Corneliu Bărbulescu (Catalogul poveștilor populare românești, 1960), Sabina Cornelia Stroescu (Cu privire la sistemul de clasificare al snoavelor, 1965), Tony Brill ( Principiile clasificării legendelor populare românești, 1966). Se tipăresc bibliografii și alte instrumente de cercetare, studii de istoria folclorului, folcloristicii și etnografiei, studii de etnologie, antropologie socială și culturală, de etnografie, folclor, artă populară, folclor macedoromân, istroromân, meglenoromân
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289202_a_290531]
-
ideologic al momentului (maniheismul pozitiv-negativ etc.). Cu excepția piesei într-un act Lupii de mare (1975), inspirată din viața marinarilor de cursă lungă, dramaturgia lui are ca loc de acțiune satul oltenesc. E un teatru „bazat pe structurile farsei și ale snoavei” (Marian Popa), un teatru cvasipopular, fără pretenții. Punctul forte constă în autenticitatea limbajului personajelor. Comedia Îndrăzneala, pusă în scenă de Mihai Dimiu la Teatrul Regional București, înfățișează, ca și alte piese, conflictul dintre tineretul unui sat, entuziast, deschis la noutățile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290598_a_291927]