501 matches
-
ale timpului. Tot în versuri, sunt de remarcat câteva descrieri citadine ce par să aibă ca model Rapsodiile lui G. Topîrceanu (Ghidale Nuhăm, La noi, Nam Habar, Ninge). Proza ocupă un spațiu însemnat, fiind ilustrată prin schițe, portrete satirice, interviuri, snoave, anecdote ș.a., ai căror autori semnează Moș Sfadă, Ghidale Nuhăm, Rița Potârniche (Florica M. Samarineanu), Cârcotaș, Ion Virgulă, Țurcă, Val. Maximilian ș.a.; printre acestea și un nume recunoscut în domeniu - Gh. Brăescu (Eseuri). Din galeria de portrete, se distinge cel
GHIMPELE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287265_a_288594]
-
interveni în text. Ideea este reluată și în prefața primului volum de Texte din literatura poporană română (1899), culegere ce include un mare număr de specii folclorice (balade, cântece, colinde, descântece, ghicitori, frământări de limbă, jocuri de copii, povești, legende, snoave ș.a.). Al doilea volum, rămas în manuscris, a apărut postum, după 67 de ani, și cuprinde texte lirice culese în aceeași perioadă. A mai publicat o monografie a comitatului Timiș (Temes vármegye, 1912), povești românești traduse în limba maghiară (Román
ALEXICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285251_a_286580]
-
Plaiuri oltenești, Trecutul viu, amintind de ținuturi și oameni de care ascendența și întâmplările vieții o leagă pe autoare intim. Prevenitoare, iscodind discret, A. e un interlocutor atent, dispus, apoi, să comenteze de toate: arhitectură, stare socială, gospodărie și port, snoave sau pilde morale. E, alteori, cronicar de fapte diverse. Nu lipsesc nici portretele de familie, cu un ce didactic, cărturăresc, vag desuet (Maica Maximila - stareța de la Ostrov, „sora tatii”, Din tinerețea lui Sandu Cintianu ș.a.). Trecutul viu instituie corespondențe cu
ALIMANESTIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285258_a_286587]
-
cu feciorii, un prilej de etalare a hărniciei și inteligenței. Șezătorile se organizau, în special, pentru torsul lânii sau al cânepii, povestește directorul Căminului Cultural al comunei Scobinți, d-nul Dumitru Hriscu. Femeile și fetele prezente, cântau cântece satirice, spuneau snoave, povești, ghicitori, jucau tot felul de jocuri distractive, dar nu uitau nici să bârfească tot ce se vorbea prin sat, despre unii și alții. Se mâncau boabe de cucuruz fiert, crupe, covarsă, mălai, sarmale, pâine pe vatra, cozonac, colăci, fructe
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
Lecția de adevăr, bine și frumos a literaturii noastre populare Literatura populară cuprinde: proverbele, zicătorile, snoavele, basmele, baladele, legendele etc. Ea exprimă modeul de a gândi, simți și acționa al poporului. Făcând referire la raporturile dintre oameni, aceste producții literare au și semnificația unor norme de comportare, a unor îndreptare morale, a unui cod de legi
A doua oară unu by Hluşcu Mariana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92968]
-
tradiționale Articolul 6 (1) Expresiile culturale tradiționale sunt rezultatul activității de creație a unei comunități umane cu caracteristici culturale coerente care permit delimitarea de alte comunități umane. ... (2) Expresiile culturale tradiționale cuprind: ... a) creația exprimată în forme verbale: povestea, basmul, snoava, legenda, balada, lirica rituală și nerituală, teatrul popular, orația, descântecul, ghicitoarea, proverbul și altele asemenea; ... b) creația exprimată în forme nonverbale: cântecul fără acompaniament, melodia vocală, instrumentală sau de joc, dansul și altele asemenea; ... c) creația exprimată în forme imateriale
LEGE nr. 26 din 29 februarie 2008 privind protejarea patrimoniului cultural imaterial. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/195640_a_196969]
-
este denumită creație populară. ... (2) Creația artistică și tehnică tradițională realizată pentru satisfacerea altor nevoi decât cele obișnuite ale membrilor unei comunit��ți umane și în afara acesteia este denumită: ... a) creație interpretativă, pentru formele de creație exprimate prin poveste, basm, snoavă, ghicitoare, legendă, baladă, orație, cântec și incantație; ... b) creație artizanală, pentru formele de creație exprimate prin desen și model decorativ, obiecte, instrumente, unelte și instalații, rețete sau instrucțiuni de pregătire a unei substanțe chimice, material ori aliment. ... Capitolul IV Marca
ORDONANŢĂ nr. 19 din 31 ianuarie 2007 privind protejarea patrimoniului cultural imaterial. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/184771_a_186100]
-
Textul epic: - acțiune, autor, basm popular/ basm cult, conflict, construcția subiectului, momentele subiectului, ficțiune, final, gen epic, legenda populară, modalități de caracterizare a personajului literar, moduri de expunere (narațiune, monolog, dialog, descriere), motiv literar, narator, personaj literar, povestire, român schița, snoava titlu, tema, vorbire directă / vorbire indirectă. Textul liric: - aliterație, antiteza, autor, comparație, enumerație, epitet, eul liric, exclamație retorica, gen liric, hiperbola, imagine artistică, interogație retorica, laitmotiv, metaforă, motiv literar, repetiție, refren, secvență poetica, simbol, tema, titlu, versificație (strofa, vers, măsura
ORDIN nr. 5.462 din 14 noiembrie 2005 privind programele valabile pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172186_a_173515]
-
Textul epic: - acțiune, autor, basm popular/ basm cult, conflict, construcția subiectului, momentele subiectului, ficțiune, final, gen epic, legenda populară, modalități de caracterizare a personajului literar, moduri de expunere (narațiune, monolog, dialog, descriere), motiv literar, narator, personaj literar, povestire, român schița, snoava titlu, tema, vorbire directă / vorbire indirectă. Textul liric: - aliterație, antiteza, autor, comparație, enumerație, epitet, eul liric, exclamație retorica, gen liric, hiperbola, imagine artistică, interogație retorica, laitmotiv, metaforă, motiv literar, repetiție, refren, secvență poetica, simbol, tema, titlu, versificație (strofa, vers, măsura
PROGRAME din 14 noiembrie 2005 valabile pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172538_a_173867]
-
pentru copii, etc. Pentru realizarea obiectivelor din programa școlară se vor studia 8-10 texte literare și nonliterare, adecvate nivelului de pregătire și particularităților de vârstă ale elevilor. Pentru textele literare se recomandă următoarele specii: fabula, basmul, povestirea, poezii pentru copii, snoave, ghicitori. Pentru textele nonliterare se recomandă benzi desenate, afișe publicitare, buletin meteo, articole din reviste pentru copii, rebus, filme și desene animate. Atât textele literare cât și cele nonliterare vor ilustra tematica recomandată mai jos. ────────────────────────────────────────────────────��─────────────────────────── Teme recomandate: ● Cartea (prezentare generală
ORDIN nr. 5.242 din 1 septembrie 2008 cu privire la aprobarea programelor şcolare pentru clasele a V-a şi a VI-a la disciplina "Limba şi literatura italiană maternă". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205826_a_207155]
-
Figurile de stil: Personificarea. Comparația. Enumerația. Repetiția. Epitetul. Pentru realizarea obiectivelor din programa școlară se vor studia texte literare și nonliterare, de mică întindere, ușoare și plăcute. Pentru textele literare se recomandă următoarele specii: fabula, basmul, povestirea, poezii pentru copii, snoave, ghicitori. Pentru textele nonliterare se recomandă benzi desenate, afișe publicitare, buletin meteo, articole din reviste pentru copii, rebus, filme și desene animate. Atât textele literare cât și cele nonliterare trebuie să reflecte tematica recomandată mai jos. ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Teme sugerate: Non voglio
ORDIN nr. 5.242 din 1 septembrie 2008 cu privire la aprobarea programelor şcolare pentru clasele a V-a şi a VI-a la disciplina "Limba şi literatura italiană maternă". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205826_a_207155]
-
Ispirescu, Prâslea cel voinic și merele de aur; Ion Creangă - Povestea lui Harap-Alb; Frații Grimm - un basm la alegere; H. Cr. Andersen - Tovarășul de drum Legenda. Caracteristici. Clasificare: legenda mitologică, religioasă, istorică (se alege câte un text pentru fiecare categorie) Snoava Folclorul copiilor Ghicitori Proverbe Legende: Mihail Sadoveanu: Stigletele; Alexandru Mitru: Legendele Olimpului Texte cu caracter didactico-moralizator: Anton Pann - Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea; fabula: La Fontaine - o fabulă la alegere, G. Topîrceanu, Bivolul și coțofana Poezia accesibilă copiilor: Vasile Alecsandri, Pasteluri
ORDIN nr. 6.020 din 24 noiembrie 2008 privind aprobarea Programei pentru definitivare în învăţământ la Limba şi literatura română şi universală pentru copii - educatoare în grădiniţele cu predare în limbile minorităţilor, Programei pentru definitivare în învăţământ la Limba şi literatura română şi universală pentru copii şi metodica predării limbii şi literaturii române la clasele cu predare în limbile minorităţilor - institutori/învăţători, Programei pentru obţinerea gradului didactic II la Limba şi literatura română şi universală pentru copii şi metodica predării activităţilor de limba română - educatoare în grădiniţele cu predare în limbile minorităţilor, Programei pentru obţinerea gradului didactic II la Limba şi literatura română şi universală pentru copii şi metodica predării limbii şi literaturii române la clasele cu predare în limbile minorităţilor - institutori/învăţători. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205887_a_207216]
-
pentru copii, etc. Pentru realizarea obiectivelor din programa școlară se vor studia 8-10 texte literare și nonliterare, adecvate nivelului de pregătire și particularităților de vârstă ale elevilor. Pentru textele literare se recomandă următoarele specii: fabula, basmul, povestirea, poezii pentru copii, snoave, ghicitori. Pentru textele nonliterare se recomandă benzi desenate, afișe publicitare, buletin meteo, articole din reviste pentru copii, rebus, filme și desene animate. Atât textele literare cât și cele nonliterare vor ilustra tematica recomandată mai jos. ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Teme recomandate: ● Cartea (prezentare generală
ANEXĂ din 1 septembrie 2008 privind programele şcolare pentru clasele a V-a şi a VI-a la disciplina "Limba şi literatura italiană maternă"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206914_a_208243]
-
Figurile de stil: Personificarea. Comparația. Enumerația. Repetiția. Epitetul. Pentru realizarea obiectivelor din programa școlară se vor studia texte literare și nonliterare, de mică întindere, ușoare și plăcute. Pentru textele literare se recomandă următoarele specii: fabula, basmul, povestirea, poezii pentru copii, snoave, ghicitori. Pentru textele nonliterare se recomandă benzi desenate, afișe publicitare, buletin meteo, articole din reviste pentru copii, rebus, filme și desene animate. Atât textele literare cât și cele nonliterare trebuie să reflecte tematica recomandată mai jos. ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Teme sugerate: Non voglio
ANEXĂ din 1 septembrie 2008 privind programele şcolare pentru clasele a V-a şi a VI-a la disciplina "Limba şi literatura italiană maternă"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206914_a_208243]
-
Legenda lui Traian și a Dochiei, Sabia lui Ștefan-Vodă, Povestea ciocârliei, Cânepa, Babele etc. Basmul popular: Greuceanu, Sarea în bucate, Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, Prâslea cel voinic și merele de aur, Aleodor Împărat (colecția Petre Ispirescu) etc. Snoava: Ciclul lui Păcală Poezii ceremoniale. Colinde: Florile dalbe, Sculați gazde, Steaua sus răsare, Am plecat să colindăm, O, ce veste minunată ! Moș Crăciun cu plete dalbe, Trei păstori, Plugușorul. Sorcova. Capra etc. Ghicitori; proverbe Texte din folclorul copiilor (recitative, numărători
ANEXE din 11 august 2015 la Ordinul nr. 4.711/2015 privind aprobarea unor programe şcolare pentru ciclul superior al liceului, filiala vocaţională, profil pedagogic - Anexele 1, 2 şi 3. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265621_a_266950]
-
domnița Zegetusa; Octav Pancu-Iași - Făt-Frumos când era mic; Florin Bican - Și v-am spus povestea-așa; Frații Grimm - Albă ca zăpada, Hansel și Gretel, Cenușăreasa; Charles Perault - Scufița Roșie, Peștișorul de aur (basme rusești); 1001 de nopți (Sindbad marinarul) etc. Snoava: Petre Dulfu - Isprăvile lui Păcală, Ioan Slavici - Păcală în satul lui etc. Povestirea și schița (se vor studia pe criteriul tematic) Povestiri și schițe despre viețuitoare: Emil Gârleanu - Căprioara, Gândăcelul, Când stăpânul nu-i acasă; Ioan Alexandru Brătescu-Voinești - Privighetoarea, Puiul
ANEXE din 11 august 2015 la Ordinul nr. 4.711/2015 privind aprobarea unor programe şcolare pentru ciclul superior al liceului, filiala vocaţională, profil pedagogic - Anexele 1, 2 şi 3. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265621_a_266950]
-
cu feciorii, un prilej de etalare a hărniciei și inteligenței. Șezătorile se organizau, în special, pentru torsul lânii sau al cânepii, povestește directorul Căminului Cultural al comunei Scobinți, d-nul Dumitru Hriscu. Femeile și fetele prezente, cântau cântece satirice, spuneau snoave, povești, ghicitori, jucau tot felul de jocuri distractive, dar nu uitau nici să bârfească tot ce se vorbea prin sat, despre unii și altii. Se mâncau boabe de cucuruz fiert, crupe, covarsă, mălai, sarmale, pâine pe vatra, cozonac, colaci, fructe
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
1-4, ISSN 1844 - 2420. 25. OLTEAN, D., 2007. Burebista și Sarmizegetusa. Editura Saeculum I.O. București, pp. 257. 26. ROBEA, M. M., 1980. Folclorul poetic din Stroești - Argeș, Societatea Cultural - Științifică „Stroești - Argeș”, București. 27. ROBEA, M. M., 1997. Basme, snoave, legende, povestiri populare - Proză populară din Stroești - Argeș, Casa Editorială Muntenia, București. 28. SACERDOȚEANU, A., 1974. Toponimie și onomastică pe Valea Vâlsanului, îndeosebi la Stroești - Argeș. Comunicare la A 3 - a Sesiune Științifică de Vară a Societății Cultural - Științifice „Stroești
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
apropiate. Șezătorile încep toamna târziu, după ce se termină toate muncile câmpului, țin toată perioada Postului Crăciunului și se continuă în Câșlegi, până în preajma începerii muncilor de primăvară. În șezătoare muca este îmbinată cu petrecerea, deoarece aici se spun noutățile satului, snoave, povești, ghicitori, se cântă, se practică diferite jocuri tradiționale, iar de cele mai multe ori se termină cu joc, după melodia cântată, de obicei, la fluier („trișcă"). Astăzi numărul șezătorilor a scăzut și sunt mai mult șezători de fete și feciori, alături de
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
vulpea ("Vulpes vulpes"), lupul ("Canis lupus"), care mai vine de peste Prut, precum și din pădurile vecine aparținând comunei Mitoc. Din cauza stricăciunilor pe care le face noaptea sau chiar în timpul zilei la stânile cu oi, lupul a devenit cel mai proverbial în snoavele și legendele populare. Rar se mai întâlnește și porcul mistreț ("Sus scrofa L."), căprioarele ("Cervus elaphus"). Acestea din urmă nu se vânează, fiind ocrotite de lege. Din categoria păsărilor întâlnim graurul ("Sturnus vulgaris"), ciocârlia ("Alauda arvensis L."). Masculii își marchează
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
cu determinant și 2 propoziții din limba lor, cu traducerea în latină. În 1819, Ivan Feretić, un preot din insula Krk, transcrie două rugăciuni în „româna din Krk”. Acestea sunt primele texte considerate că atestă istroromâna. Următoarele atestări sunt o snoavă și o variantă a fabulei " Greierele și furnica", culese de eruditul istrian Antonio Covaz și publicate în 1846 împreună cu traducerea lor în latină și italiană. În 1856 sunt publicate trei rugăciuni în istroromână, printre care "Tatăl nostru", într-o revistă din
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
ul (din sl. "basnŭ": născocire, scornire), numit și poveste, este alături de povestire, snoava și legendă, una dintre cele mai vechi specii ale literaturii orale, semnalată încă din antichitate, răspândită într-un număr enorm de variante la toate popoarele. Indiferent de tip, basmul diferă de restul scrierilor fantastice, precum nuvelă, prin aceea că prezintă
Basm () [Corola-website/Science/298504_a_299833]
-
Predominau subiectele ludice sau poveștile "de aventuri" destinate copiilor mici (având drept personaje animale antropomorfizate etc.). Benzile desenate propriu-zise ocupau doar o parte din paginile revistei, erau publicate și texte tipărite, eventual cu o ilustrație în afara textului: mici povestiri, glume, snoave, texte în versuri, ghicitori, desene independente (așa-zise "caricaturi" cu legendă explicativă, ludică sau burlescă, de regulă). Desenele apărute în revistă erau semnate între alții de Puiu Manu ("O întâmplare cu o minge", 1958), Radu Duldurescu (seria BD ""Cuțu și
Arici Pogonici () [Corola-website/Science/308667_a_309996]
-
lui poporale” și „Pântea Viteazul: tradițiuni, legende și schițe istorice” (1898), „Zidirea lumii. Adam și Eva. Originea Sfintei Cruci și cele 12 Vineri: după tradiții poporale și manuscrise vechi” (1901, ed. a 9-a în 1915), „De la moară: povești și snoave” (1903) etc., volumele de proză „Nuvele și schițe” (2 vol. 1898-1899), „Pilde și sfaturi pentru popor” (1900), „Nuvele” (1901), cât și o „Carte de cetire pentru anii din urmă ai școalelor normale, școalele de repetițiune, cursurile de adulți și pentru
Ion Pop-Reteganul () [Corola-website/Science/307655_a_308984]
-
basmelor, cu colecția "Legende sau basmele românilor. Ghicitori și proverburi", cu o prefață de B. P. Hasdeu. Este încurajat, apreciat pentru calitățile scrisului său și pentru cunoașterea profundă și inestimabilă a creației populare. Un an mai târziu, a apărut și "Snoave sau povești populare", iar în 1876, "Ispravele și viața lui Mihai Viteazul". După ce a rămas unic asociat al imprimeriei sale, Ispirescu a redenumit-o "Tipografia Academiei Române". Activitatea sa a fost subiectul unui articol elogios scris de folcloristul evreu Moses Gaster
Petre Ispirescu () [Corola-website/Science/302067_a_303396]