1,263 matches
-
arcari. Da’ să nu crezi tu că “noi” - adică “sfințiile noastre” - nu știm să facem afaceri. Ba știm. Și încă cum! --M-ai făcut curios, prietene. --Dacă ai să citești zapisul sfinției sale “Hrisanthu, egumăn mănăstirii Sfântului Ioan Zlataust, și cu tot soborul” din 7 iunie 1706 (7214), ai să afli că prea cucernicii părinți au vândut lui Ioan Mischici săhăidăcariul “un loc de niște dugheni ce este pe Podul Vechiu de atâția ani pustiu și loc băltoc, neavând nici un folosu de pe dânsul
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Duca voievodul Moldovei, în aprilie 1693, a adus osemintele tatălui său și lea înhumat la Cetățuia, în mormântul pe care ctitorul și l-a pregătit. N. Costin consemnează că punerea în noul mormânt s-a făcut ,,cu mare cinste, cu sobor de arhierei și de preoți, și cu tot sfatul său, cu litie. Din Iași l-au petrecut până la mănăstirea Cetățuia unde i-au astrucat oasele”<footnote Mihail Kogălniceanu, op. cit., p. 32 footnote>. Cercetările arheologice făcute în interiorul bisericii, în nișa din dreapta
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
vie tânără cu 80 de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 234, p. 204 footnote>; Necula din Iași vinde o falce și 10 prăjini de vie cu 30 de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 235, p. 205 footnote>; Misail egumenul cu soborul Mănăstirii Bârnova vând două fălci și jumătate și 20 de prăjini de vie cu 80 de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 236, p. 206 footnote>; Frăsina vinde o falce fără 10 prăjini de vie cu 26 de lei bătuți<footnote
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
nici o dare cu țara nu veți mai fi amestecați”<footnote Constantin Turcu, Câteva precizări în legătură cu Mănăstirea Cetățuia, în: „Mitropolia Moldovei și Sucevei”, nr. 7-8, anul XLVIII, Iași, 1972, p. 555 footnote>, în schimb ei trebuiau să asculte de egumen, de sobor și să participe la toate treburile ce erau la mănăstire. Gheorghe Duca i-a mai donat ctitoriei sale și un loc de moară lângă grădina domnească. ,, Chiar înainte ca mănăstirea să fie terminată a primit danii și de la diverși particulari
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
verde cromat. Este icoană portret cu text evanghelic. Icoana Maicii Domnului este de culoare roșie cromată. Urmează icoana de pe ușa diaconală cu chipul Sfântului Arhanghel Gavriil. Are dimensiunile 102 X 58 cm. Are culoarea albă cu roșu și verde. Icoana Soborul Sfinților Apostoli încheie rândul icoanelor împărătești din partea sudică a catapetesmei. Are culoarea roșie cu marou și verde cromat. Este icoana hramului mănăstirii. Ușa domnească de nord are icoana Sfântului Arhanghel Mihail. Are culoarea roșie cu verde. Urmează icoana Sfântului Ioan
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
p. 228 footnote>. La 20 martie 1739 egumenul Neofit al Cetățuiei apare într-un document prin care este însărcinat să trimită ajutor la Sfântul Mormânt<footnote Ibidem, documentul 352, p. 254 footnote>. La 16 octombrie 1741 Neofit apare într-un sobor de egumeni ai mănăstirilor din Iași pentru a judeca împreună cu mitropolitul Nechifor al Moldovei și alți ierarhi rămânerea în cinul monahal a boierului Șerban Cantacuzino<footnote Ibidem, documentul 73, p. 47 footnote>. La 7 decembrie 1748 când mitropolitul Nichifor judecă
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
a fost paznic și apoi pivnicer. După trei ani de ascultare a fost tuns în monahism, tânărul Toader primind numele de Teofan. După un an, la sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva a fost hirotonit diacon, apoi, la 8 noiembrie de sărbătoarea Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil a fost hirotonit preot pe seama Mănăstirii Cetățuia. A slujit sfânta liturghie, a așteptat credincioșii în ușa sfântului altar pentru a le da sfatul potrivit pentru viața lor duhovnicească, a fost iubitor al rugăciunii și al
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Gheorghe Duca, mort la Lwow la 10 aprilie 1685 și îngropat provizoriu în biserica lui Alexandru Balaban. Osemintele i-au fost aduse și înhumate aici la 1693, de către fiul său voievodul Constantin Duca. Le-a înhumat cu mare cinste cu sobor de arhierei și de preoți și cu tot sfatul său, cu litie. Deasupra mormântului n-a fost pusă nici o piatră funerară. În partea de răsărit lângă mormântul lui Gheorghe Duca se află mormântul fiicei sale Maria, moartă la o vârstă
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Năstase vornicul de târg se vede din zapisul întocmit la 5 februarie 1702 (7210). Poate îți aduci aminte ce scrie în acel zapis. Cum să nu, părinte? Iaca ce scrie: „Adecă eu, Dosoftei egumenul de la svînta mănăstiri Dragomirna, împreună cu tot soborul...făcut-am zapisul nostru ca să hie de mari credință precum să se știe că, fiind acele răscoale și nepăci în țară și prădându-se mănăstirile, prădatu-s-au și aceasta svîntă mănăstire și neaflînd nimic, făcut am săbor...ca să cumpărăm mănăstiri bucate
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
ca și cum nu i-ar fi venit să creadă ce gânduri îi pot trece prin cap...În cele din urmă mă întreabă: Știai că o danie către o mănăstire se poate întoarce la dăruitor? Nu știam până nu am citit mărturia soborului mănăstirii Bisericani care la 15 februarie 1670 (7178) a înapoiat un loc dăruit de Alivera acestei mănăstiri. Motivul? N-au avut „nici un vinit de la acel loc, nici avem putere să ținem și fiindu și loc puțin”. Cu alte cuvinte, ori
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
așa o întindere, mi-a venit în minte o afacere cu dughene de pe Ulița Chervăsăriei, făcută de Cîrstea, mare vameș, fratele lui Gheorghe Duca voievod. Afacere care nu se termină așa ușor. Întâi, la 15 iulie 1669 (7177), egumenul și soborul de la Mănăstirea Golia scriu: „Ieromonah egumen Macarie și cu soborul de la sfînta mănăstire Golăi scriem și...mărturisim...pentru...niște dughene...optu dughene ce sîntu pre Ulița Chervăsăriei”. Aceste dughene au trecut apoi din mână în mână prin cumpărare sau danie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
cu dughene de pe Ulița Chervăsăriei, făcută de Cîrstea, mare vameș, fratele lui Gheorghe Duca voievod. Afacere care nu se termină așa ușor. Întâi, la 15 iulie 1669 (7177), egumenul și soborul de la Mănăstirea Golia scriu: „Ieromonah egumen Macarie și cu soborul de la sfînta mănăstire Golăi scriem și...mărturisim...pentru...niște dughene...optu dughene ce sîntu pre Ulița Chervăsăriei”. Aceste dughene au trecut apoi din mână în mână prin cumpărare sau danie până ce au ajuns la mănăstirea Golia. După aceea „Macarie egumenul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Golăi scriem și...mărturisim...pentru...niște dughene...optu dughene ce sîntu pre Ulița Chervăsăriei”. Aceste dughene au trecut apoi din mână în mână prin cumpărare sau danie până ce au ajuns la mănăstirea Golia. După aceea „Macarie egumenul și cu tot soborul... (spun că) am vîndut...acele opt dughene Paraschivei ce-au fostu cămănar...Iar acmu,...Cârstea vamășul cel mare, fratele măriei sale domnul nostru Duca vodă,...n-au vrut să-și lase moșia socru-său,...să fie vîndută altor oameni streini,...s-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
am dat... sfintei mănăstiri... Galata din Deal, ca să le fie și de la domniia mea dreaptă ocină, și moșie și întăritură, în veci. Așijderea acmu, în zilele domniei mele, au venit de au făcut jalbă înaintea domniei mele egumenul și tot soborul de la sfânta mănăstire Galata pre călugării de la mănăstire Balicăi... zicând: cum au avut Balica dou roate de moară în gârla ce merge asupra iazului acestui domnesc...” Și uite-așa ei se plâng că rugătorii de la Balica „s-au sculat în
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
venit mereu necazuri. Ba de ici, ba de colo... Știu asta, iar dovada o avem la 5 mai 1666 (7174, când călugărițele de la Socola - după cum aflăm din spusele voievodului Gheorghe Duca - „Au venit înaintea noastră... rugătoarele... Ilisafta starița,... și tot soborul... de la Socola, și s-au pârât cu... vătămanul și cu toți sătenii din sat din Buciumi pentru hotarul sfintei mănăstiri Socolii... Deci domniia mea... am trimis pre boierul nostru, Gheorghiță Șeptelici logofăt al doilea și pre sluga noastră Stratulat uricariul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
semne în semne precum scrie uricul de la Petru (Șchiopu) vodă, de au ales locul și au stâlpit și mai bine... Deci au rămas buciumenii din toată legea țării”. Ei, da’ călugărițele au avut și zile bune, fiindcă aceeași Ilisafta și soborul mănăstirii Socola, la 7 mai 1666 (7174), vând „un loc de prisacă deasupra Iezerenilor, în Rediu, și loc pen pregiurul prisăcii... dumisali lui Gligorașco vătavul părintelui mitropolitului Ghedeon... Și cu acei bani am făcut o vie sfintei mănăstiri, în sat
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
erau satele și moșiile mănăstirii călugărițelor de la Socola? Despre două am vorbit, dar despre restul aflăm de la Ioan Theodor Calimah voievod, care la 21 iulie 1760 (7268) scrie: „Dat-am carte domnii mele rugătoarii noastre Susanii stareță și a tot soborul de la Socola, să fie volnici a-și stăpâni moșiile sfintii mănăstiri anume: Valea Socolii, i Dealul Coroiului, i Vișana, i Vămeșoaii ce sântu aproape împregiurul mănăstirii și Iezerenii, i Vale Lupului, i Balciul i Găurenii”. Și mai scrie vodă: „Să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
un oarecare Lucoci. El a întocmit unul dintre cele mai interesante zapise din câte am citit. Dacă merită, dă-i citire, să aud și eu. „Adică însumi, Lucoci, mărturisesc, la moartea mea, cum am trimis la sfânta mănăstire și la sobor, ca să vină călugării în curtea mea, să ducă trupul meu la sfânta mănăstire. Și a venit egumenul cu preoți și cu diaconi și au dus trupul meu și l-au îngropat în sfânta biserică. Iarăși am dat poruncă jupâniței mele
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
spun, sfințite, că soarta bieților țigani robi nu s-a schimbat deloc până la dezrobirea lor. Ca dovadă, iată ce spune Orăș hatman și pârcălab de Suceava la 6 ianuarie 1607 (7115): „Am dat această carte a noastră egumenului și întregului sobor de la sfânta mănăstire Sfântul Sava, pentru ca ei să fie tari și puternici... a prinde pe łițul țiganul și a-l lega și a-l aduce la sfânta mănăstire, pentru că domnia sa domnul l-a dat pe acel țigan să fie drept
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
nedreptate de cătră alții” Și patriarhul știe să blesteme nu șagă, părinte! Iaca ce spune el mai departe: „Să fie blestemați de Domnul Dumnezău atotțiitorul și precurata a sa maică de slăviții 12 Apostoli și de 318 Svinți Părinți de la soborul Nichei... să-i lovască bubele lui Ghiez și cutremurul lui Cain, parte lor să fie cu a Iudei și cu a procletului Arie; hierul (fierul), pietrile, lemnele să putrezască și să să răsipască, iar trupurile lor să ste întregi și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
umblat și s-au stăpânit din vechi... De nu vor mărturisi adevărul în frica lui Dumnezeu... unii ca aceia să fie blăstemați de Domnul Dumnezeu și de preacurata sa Maică, de slăviții 12 Apostoli și de 318 Svinți Părinți de la soborul Nichei, în viața lor procopsală să nu vază, ostenelile și sudorile lor să fie spre pierzanie și înger nemilostiv să stea împotriva lor în toate zilele vieții lor; herul, pietrele să putrezească și să să răsipească, iar trupurile lor după
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
nu e cazul să-l mai bârâim și noi, că și-așa e destul de stresat! Lasă-l în durerea lui! Uită-te și tu, cum îi tremură balamalele. Poate să se-ncurce și să strice rânduiala! Ferească-ne șaptezeci de soboare de eremiți! conchide Poetul. Îngerul își aplecase una dintre aripi, atingînd și înfiorând, cu pana lungă de la capăt, unda apei din cristelniță. Prin văzduh, o aromă intensă de busuioc și de mirt, împroaspătă nările Avocatului. Sigur, sigur, scăldătoarea Siloamului! Sfințirea
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
mare ou tradițional din lume, realizat din fibră de sticlă, înalt de 7,25 m, cu diametrul de 4,6 m și o greutate de 1,8 t, încondeiat cu motive tradiționale și instalat în centrul Sucevei cu binecuvîntarea unui sobor de preoți, în frunte cu arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, IPS Pimen Suceveanul. Pentru prieteni, acesta a rămas însă oul lui Flutur... * Tot în zonă, rădăuțenii au realizat cea mai mare pască din lume, punîndu-i în încurcă tură pe reprezentanții Guinness
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
-L întrebau, zicînd: "Proorocește, cine Te-a lovit?" 65. Și rosteau împotriva Lui multe batjocuri. 66. Cînd s-a făcut ziuă, bătrînii norodului, preoții cei mai de seamă și cărturarii s-au adunat împreună, și au adus pe Isus în Soborul lor. Ei I-au zis: 67. "Dacă ești Tu Hristosul, spune-ne!" Isus le-a răspuns: Dacă vă voi spune, nu veți crede, 68. și dacă vă voi întreba, nu-Mi veți răspunde, nici nu-Mi veți da drumul. 69
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
priveliștea aceea, cînd a văzut cele întîmplate, s-a întors, bătîndu-se în piept. 49. Toți cunoscuții lui Isus și femeile, care-L însoțiseră din Galilea stăteau departe, și se uitau la cele ce se petreceau. 50. Era un sfetnic al Soborului, numit Iosif, om bun și evlavios, 51. care nu luase parte la sfatul și hotărîrea celorlalți. El era din Arimatea, o cetate a Iudeilor, și aștepta și el Împărăția lui Dumnezeu. 52. Omul acesta s-a dus la Pilat, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]