1,640 matches
-
oferă acestuia din urmă un aliment narcotic pe bază de mac (89). În mitul argonauților, Iason răpune balaurul care păzea lâna de aur cu ajutorul unor cuvinte magice și ierburi somnifere primite de la vrăjitoarea Medeea : „După ce-l stropește cu iarbă cu soc adormitor și-i spune de trei ori vorbe aducătoare de somn toropitor, care opresc marea tulburată și fluviile repezi, un somn ciudat închide ochii balaurului” (Ovidiu, Metamorfoze, VII). Motivul adormirii/amorțirii demonului de către zeu (erou) este sinonim cu cel al
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cu miere și foi de mac (Papaver somniferum). Dragonul care păzea grădina Hesperidelor este răpus dându-i-se miere amestecată cu opium (Virgiliu, Eneida), iar dragonul care păzea „lâna de aur” este învins după ce Iason „îl stropește cu iarbă cu soc adormitor” (Ovidiu, Metamorfoze, VII). Motivul este atât de puternic, încât a pătruns chiar și în unele basme culte. În Vrăjitorul din Oz, de pildă, la intrarea în „lumea de dincolo”, în ținutul vrăjitorului, eroii imaginați de Frank Baum cad într-
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
trei dinastii romîne: Basarabii, Mușații și Corvinii. De acolo cel mai mare erou cu care se leagă ungurii, Ion Corvin, și cel mai mare rege al lor, Matei cel Mare, care-a luat Viena. Vor să strice *** degeaba li-i Soc. istorico - arheologică. Școala preparandală. 376 {EminescuOpXIII 377} ["UNIAD IOAN"] 2264 Uniad Ioan, vestit om despre care legenda spune multe. Născut la Uniad la 1387. Tatăl său un om însemnat. Ioan s-a distins deja sub Sigismund (de Luxemburg ). Împăratul Albrecht
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
sufletul și creatoarea tuturor lucrurilor mari. ["MUNCA, IUBIT POPOR ROMÎNESC... "] 2263 Munca, iubit popor românesc. Iar ție îți zic: Munca, iubit popor românesc, Există un secret - Dumnezeul lumii mecanica universului ["O ORGANIZARE ÎNTRE ROMÎNI... "] 2257 O organizare între români asemenea Soc[ietății ] francmasonilor și a iezuiților, ca a bisericii catolice. Pretutindene oameni ***, cari să ție registru de tot sufletul românesc. Cel slab trebuie încurajat și lăudat pentru ca să devie bun; trebuie trezită deșertăciunea lui, decorat la nevoie, trezite mii de speranțe în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
să ție registru de tot sufletul românesc. Cel slab trebuie încurajat și lăudat pentru ca să devie bun; trebuie trezită deșertăciunea lui, decorat la nevoie, trezite mii de speranțe în el, în caz de estremă nevoie ajutat chiar. Să se simtă că Soc[ietatea ] Matei Basarab reprezintă o putere enormă. ["DECI NU [ESTE] EXACT... "] 2257 Deci nu [este] exact ceea ce afirmă M[onitorul ] că cuvintele din Iași au fost rostite prin surprindere de către o persoană care n-avea nici un rol oficial la acea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Din 2004 sunt prezente și ceaiurile răcoritoare Nestea. Produsul este rezultatul parteneriatului dintre TCCC și Nestle în firma mixtă Beverage Partners Worldwide. O mențiune specială trebuie făcută în ceea ce privește băuturile concepute special pentru piața românească. Pentru Fanta Shokata, cu aromă de soc și lămâie, sau Fanta - Fructe de Pădure, s-a creat o identitate românească, dar în stilul firmei, astfel încât s-au integrat în familia sutelor de mărci ale sistemului. Un loc deosebit îl ocupă din 2002 o tripletă de ape minerale
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
aleasă de adolescenții români dintre alte opt arome. Apoi, în martie 2002, a fost introdusă varianta Madness, cu aromă de struguri, însoțită de campania intitulată „momente de nebunie” urmată în același an de varianta Shokata, cu aromă de flori de soc, sub semnul sloganului „șocant de răcoritoare”. Această Fanta Shokata are o rezonanță specială în România, aducând aminte de o băutură răcoritoare tradițională în mediul rural. Se pare că și denumirea acestui tip de băutură s-a „potrivit” după succesul produsului
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
degradării ei prin barbaria acaparatoare și primatul mijloacelor asupra scopurilor. H) Rousseau nu concepea contractul social ca un acord între guvernanți și guvernați, așa cum afirmă Al. Ivasiuc. Din contră, el spune în mod expres că aceasta nu se poate. (Contr. soc, III. Cap. I.) Guvernanții nu pot exista ca atare în momentul (ipotetic) al încheierii pactului; ei nu există decât a posteriori, ca mandatari sau, propriu-zis: „miniștri” (lat.: ministro == a sluji). Dar fiindcă doresc să cunosc obiecțiile teoretice pe care Al.
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
de case, vilișoare sau blocuri mari, populare, zugrăvite în „culori dragi și-ngrozitoare”, care înaintau adânc în zona rurală: imediat după capul de linie al tramvaielor sau al autobuzelor începeau întinderile de grâu, canalele cu șiruri de plopi sau de soci, ori desișurile minunate și inutile de salcâmi și mure. Satele din câmpiile verzi, din vârful dealurilor străvechi sau de malurile micilor râuri încă își mai păstrau forma intactă. Lumea purta haine grosolane și sărăcăcioase (nu conta că pantalonii erau peticiți
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
mondial, scrisă, ca și cele care vor urma sau ca piesele de teatru, după rețetele realismului socialist. Sobrietatea stilului și unele însușiri de povestitor nu reușesc să salveze o literatură prea îndatorată comenzilor ideologice. SCRIERI: Hartene, Chișinău, 1947; Pe Valea Socilor, Chișinău, 1947; Scrieri, Chișinău, 1966; Povestiri. Teatru. Publicistică, Chișinău, 1975. Repere bibliografice: H. Corbu, Interpretări, Chișinău, 1970, 105-209; V. Coroban, Profiluri literare, Chișinău, 1972, 5-10; Ctitori de lumină, Chișinău, 1986, 5-20; Eliza Botezatu, Poezia și dialectica vieții, Chișinău, 1988, 80-98
ADAM-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285173_a_286502]
-
supravegheată constant de statul roman prin formarea acelor agri decumates, prin ridicarea de castra sau alte construcții militare, prin staționarea de trupe și întemeierea de așezări. Cea de-a doua zonă îngloba triburi sau regate având statutul de amici et socii populi Romani, precum cele ale cheruscilor, chattilor, semnonilor, marsylor, hermundurilor, marcomanilor și quazilor, așadar ținuturile din proximitatea provinciilor Germania, Raetia, Noricum, Pannonia, respectiv teritoriile de astăzi ale Olandei, Germaniei până la Wesser, Bohemiei, Austriei Inferioare, Moraviei și Slovaciei sud-vestice. În sfârșit
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
S. Ephraemi Syri opera. Textum syriacum, graecum, latinum..., recensuit S.G. Mercati, I, 1, Roma, 1915; P. Maas, Frühbyzantinische Kirchenpoesie. Anonymen Hymnen des V-VI Jahrhunderts, Kleine Texte für Theologie und Philologie, 52-53, Bonn, 1910; G. Cammelli, Romano il Melode, Inni, Soc. Edit. Fiorentina, Firenze, 1930; E. Mioni, Romano il Melode. Studiu critic și zece imnuri inedite, Paravia, Torino, 1937; Poeti bizantini. Text, trad. și comentariu de R. Cantarella, nouă ediție sub îngrijirea lui F. Conca, Rizzoli, Milano, 1992; Sancti Romani Melodi
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
G., după expresia lui Gheorghe Crăciun, „un personaj camilpetrescian”. SCRIERI: Doisprezece prozatori (volum colectiv), Cluj-Napoca, 1988; Scene din viața lui Anselmus, București, 1990; Fragmente salvate (1975-1989), pref. Vladimir Tismăneanu, Iași, 1996; Propoieziții, Satu Mare, 1998; Exerciții de tragere cu pușca de soc, Pitești, 1998; (Re-)citindu-l pe Eminescu. În umbra Timpului, Bistrița, 2000; OftalMOFTologia sau Ochelarii lui Nenea Iancu, postfață Mircea Muthu, Cluj-Napoca, 2002; Logodnica mecanicului Gavrilov, Cluj-Napoca, 2002. Antologii: Șase basme minunate toate într-o singură carte..., [Brașov], 1989; Repere
GOGEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287307_a_288636]
-
S. Ephraemi Syri opera. Textum syriacum, graecum, latinum..., recensuit S.G. Mercati, I, 1, Roma, 1915; P. Maas, Frühbyzantinische Kirchenpoesie. Anonymen Hymnen des V-VI Jahrhunderts, Kleine Texte für Theologie und Philologie, 52-53, Bonn, 1910; G. Cammelli, Romano il Melode, Inni, Soc. Edit. Fiorentina, Firenze, 1930; E. Mioni, Romano il Melode. Studiu critic și zece imnuri inedite, Paravia, Torino, 1937; Poeti bizantini. Text, trad. it. și comentariu de R. Cantarella, nouă ediție sub îngrijirea lui F. Conca, Rizzoli, Milano, 1992; Sancti Romani
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
noaptea-i la tine! O caută naiul prin floarea de tei, Prin râuri ce fug din munți spre coline Și-n lacrima blândă a ochilor mei. În clopote surde și-n cuiburi de cuc, Aleargă cu vântul o frunză de soc, O lasă uitării, pe-o creangă de nuc, Iar eu caut steaua ce-aduce noroc. Din ce a fost ieri, azi nimeni nu știe, La porți de granit doar gândul vorbește, Spre lumi paralele răspunsul învie, Iar Timpul rănit, în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
spune că noaptea-i la tine! O caută naiul prin floarea de tei,Prin râuri ce fug din munți spre colineși-n lacrima blândă a ochilor mei.În clopote surde și-n cuiburi de cuc,Aleargă cu vântul o frunză de soc, O lasă uitării, pe-o creangă de nuc, Iar eu caut steaua ce-aduce noroc.Din ce a fost ieri, azi nimeni nu știe,La porți de granit doar gândul vorbește,Spre lumi paralele răspunsul învie,Iar Timpul rănit, în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
Arțar, calaican, funingine și mușuroi de cârtiță”, „Arțar, caraboi, piatră acră și piatră vânătă”, „Sovârf, arțar, piatră acră, funingine și mușuroi de cârtiță”, „Fructe de boz și piatră acră”, „Boz, calaican și piatră acră”, „Arin, boz și calaican”, „Fructe de soc și piatră acră”, „Soc, calaican și piatră acră”, etc. chestiunea „murdantului” („substanțe astringente ce se adaugă băilor de vopsea în scopul de a debarasa lâna de impuritățile sale și a permite materiei colorante să pătrundă în profunzime în fibrele țesutului
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mușuroi de cârtiță”, „Arțar, caraboi, piatră acră și piatră vânătă”, „Sovârf, arțar, piatră acră, funingine și mușuroi de cârtiță”, „Fructe de boz și piatră acră”, „Boz, calaican și piatră acră”, „Arin, boz și calaican”, „Fructe de soc și piatră acră”, „Soc, calaican și piatră acră”, etc. chestiunea „murdantului” („substanțe astringente ce se adaugă băilor de vopsea în scopul de a debarasa lâna de impuritățile sale și a permite materiei colorante să pătrundă în profunzime în fibrele țesutului”136), care îi chinuia
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Idem, Pomelnicul Mănăstirii Govora, în „Mitropolia Olteniei”, XIII, 1961, nr. 10-12, p. 795 și urm. Pentru pomelnicul schitului vâlcean Cheia vezi At. Mironescu, Istoricul eparhiei Râmnicului, București, 1906, p. 352-358. 61. Nicolae Iorga, Inscripții din bisericile României, vol. II, București, Soc, 1908, p. 366. 62. Tot la Mărginenei, Marica (pe care o putem vedea pictată în biserica Mănăstirii Hurezi și în cea de la Măgureni împreună cu părinții, frații și surorile sale), a dăruit o cruce de lemn, împodobită cu smalț și pietre
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mai cu seamă în cazul văduvelor, implicate, de regulă, în cauze civile). Ana, soția lui Bârsan (văduvă?), „se pârâse” cu Șandru Negrul, vărul ei, pentru niște sate. Ștefan cel Mare îi dă dreptate femeii și îi întărește stăpânirea peste localitățile Soci și Dușești (la 25 septembrie 1462), tot așa cum, mai înainte - prin 1461, dacă nu cumva și mai devreme - îi întărise Dușcăi, fiica lui Toader, și copiilor ei, satele Doliești și Liontenești și o jumătate din Măzărești și din Poiana Călugăriței
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
médecine, Payot, Paris, 1970. Balint, M., Le médecin, son malade et la maladie, Payot, Paris, 1972. Banciu, D.; Rădulescu, S.; Voicu, M., Introducere în sociologia devianței, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985. Banu, G., „Certificatul medical prenupțial”, în Rev. Ig. Soc., 5, 1936. Banu, G., „Eugenia poporului românesc”, în Rev. Ig. Soc., 11.12, 1941. Banu, G., „Eugenie, ereditate, rasă”, în Mari probleme de medicină socială, București, 1938. Banu, G., L’hygiène de la race, Masson, Paris, 1939. Banu, G., La science
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
la maladie, Payot, Paris, 1972. Banciu, D.; Rădulescu, S.; Voicu, M., Introducere în sociologia devianței, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985. Banu, G., „Certificatul medical prenupțial”, în Rev. Ig. Soc., 5, 1936. Banu, G., „Eugenia poporului românesc”, în Rev. Ig. Soc., 11.12, 1941. Banu, G., „Eugenie, ereditate, rasă”, în Mari probleme de medicină socială, București, 1938. Banu, G., L’hygiène de la race, Masson, Paris, 1939. Banu, G., La science de la médecine sociale, București, 1940. Banu, G., Sănătatea poporului român, București
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mentale”, în Rêv. Psychol. Peuple, 15, 3, 273, 1960. Ellsworth, R.B., Non-professionals in psychiatric rehabilitation, Appleton-Century-Crofts, New York, 1967. Enăchescu, C., „Considerazioni sulla terapia per mezzo dell’ativita artistica nel trattamento e riabilitazione psicosociale dei malati di mente”, în Ruv. Psicol. Soc., 36, 2-3, 1969. Enăchescu, C., Igiena mintală și recuperarea bolnavilor psihici, Editura Medicală, București, 1979. Enăchescu, C.; Marinescu, D., „Relația incidenței conduitei suicidare - bioritm”, în Neurologia, 3, 1985. Enăchescu, C., Psihosexologie, ediția a II-a, Editura Universal Dalsi, București, 2000
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
characteristics of the presuicidal syndrome”, în Rêv. Roum. Neurol., 30, 2, 1992. Enăchescu, C., „Sindromul presuicidar”, în Neurologia, 1-2, 1991. Enăchescu, C., „Struttura ed esistenza nella psicologia normale e patologica (Saggio nella questione ontologica nella patologia mentale)”, în Riv. Psicol. Soc., 17, 4, 1970. Enăchescu, C., „Suicidul și balanța pulsiunilor”, în Bul. Inf. IPSMP, 2, 4, 1994. Enăchescu, C., Tratat de psihanaliză și psihoterapie, EDP, București, 1998. Enăchescu, C., Tratat de psihologie morală, Editura Tehnică, București, 2002. Enăchescu, C., Tratat de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
psychiat, 8, 1980. Laplantine, F., Anthropologie de la maladie, Payot, Paris, 1981. Laplantine, F., „Ethnopsychiatrie et ethnoscience”, în Confr. psychiat., 21, 1982. Larchet, J.Cl., Terapeutica bolilor mintale, Harisma, București, 1997. Laurent, E., „Les maladies des prisoniers. Etude d’hygiène pénitentiaire”, în Soc. d’études sci., Paris, 1892. Lazarus, R.S., Psychological stress and the coping process, MacGraw-Hill, New York, 1966. Le Gendre, P., La vie du médecin, Maloine, Paris, 1931. Le Senne, R., Traité de morale génerale, PUF, Paris, 1961. Lee, M.A.; Nelson
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]