1,004 matches
-
Chestionarul aplicat locuitorilor a vizat percepția asupra cadrului fizic, cartierului, zonei, imobilulului, apartamentului, asupra modului în care funcționează asociația de proprietari, piața imobiliară, cum se face gestiunea cheltuielilor de întreținere, care este gradul de implicare al proprietarilor, relațiile între vecini, sociabilitatea medie etc. Cât de important este pentru dumneavoastră cartierul în care locuiți? Locuitorii străzii vizate consideră importante locuirea, habitatul și sunt mulțumiți de locul în care trăiesc (61% declară că sunt mulțumiți de orașul în care trăiesc, 75% se declară
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
pe bloc etc.). În zona cercetată, bătrânii nu se cunosc (locuitorii s-au rulat de-a lungul timpului), copii nu prea sunt, iar cei care sunt nu au unde se întâlni (sunt cvasiabsente locurile de joacă), nu sunt rețele de sociabilitate între tineri (înafara celor virtuale, pe internet), relațiile cu țiganii au același specific (dat de faptul că indiferent cât de mulți sau puțini sunt, ei se întâlnesc ostenativ în mijlocul drumului, adesea blocându-l). Sunt numeroase cazurile de izolare ale unor
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
diferiți, în funcție de ... condițiile socio-economice și de stilul de viață: bogații puteau merge să se trateze în țări însorite, în sanatorii luxoase, organizate ca microsocietăți cu obiceiuri specifice: cură de aer, alimentație rațională, cu norme stricte, cu ritualuri și practici de sociabilitate (ruptura cu exteriorul nu era completă, unele așezăminte spitalicești aveau acorduri cu universitățile pentru ca internații să-și poată continua studiile ...). Mai târziu aveau să fie create "sanatorii" pentru săraci (care se vor închide treptat în țările dezvoltate, în jurul anului 1950
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
p. 57. 189 http://www.financiarul.ro/2009/09/11/sistemul-de-irigatii-din-romania-era-devalizat-la-sfarsitul-anului-1997. 190 http://www.lumeasatului.ro/615-noi-finantari-pentru-industria-alimentara.html. 191 http://www.obiectivbr.ro/economic/39495-ministerul-agriculturii-vrea-impozitarea-terenurilor-lasate-parloaga. 192 Sociologia tranziției. Valori și tipuri sociale în România, 1996; Spațiul social al tranziției, 2000; Sociabilitatea în spațiul dezvoltării, 2003; Dezvoltare comunitară. Cercetare, practică, ideologie, 2005 etc. 193 Sunt considerate orașe monoindustriale orașele care au un angajator principal ce concentrează majoritatea salariaților din localitate (conform datelor din Fișa Întreprinderilor 2002 a INS, ponderea salariaților din principala
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
înseamnă "acolo unde se stabilesc oamenii". 268 Fragmentarea teritorială și excluderea socială (orașe care pierd și orașe care câștigă), deficiențele de "monitorizare" (sunt tot mai dificil de distins limitele orașului, raporturile omului cu teritoriul său identități teritoriale fragilizate, forme de sociabilitate slăbită), politici urbane rupte de politicile sociale (politici de schimbare în plan material, infrastructural, fără a se ține cont de părerea, de voința, de aspirațiile locuitorilor orașului (acolo unde astăzi e o fabrică, mâine apare un "butic", în locul unui parc
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
zone-cartiere cu risc ridicat pentru un comportament antisocial, delicvența juvenilă, consumul de droguri, stupefiante; d) Cauze relaționale: dificultăți de comunicare (limbaj nedezvoltat, sărac, dezorganizat din cauza lipsei de stimulare); tulburări de articulație, ritm, fluență, voce, tulburări de relatare, evocare, lipsă de sociabilitate, introversiune accentuată; dificultăți de integrare în grup (respingerea de către membrii grupului, marginalizarea, izolarea); Principiul interactiv al acțiunii educațional terapeutice obligă ca activitățile educative să fie valorificate sub toate aspectele terapeutice ca urmare a faptului că aceste categorii terapeutice nu pot
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
apărarea memoriei fostului său profesor Aron Pumnul. Eminescu revine în semestrul de iarnă 1871-1872, când urmează cursuri de drept, de filozofie, de economie politică, de limbi romanice, precum și de anatomie, fiziologie și medicină legală. În întreaga perioadă vieneză, „cu toată sociabilitatea pe care o manifesta și prieteniile pe care le cultiva, cea mai mare parte a timpului E. o consacra lecturilor și creației poetice. Împrumuta fie direct, fie prin intermediul colegilor cărți de la biblioteci, citea ziare și reviste la cafenele și studia
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
al cărui produs finit poartă pecetea eternității: "în singurătate, Caragiale era și el un depresiv, cam ca și Eminescu. Își regăsea buna dispoziție între oameni, glumind și râzând ca Figaro, ca să nu plângă"73. Observația lui Cioculescu este relevantă pentru sociabilitatea, pentru apetența comunicativă a scriitorului comic necesitând organic un cadru de desfășurare în care râsul să se poată "propaga cu ecou"74. Sterilitatea anilor de la Berlin se poate explica prin dezrădăcinarea dintr-un mediu social ale cărui vibrații le-a
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
femei).551 Psihologizarea personajelor este un factor de stimulare a facultăților expresive și empatice ale cititorului, inclusiv moartea unor eroi (de cele mai multe ori feminini). Adăugarea, la valorile percepute ca tipic masculine (violența fizică, forța, tehnica), unora considerate ca feminine (empatie, sociabilitate, introspecție), corespunde unei "psihologizări a societății" petrecută în anii '60, când crește masiv rata școlarizării, simultan cu prelungirea socială a tinereții datorată educației, când sunt valorizate abilitățile psihologice, sociale, comunicaționale, mai degrabă decât cele strict economice.552 Pentru a confirma
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
cheamă trecut și viitor. Acesta este un atribut esențial al imaginației, este ceea ce a conferit măreție speciei voastre. Nimic altceva. Nici faptul că vă trageți din maimuță, nici utilizarea uneltelor, nici vorbirea, nici violența sau grija pentru progenituri și nici sociabilitatea. Toate acestea se regăsesc și la celelalte animale. Dar măreția voastră constă În imaginație. Capacitatea de a imagina este componenta principală a ceea ce Înțelegeți voi prin inteligență. Aveți impresia că această capacitate este abia un pas util În procesul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
în vorbă cu oameni necunoscuți, aparent fără nici o dificultate.) Îmi închipuiam că voi căpăta și eu acest talent - poate după ce voi trece peste sfiala copilăriei și a adolescenței - dar n-a apărut niciodată și acum îmi dau seama că acea sociabilitate firească de care păreau să se bucure oriunde se duceau este mai degrabă legată de o anumită epocă și nu de vreo maturizare deosebită a comportamentului. — Bună șuncă, spuse omul după ce luase o îmbucătură. Dar să știți că mie-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
după ce omenirea a dobândit conștiința progresului. Condițiile ce trebuiesc îndeplinite pentru dobândirea acestei conștiințe sunt: 1. cunoașterea legilor naturii și, prin aceasta, înlăturarea unor pericole naturale și punerea în serviciul omeniri a anumitor forțe ale naturii; 2. apariția spiritului de sociabilitate bazat pe fenomenul de simpatie reciprocă a oamenilor. Cu cât această simpatie crește, se diminuează egoismul creându-se condiții pentru înfăptuirea păcii sociale; 3. Dezvoltarea tehnicii care concură la bunăstarea omenirii. Apariția cooperației și dezvoltarea acesteia sunt de neconceput fără
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
de la aceste întrebări și urmărind implicațiile ideilor și noțiunilor de lucru, la conturarea a trei teze kantiene fundamentale privitoare la creația poetica: 1) geniul este un compus din natură și raționalitate, ale cărui manifestări sunt strâns legate și influențate de sociabilitate; 2) condiția de posibilitate a metaforei este jocul liber concurent al facultăților subiective, imaginația și intelectul; 3) poezia reprezintă un mod particular de cunoaștere a omului și a lumii în deschiderea suprasensibilului. Le prezentăm, pe rând, în paginile ce urmează
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
aceste sensuri vor fi contopite mai apoi la temeliile accepției kantiene a geniului de "compus" pe baza a două elemente principale, natura și raționalitatea, cărora li se adaugă un al treilea factor, cu rol hotărâtor în cultivarea și manifestarea lui: sociabilitatea. O accepție destul de apropiată, în parte, daca nu expresiv, atunci ideatic (cum se va putea observa pe parcursul acestei prezentări) celei pe care Denis Diderot o expunea în articolul pe această temă publicat în Enciclopedie, bazată pe amplitudinea spiritului și pe
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
decât un obiect cu care spiritul nu mai are nimic de-a face"138. Ceea e caută poetul autentic nu este satisfacția prin realizat (poemul, cartea), ci prin actul de a realiza, prin faptul singularei sale rostiri. Destinate, totuși, în virtutea sociabilității naturale a omului (pe care filosoful o are tot timpul în vedere în problema frumosului artistic), altcuiva. Artistul este o spiritualitate rafinată, "un om fin", scrie Magister Kant, "înclinat spre și înzestrat pentru a comunica plăcerea lui altora", și "nu
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
întărește plăcerea noastră. Se conturează astfel două perfecționări ale naturii și sensibilității noastre, două momente de bucurie: unul, pentru că facultățile noastre de cunoaștere, intuiția și imaginația noastră, vederea și tactul nostru mânuiesc cu ușurință realitatea; și un al doilea, pentru că sociabilitatea noastră naturală se împlinește, se manifestă liber, este motiv de plăcere și ne face să ne simțim bucuroși într-o formă elementară: asistând la o bucurie a celorlalți care este comună cu a noastră și nu în contradicție cu ea141
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
letto Virgilio, Orazio, Severino, Tulio, e non una volta ho letto mă mille"155) că disponibilitatea creatoare se dezvoltă sub influența directă a operei marilor artiști, îi îndemna constant pe scriitorii tineri la lectură și la studiu. Tot în contextul sociabilității, introduce filosoful, implicit, și tema competitivității ca factor de formare și afirmare a artistului. Înclinația firească a subiectului spre sociabilitate, ca "stare" în care acesta "simte mai intens condiția să de om", nu presupune armonia totală, cordialitatea generală, afectul reciproc
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
influența directă a operei marilor artiști, îi îndemna constant pe scriitorii tineri la lectură și la studiu. Tot în contextul sociabilității, introduce filosoful, implicit, și tema competitivității ca factor de formare și afirmare a artistului. Înclinația firească a subiectului spre sociabilitate, ca "stare" în care acesta "simte mai intens condiția să de om", nu presupune armonia totală, cordialitatea generală, afectul reciproc permanent. Societatea civilă este o relație plurala de indivizi liberi care, fără să-și dăuneze independența personală prin uniunea lor
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
se realiza. Nu numai în ceea ce privește artă, ci în general, "iscusința nu se poate dezvolta serios în exemplarele speciei umane altfel decât prin efectul inegalității între oameni" în ansamblul numit societate civilă 157. Și este tocmai acest al doilea mod al sociabilității, negativ prin manifestări imediate dar pozitiv prin repercusiunile lui formative profesionale și morale (nu doar duce la perfecționarea aptitudinilor într-un domeniu sau altul ci și îndârjește caracterul), cel care conține germenul evoluției subiectului și a speciei. Rezistență, insistă autorul
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
împotrivirea pe care trebuie să o înfrunte, cu atat mai fermă este dispoziția lui de a o învinge. Cu cât mai puternic obstacolul, cu atat mai neclintita vrerea lui de a-l înlătura. Insociabilitatea este de fapt o formă de sociabilitate, un alt chip al ei. Iar realizările individuale sunt, într-o anumită măsură, roadele acesteia, cresc din pornirea naturală a omului de a depăși dificultățile și, daca este nevoie, de a-și afirmă superioritatea între ceilalți. Comparația pe care Kant
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
cei din jur. În măsura în care împărtășește cu ceilalți sentimentul de satisfacție prin frumos, subiectul care judecă se identifică cu ei și ca parte a sferei tuturor indivizilor capabili de judecată. Prin caracterul comun al acestui sentiment de plăcere, omul face proba sociabilității sale naturale împlinită prin cultură însușita în contextul comunității, a apartenenței sale efective la marea familie a Umanității. Cum spunea Herder că un ecou al maestrului sau Kant -, a situației lui de particular în general, de verigă într-un lung
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
sale efective la marea familie a Umanității. Cum spunea Herder că un ecou al maestrului sau Kant -, a situației lui de particular în general, de verigă într-un lung lanț în afara căruia existența să n-ar avea nici un rost162. Iar sociabilitatea, prezentată de Kant drept a treia condiție a artistului, după natură și raționalitate, în afară de a proiecta o umbră de îndoială asupra caracterului de finalitate fără scop al operei de artă (geniul pare să caute, prin creația lui, comunicarea cu ceilalți
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
o utilizare tehnic] a termenului, dar aproape toți se las] purtați de înțelesul s]u curent și pot fi auziți predicând despre egoism la fel de p]timaș că și Hobbes. (Vezi Wilson, 1975; vezi și Midgley, 1979, 1985, capitolul 14.) vii. Sociabilitate, conflict și originile moralei Dup] ce am r]spuns acestor obiecții care se opun ideii c] oamenii au inclinații sociale firești, ne punem urm]toarea întrebare: ce relație au aceste inclinații cu morală ? Ele nu o compun, dar cu sigurant
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lor și c] o domnie proast] era vina lor la fel de mult ca și a regelui. Puterea regelui și a celor care l-au f]cut rege este distrus] de vulnerabilitatea să inerent] dac] nu e folosit] pentru a face bine. Sociabilitatea pare a fi o tr]s]tur] uman] universal]. Asceții sunt o posibil] excepție, dar se poate susține c] și aceștia se înconjoar] de imaginile unor persoane cunoscute sau inventate pentru a avea confort și un punct de reper. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s]tur] uman] universal]. Asceții sunt o posibil] excepție, dar se poate susține c] și aceștia se înconjoar] de imaginile unor persoane cunoscute sau inventate pentru a avea confort și un punct de reper. Nu se poate ști deocamdat] dac] sociabilitatea este o pornire instinctiv], așa cum susțin sociobiologii, sau o dependent] înv]țâț], dobândit] fâț] de alții. Din fericire, aceast] problem] nu este atat de important] în discuția de fâț]. O condiție aparent necesar] în susținerea relațiilor din cadrul tuturor societ]ților
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]