727 matches
-
asupra locurilor de muncă 555. Mai întîi, a propus ideea unei creșteri economice care să poată fi susținută. SPD a insistat pe necesitatea coordonării politicilor în ceea ce privește chestiunile bugetare, schimbul de informații și datele comune. În această perspectivă, era necesar, după social-democrația germană, să se realizeze proiecte structurale de mare anvergură, precum cele propuse de J. Delors. Apoi, SPD a sugerat crearea de locuri de muncă în noi sectoare. De exemplu, ar fi utilă promovarea locurilor de muncă în sectorul serviciilor prin
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
politicile economice". În fine, CES a sprijinit principiul că PSE trebuie să combată competiția fiscală. În concluzie, CES a sprijinit principiile de policy-mix economic, de luptă împotriva competiției fiscale și coordonare a politicilor economice între actorii instituționali implicați. SDI. Reprezentantul social-democrației italiene, Mario Dido, a recunoscut drept importante acțiunile asupra rigidităților structurale, "coordonarea politicilor fiscale la nivel european pentru reechilibrare în favoarea muncii; reforma statului social și adoptarea unei politici a veniturilor negociate cu partenerii sociali"582. SDI a considerat totuși insuficiente
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
politica monetară singură nu poate promova expansiunea cererii". În plus, SDI și-a invitat omologii să redefinească bugetul comunitar în funcție de principiul "care pune pe același plan piața unică, moneda unică și coeziunea economică și socială a Uniunii Europene". Pe scurt, social-democrația italiană reclama concertarea politicii de relansare a creșterii, precum și un "autentic" buget european pentru susținerea acestei cereri. Tonul este ferm în favoarea unei concertări europene. PS francez. Reprezentantul prim-ministrului francez Lionel Jospin a afirmat clar obiectivul: "restabilirea ocupării complete a
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
Cu toate acestea, eficacitatea strategiei de la Lisabona rămîne să fie dovedită. De pildă, PSOE n-a ezitat să-și exprime scepticismul față de efectele ei socio-economice667. Și alți lideri au formulat rezerve, cu ocazia Congresului de la Berlin, în mai 2001. Liderul social-democrației francofone din Belgia și vicepreședintele Internaționalei Socialiste, Elio Di Rupo, este și el nemulțumit. S-a cerut ca extinderea să aibă loc "fără consecințe sociale severe. Militanții spun că noi [PSE] nu controlăm dezvoltarea UE și a economiei globale. PSE
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
la guvernare. A. Guterres se implică mult în activitatea de punere în practică a programului. Tactic, el speră să schimbe principiul și praxisul tradiționalismului economic printr-o întîlnire cu ministrul german de finanțe, Lafontaine. Dar există puternice tensiuni între liderul social-democrației germane și cancelarul său, G. Schröder, care susține o viziune destul de ortodoxă. Ca urmare, Lafontaine va demisiona. La asta se mai adaugă declarația Blair-Schröder, care insistă pe importanța rețetelor economice clasice. În această situație, A. Guterres își schimbă abordarea. Strategic
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
concepe soluții de compromis. În ciuda ambițiilor sale politice, PSE este departe de a fi rezolvat problema șomajului. Așadar provocarea rămîne. 10 Concluzii generale În chip de concluzii, vom desprinde principalele implicații ale studiului nostru în raport cu dezbaterile asupra morfologiei și politicilor social-democrației și ale europartidelor. De asemenea, vom continua evidențiind efectele analizei noastre în problematicile legitimității, democrației și reprezentării în UE. În plus, vom prezenta prelungirile analizei în raport cu chestiunea transformării Europei patriilor în Europa partidelor. În fine, vom concepe diferite scenarii. 10
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
măsură, analiaza actelor I și II ale politicii locurilor de muncă a PSE arată și divergențe între actorii partinici și guvernamentali. Acțiunile politice în favoarea locurilor de muncă nu sînt susținute unanim în PSE, anumite partide membre preferînd rețetele tradiționale ale social-democrației. În diferitele studii de caz, rezultă că europartidele sînt importante pentru analizarea integrării europene, căci partidele de guvernămînt recurg la ele pentru ca președinția UE pe care o dețin să fie un succes. Partidele europene devin actori reactivi dacă depind de
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
familiei democratice sunt: Egalitate sexuală și emoțională Drepturi și responsabilități reciproce în cadrul relațiilor Creșterea copiilor de către ambii părinți Contracte parentale permanente Autoritatea negociată în fața copiilor Obligații ale copiilor față de părinți Familia integrată social Sursa: Anthony Giddens, A treia cale. Renașterea social-democrației, Editura Polirom, Iași, 2001, p. 106 Democratizarea familiei poate fi considerată un proces concordant cu modelul de viață asumat drept postmodernist. Postmodernitatea 61, ca paradigmă, permite pentru cei care o adoptă deschideri spre toleranță, acceptarea principială a egalității, inclusiv în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
în legislația României comuniste (1948-1989)”, în Liliana Cristina Olteanu; Elena Simona Gheonea; Valentin Gheonea, Femeile în România comunistă. Studii de istorie socială, Editura Politeia -SNSPA, București, 2003. Giddens, Antony, Sociologie, Editura ALL, București, 2000. Giddens, Anthony, A treia cale. Renașterea social-democrației, Editura Polirom, Iași, 2001. Gilligan, Carol, In a Different Voice: Psychological Theory and Women’s Development, Harvard University Press, Cambridge, Massachusets, 1982. Goleman, Daniel, Inteligența emoțională, Editura Curtea Veche, București, 2001. Goodwin, Barbara, Using Political Ideas, John Wiley and Sons
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
nu ale viitorului tehnologic. Proletariatul clasic, cel descris de Marx și Engels, nu mai supraviețuiește decât în paginile îngălbenite de vreme ale manualelor de materialism istoric. Noi grupuri sociale l-au înlocuit, au apărut noi categorii de probleme și interese. Social-democrația occidentală a renunțat de mult la visul absurd al unei răsturnări globale a relațiilor productive. Dimpotrivă, ceea ce s-a dovedit posibil în Vest a fost proiectul unei societăți în care să existe un mereu accentuat interes al statului pentru straturile
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
fără clase, concepută ca o asociere liberă de indivizi. E incendiul anarhiei finale sfârșitul Manifestului, cum zice Kautsky. Comuniștii sunt anarhiști la finalitate. Dar eu - ce-i în gură și-n căpușă. Nu mă dau înapoi. Nu pot să mint. Social-democrația e laptele bătut al comunismului. Știți ce vor social-democrații? Să facă și bine, dacă se poate, dar să nu facă ceea ce trebuie. Social-democrația e anticamera comunismului. Numai că, dacă prin social democrație s-a intrat în comunism, nu se poate
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
Dar eu - ce-i în gură și-n căpușă. Nu mă dau înapoi. Nu pot să mint. Social-democrația e laptele bătut al comunismului. Știți ce vor social-democrații? Să facă și bine, dacă se poate, dar să nu facă ceea ce trebuie. Social-democrația e anticamera comunismului. Numai că, dacă prin social democrație s-a intrat în comunism, nu se poate ieși din comunism tot pe-acolo. E ca o ușă care se poate deschide numai dintr-o parte. Social democrații n-au forță
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
democrație s-a intrat în comunism, nu se poate ieși din comunism tot pe-acolo. E ca o ușă care se poate deschide numai dintr-o parte. Social democrații n-au forță activă de luptă. Păi n-au guvernat Germania social-democrații? Prăbușirea comunismului -ca regim totalitar-poate fi explicată prin faptul că teroarea și minciunea „de stat”nu puteau să dureze la nesfârșit. Adevărul nu putea fi ascuns și camuflat sub o falsă imagine prea multă vreme. Pe măsură ce tot mai mulți oameni
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
felul de ajustări, ameliorări și ungeri ale rănilor care apar pe parcurs. Deci, nu eventuala venire a PDSR-ului la putere este problema, ci faptul că va începe cu aceleași amânări, cu aceleași tergiversări cunoscute ale reformei [...] nu cred că social-democrația este o soluție în 2000 pentru o țară care vine după 40 de ani de socialism.” La fel de promptă este și opinia domnului Mircea Dinescu, după alegerile din 2000, care a declarat la Suceava: „Au trecut de atunci 10 ani și
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
care până acum nu le-a prea dat!” Mai departe se spune în interviu: „Și totuși, sondajele arată o accelerată alunecare spre stânga. Și nu este vorba doar de partide și alegători. Sindicatele blochează privatizarea, miliardarii dau pe nări fumul social-democrației, plângând pe umerii săracilor, iar unii politicieni vorbesc chiar despre «renaționalizări» ale fabricilor. Cum vi se pare acest tablou? - Nefiresc. Toată lumea se leapădă ca de Satana de dreapta politică. Aproape nimeni nu mai vorbește de reformă, de însănătoșirea economiei prin
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
-ului. El s-a orientat la început către un protocol cu PDSR - care s-a dovedit a fi un eșec -, către atragerea unor politicieni sau partide dinspre zona fostei puteri feseniste (Stolojan, ApR-ul lui Meleșcanu) și către combinația dintre social-democrație și liberalism, în loc să coaguleze toate curentele dreptei democratice (liberalismul, creștin democrația, conservatorismul, curentul popular) către o alternativă la puterea actuală și la perioada anterioară. PNȚCD-ul se află într-un proces de rătăcire organizațională și doctrinară. Singura forță mai activă
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
decât înainte. Însă, pe de altă parte, s-ar părea că sărăcia e profitabilă exact pentru cei care se luptă sau se fac că luptă mai avan cu ea. Adică pentru politicienii aflați la putere. Nu demult, un baștan al social-democrației recunoștea că partidul lui are «un electorat mai sărac, mai bătrân, mai puțin școlarizat». Pe scurt, ăștia au venit și sunt ținuți la putere cu voturile săracilor. Și ale celor mai săraci cu duhul. Moldova să trăiască! Și săracii ei
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
Național par să fi dispărut, atunci trebuie să ne îndreptăm atenția asupra unei duble probleme: cum să explicăm mai întâi supraviețuirea formațiilor (două-trei) presupuse a fi delegitimate de către regimul "socialismului real" și, apoi, de ce anumite partide reapar, iar altele nu (social-democrația în primul caz, iar pentru cel de-al doilea amintim, Partidul Republican al Agricultorilor și Micii Țărănimi 6 partidul agrar și Partidul Socialist Național, ambele fiind stâlpi ai sistemului de partide din perioada Primei Republici 7, etc)? Motivele acestor eșecuri
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
și vechi, în frunte cu agrarienii și cu național-socialiștii. O etichetă prestigioasă nu e de ajuns. Era necesară ceea ce se numește diferențierea Forumului Civic, eliminarea elementelor nou liberale din acest ansamblu foarte disparat pentru a realiza umplerea cochiliei goale a social-democrației atât pe plan ideologic cât și pe plan sociologic 22. De ce ČSSD a avut o întoarcere reușită, iar alte partide istorice nu? Aceasta e întrebarea care se pune acum. Referitor la acest subiect, să precizăm că au existat mai mulți
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
istorice nu? Aceasta e întrebarea care se pune acum. Referitor la acest subiect, să precizăm că au existat mai mulți factori determinanți, dincolo de aspectele materiale și internaționale evidente astăzi, dar care nu se prezentau astfel la vremea aceea: legăturile cu social-democrația germană sau statutul de partid victimă al fuziunii cu partidul comunist în iulie 1948. Considerăm că acest ultim punct este esențial pentru a înțelege ralierea personalităților ex-comuniste ("șaizeci și opții" în momentul normalizării de prim plan, dar nu suficient (așa cum
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
normalizării de prim plan, dar nu suficient (așa cum atestă multiplele tentative de "refondare" comunistă 23). Pe de altă parte, în opoziție cu Partidul Socialist-Național24, ČSSD reprezenta o etichetă mai puțin conotată pe plan identitar (naționale). Din acest punct de vedere, social-democrația era mai conformă nu numai cu o anumită idee de "normalitate" europeană, dar supraviețuirea sa pe termen lung ni se părea a corobora la ideea existenței clivajului proprietari/muncitor mai mult decât la aceea a clivajului maximaliști/minimaliști (oricum, unul
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
clivajului maximaliști/minimaliști (oricum, unul nu-l exclude pe celălalt). Refondat sau recuperat de personalitățile din motivații foarte diferite, ČSSD prezintă avantajul unei identități multiple corespunzând unor opțiuni strategice sau ideologice, individuale sau colective numeroase. Turul de forță al noii social-democrații cehe a fost mai curând de a ocupa decât de a reocupa un segment vid în practică, întrucât era ocupat doar de comuniști (cel al clivajului proprietari/muncitori pe al doilea versant) și de a apărea ca pricipalul dacă nu
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
decât de a reocupa un segment vid în practică, întrucât era ocupat doar de comuniști (cel al clivajului proprietari/muncitori pe al doilea versant) și de a apărea ca pricipalul dacă nu singurul concurent al ODS. Luarea la cunoștință de către social-democrații a acestui fenomen a durat ceva timp: abia în 1995 partidul reunit în congres și-a interzis într-o manieră iterativă orice colaborare (la nivel național) cu comuniștii. De asemenea, fără nici o îndoială, pornind de la aceste date, social-democrații duc un
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
sunt fără îndoială marca unei instituționalizări insuficiente a partidului pe acest clivaj, dar și a unei dificultăți în a realiza o politică de stânga atunci când economia trebuia restructurată, ceea ce Klaus refuzase a pune în practică din 1992 până în 1997. Sigur, social-democrația cehă se străduiește să devină o veritabilă social-democrație, în sensul "sociologic" al termenului, nu doar un partid de idei25, pentru a relua analiza lui D.-L. Seiler 26: în privința situației actuale, este dificil a determina dacă această "social-democrație în devenire
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
partidului pe acest clivaj, dar și a unei dificultăți în a realiza o politică de stânga atunci când economia trebuia restructurată, ceea ce Klaus refuzase a pune în practică din 1992 până în 1997. Sigur, social-democrația cehă se străduiește să devină o veritabilă social-democrație, în sensul "sociologic" al termenului, nu doar un partid de idei25, pentru a relua analiza lui D.-L. Seiler 26: în privința situației actuale, este dificil a determina dacă această "social-democrație în devenire" și-a terminat mutația sa. Dar de asemenea
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]