1,301 matches
-
culturale). Elementele respective se află în interacțiune și sunt necesare în luarea unei decizii. De exemplu: corpul meu îmi semnalează că este obosit (elemente proprioceptive), dar este zi (elemente perceptive), sunt la serviciu și nu e decât ora 15 (determinism sociocultural: norma socială conform căreia nu trebuie să dormi în timpul zilei și, mai ales, în timpul serviciului!). Combinarea acestor elemente îmi va condiționa luarea deciziei, iar în exemplul nostru nu va favoriza alegerea opțiunii de « a merge la culcare». Aici intervine un
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
anacronică ambiția școlii de a transmite tinerelor generații toată cunoașterea relevantă acumulată până în momentul respectiv. • Societățile contemporane au într-o măsură tot mai mare un caracter deschis, prin care libertatea de circulație a individului și posibilitatea de manifestare a identităților socioculturale multiple au condus la societăți de tip mozaic, multiculturale; adaptarea ridică probleme noi, culturale și lingvistice, atât în mediul de apartenență, cât și în posibilele medii de adopție. • Evoluțiile economice și politice din plan european și mondial, caracterizate de globalizare
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
în care aceasta este proiectată și derulată. Organizarea activităților de învățare în jurul unor competențe integrate/transversale mobilizează resursele oferite de disciplinele școlare, dar rezultatul final trece dincolo de oricare dintre aceste discipline. Nu există o disciplină dominantă, ci doar o realitate socioculturală complexă, care nu poate fi cunoscută deplin decât printr-o abordare holistă; c) interdisciplinaritatea instrumentală nu se revendică direct nici din nevoile cercetării științifice, nici din rațiuni pedagogice legate de învățare. Ea are un suport strict pragmatic, legat de necesitatea
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
învățare cu situații concrete de viață. Conform acestei direcții, se consideră că unul dintre principalele puncte de plecare în inițierea unor demersuri de integrare a curriculumului este reprezentat de abordarea globală (integrală) a personalității elevului în interacțiune cu diferite contexte socioculturale semnificative și dinamice. Pentru a clarifica anumite aspecte schițate anterior, vom opera încă o distincție între: a) integrarea „în interiorul” curriculumului (intracurriculară), realizabilă la nivel de obiective, arii de conținut, metode sau la nivel de concepte, valori etc.; b) integrarea curriculumului
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
și contextualizarea curriculumuluitc "4.2. TCC și contextualizarea curriculumului" Identificarea tipurilor de necesități la care este chemat să răspundă un proiect curricular integrat poate fi realizată în raport cu dubla contextualizare pe care își propune să o realizeze proiectarea cross-curriculară. 1. Contextualizarea socioculturală sau extrasistemică. Aceasta se referă la influențele condițiilor sociale, culturale, economice, demografice și ecologice, care sunt transformate în cereri, constrângeri și priorități adresate școlii de către diferite grupuri cu interese diverse și chiar conflictuale. Din această perspectivă, viziunea cross-curriculară răspunde la
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
ale culturii ELS. Elevii învață să investigheze trecutul social și cultural al fiecăruia ca individ, al grupurilor din care fac parte, precum și al unor zone multiculturale. Grupurile de învățare sunt diverse și presupun comunicarea și cooperarea între participanți cu background sociocultural diferit. • Natura. Programul de învățare pune accent pe învățarea în afara sălii de clasă. Contextele naturale autentice împrospătează spiritul uman, oferă un mediu sănătos de învățare și reflecție și stimulează formarea unor valori și atitudini de protejare și conservare a mediului
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
unei comunități de învățare pe durata expediției propriu-zise, pregătită cu atenție în avans (virtual) și menținută ulterior prin mijloace electronice; selectarea locului pentru expediție la intersecția culturilor etnice, în zone cu un trecut bogat și cu oameni aparținând unor grupuri socioculturale diverse. • Investigarea și reflecția: scopul care coagulează activitatea expediției este de a cerceta comunitățile locale din apropierea campusului (istorie, tradiții, viață cotidiană, artă și arhitectură, educație și școală, relații interetnice și interreligioase etc.). Reflecția se produce din perspectiva marilor provocări ale
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
2. ............................................................................ 3. ............................................................................ La itemul 23.a), s-au înregistrat următoarele scoruri: La itemul 23.b), exemplele au relevat o diversitate mare de abordări, dar care se încadrează, în majoritatea covârșitoare a cazurilor, în cele trei domenii tematice propuse inițial. Contextul sociocultural și educațional al școlii, precum și competențele cadrelor didactice implicate au fost principalele criterii de selecție a temelor abordate. Topul preferințelor tematice arată după cum urmează: În ceea ce privește itemul 23.c), redăm mai jos gruparea tuturor răspunsurilor, ea fiind relevantă din perspectiva percepției
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
care, la rândul lor, sunt diferiți de mine, dar fiecare dintre aceștia, considerat În parte, ca individ, este unic, și toți la un loc sunt diferiți Între ei. Într-o altă privință, Eu sunt și un produs al valorilor modelului sociocultural și moral-religios În care trăiesc, pe care l-am asimilat prin imitație sau educație, și căruia Îi aparțin. Așa cum sunt un produs psihobiologic al mediului natural, Eu sunt, În egală măsură, și un produs psihomoral al modelului sociocultural. Se desprinde
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
valorilor modelului sociocultural și moral-religios În care trăiesc, pe care l-am asimilat prin imitație sau educație, și căruia Îi aparțin. Așa cum sunt un produs psihobiologic al mediului natural, Eu sunt, În egală măsură, și un produs psihomoral al modelului sociocultural. Se desprinde de aici un fapt interesant, și anume că identitatea Eului este rezultatul final al unui act autoreflexiv, un veritabil fenomen de oglindă, sau de oglindire a Eului În propria sa conștiință, când se descoperă pe sine Însuși, dar
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
lucrurile sunt asemănătoare. Aderăm la un grup (social, politic, cultural, religios etc.Ă În primul rând după criteriile valorice pe care acesta le incarnează. Această adeziune corespunde cu nivelul meu de educație morală, cu structura mea sufletească, cu nivelul meu sociocultural și cu aspirațiile mele spirituale. Nimic nu este Întâmplător. Hazardul este certitudinea pe care Încă nu am descoperit-o. În spatele a tot ceea ce ne surprinde, ne uimește și nu putem Înțelege imediat, se află o ordine necunoscută, pe care Încă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
doua situație. Rezultă de aici faptul că tipul moral de personalitate este, În mare măsură, și rezultatul influențelor exercitate de unele instituții asupra individului: familie, școală (model de educație, cultură, instrucție, conduităă, biserică (model spiritual-religios, moral etc.Ă, societate (model sociocultural, mentalitate, structurile politice ale statuluiă. Mediul de origine contribuie În mod esențial În a marca configurația tipului psihomoral al persoanei umane (rural, urban, agrar, industrial, cultural, spiritual etc.Ă. În plus, sunt importante educația, modul de formare al individului, nivelul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
interumane În conformitate cu normele cetății. Să ne oprim asupra acestora. 1. Tipurile umane Dincolo de tipurile somatopsihice, constituționale, analizate anterior și care au un caracter natural, psihobiografic, tipurile psihomorale sunt produsul sau efectul vieții sociale, al influențelor exercitate asupra indivizilor de modelul sociocultural, de viața socială, de legile cetății și normele morale. Tipurile umane, mai exact cele la care facem referință de data aceasta, tipurile sociomorale, sunt expresia raporturilor dintre om și cetate. Ele sunt produse ale cetății, ale valorilor morale, sociale și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
sau conflict, apropiere sau respingere, comunicare etc. Conduitele sociale sunt impuse de cetate și sunt expresia condiției de cetățean. Spre deosebire Însă de conduitele naturale, care sunt expresia manifestării libere a pulsiunilor individuale, conduitele sociale sunt profund marcate de modelul sociocultural, de mentalitatea Cetății. Conduitele sociale colective cuprind, În interiorul lor, totalitatea tendințelor psihologice primare, naturale, ale individului, dar care prin modelarea socioculturală și moral-religioasă devin ritualuri. Educația socială a omului În cetate Îl transformă. El va Înceta de a mai fi
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Însă de conduitele naturale, care sunt expresia manifestării libere a pulsiunilor individuale, conduitele sociale sunt profund marcate de modelul sociocultural, de mentalitatea Cetății. Conduitele sociale colective cuprind, În interiorul lor, totalitatea tendințelor psihologice primare, naturale, ale individului, dar care prin modelarea socioculturală și moral-religioasă devin ritualuri. Educația socială a omului În cetate Îl transformă. El va Înceta de a mai fi cel care era În natură. În cetate, omul cetățean va adopta un alt tip de conduite, pe care, interiorizându-le și transmițându
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
dincolo de aspectele prezentate mai sus, se mai manifestă, după cum vom vedea În continuare, prin raportul dintre individ și mulțime În cadrul cetății. Raportul individ/mulțime Viața În cetate impune persoanei o dublă orientare, atât din punct de vedere psihologic, cât și sociocultural și moral-religios: aceea de „a-fi-ea-Însăși” și de „a-fi-conform-cu-societatea”. Din combinarea acestor două dimensiuni, rezultă identitatea cetățeanului, marca acestuia care-i atestă apartenența la o anumită cetate, cu toate câte decurg de aici (limbă, mod de gândire, de conduită, aspirații, idealuri
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
membrii cetății. Orice schimbare este resimțită ca o răsturnare a ordinii firești. O ruptură, o răsturnare În viața cetății și a oamenilor acesteia. Dezordinea va da naștere unei nesiguranțe, unei stări de angoasă existențiale colective prin lipsa de repere morale, socioculturale și spiritual-religioase. Cetatea este În pericol. Dar acest pericol al cetății este, În mod direct, și un pericol pentru cetățeni. Viața acestora, destinul lor, depinde de viața și destinul cetății. Numai În momentele de criză socială care afectează cetatea se
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
ale cetății, sunt urmări ale minciunii și trădării. Să ne oprim un moment cu analiza noastră asupra acestor aspecte. Valorile morale, culturale și spiritual-religioase contribuie la formarea caracterului individului. În egală măsură Însă, privite din punctul de vedere al modelului sociocultural, ele vor contribui la formarea caracterului național, specific comunității de indivizi al unei cetăți date. Stabilitatea și soliditatea acestui caracter va depinde de forța morală a legilor, a sistemului de valori, care stă la baza lor, de capacitatea acestuia de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
gă Persoanele marginalizate sunt cele În situații dificile, cum ar fi șomerii, azilanții, emigranții etc. Pentru aceștia se impun măsuri speciale de adaptare-integrare socială, ocupații În raport cu nivelul intelectual, de pregătire, și aptitudini, asigurarea unui habitat. Se va urmări integrarea lor socioculturală, morală și psihologică, evitându-se situațiile de izolare, conflictele etc. fă Bolnavii cronici reprezintă o categorie specială. Pentru aceștia se impun măsuri de ordin medical și medico-psihologic specializate, de lungă durată, asistență psihomorală de susținere, măsuri de igienă mintală. Li
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
situații castratoare etc. 6Ă Un rol important În formarea tulburărilor psihomorale revine și condițiilor precare de viață (sărăcie, mizerie, deportări, exil, războaie, revoluțiiă, lipsa unei educații și a unei instruiri ordonate și complete, schimbările sociale, transplantarea Într-un alt mediu sociocultural, deprecierea valorilor morale și cultural-spirituale În care a fost format individul, influența unor factori negativi familiali sau absența familiei etc. Imagologia Nebuniei morale Dintotdeauna, prezența nebunului și actele sale au fost urmărite cu surprindere atrăgând atenția. Manifestările nebunului apar ca
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
constituie o integralitate și o unitate care se bucură de o valoare absolută și eternă”. Persoana este un tot care poate fi comparat cu Întregul lumii. Ea nu poate fi gândită separat, exclusiv din punct de vedere biologic, psihologic sau sociocultural. Ea este spiritualitate, și prin aceasta dobândește valori morale care o plasează În registrul unei existențe spirituale și transpersonale, Înfățișând-o ca ființă morală (N. Berdiaev, De la destination de l’hommeă. Astfel, descoperim că o simplă definiție a persoanei ar
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
câte ceva pe lângă casă... dar când scăpa la băutură... influențat de familie/rude, venea acasă și-mi aducea toate vinile de pe lume, mă bătea, mă amenința cu toporul, cu cuțitul, totul se relua, parcă era și mai nebun...”. Prejudecățile deținutei, obișnuințele socioculturale introiectate, frica de a nu mai fi capabilă să-și întemeieze o familie, nesiguranța, lipsa opțiunilor o determină să revină acasă la agresor, dar mai ales datorită specificului unei relații abuzive avute cu soțul. O relație abuzivă între victimă (soție
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de omor. Experiența trecută determină comportamentul prezent, iar consecința unei decizii trecute nu poate fi evitată. Ne putem controla opțiunile, dar nu avem control asupra consecințelor acestor opțiuni. Valorile, supozițiile, dorințele, imaginile, credințele, prejudecățile, schemele aperceptive învățate, stereotipiile și obișnuințele socioculturale, reprezentările noastre sunt determinate de condiționarea, paradigma noastră (modelul în care „vedem” lumea, în termeni de percepere, înțelegere, intrepretare), sunt în mare măsură programate de experiențele noastre din trecut. Indivizii percep lucrurile în mod diferit, fiecare privind prin unica lentilă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
într-un mediu propice. Strategii: • Implicarea directă a liderilor și membrilor comunităților dezavantajate în cercetare și în analiza și aplicarea rezultatelor cercetărilor. • Elaborarea de mijloace pentru promovarea unor stiluri de viață sănătoase în contextul specific al limbii, educației și mediului sociocultural. • Direcționarea corespunzătoare a mesajelor către femei și, respectiv, către bărbați, pe baza rolurilor lor diferite în familie. • Îmbunătățirea accesului la servicii specializate și dezvoltarea acestor servicii (medicale, de testare și consiliere) pentru a satisface nevoile unice ale comunităților dezavantajate. • Crearea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
droguri sunt considerate manifestări ale unei boli cronice, evoluând cu perioade de recăderi și recidive sau remisiuni spontane ori consecutive tratamentului. Cauzele determinante în debutul și menținerea proceselor menționate sunt multifactoriale, în care predispoziția genetică interacționează cu factori biopsihologici și socioculturali. Tratamentul dependenței de droguri Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (1998), tratamentul persoanelor dependente de droguri este un proces care începe când un consumator de substanțe psihoactive intră în contact cu un centru de sănătate sau un serviciu comunitar. Acest proces
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]