2,985 matches
-
de zece ani. numărul de cazuri citat cel mai recent. numărul de noi îmbolnăviri într-un interval de timp dat. Care dintre următoarele caracteristici familiale nu a fost considerată de Durlak (1998) un factor de risc pentru problemele comportamentale? Statutul socioeconomic inferior. Părinții cu istoric psihopatologic. Numărul de frați. Practicile educaționale dure ale părinților. Răspunsuri: 1a; 2c; 3d; 4b; 5d; 6c. Capitolul 3 DECIZIA CLINICĂ: DIAGNOSTICAREA, EVALUAREA ȘI TRATAREA TULBURĂRILOR INFANTILE Procesul de evaluare cuprinde mai multe etape esențiale, printre care
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
indice ce tip de măsuri este posibil să fie adoptate. Atenție Deși clincienii sunt percepuți în general ca fiind niște experți, cercetările au demonstrat că raționamentele lor pot să reflecte, de fapt, anumite idei preconcepute personale legate de genul, statutul socioeconomic, rasa și vârsta individului (Rosenthal & Berven, 1999). Mai mult, se poate întâmpla ca diverșii clinicieni să nu fie de acord între ei cu privire la diagnosticul unui pacient. Cum psihologia nu este o știință exactă și este influențată de opiniile și interpretările
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
este precoce (Aguilar, Stroufe, Egeland & Carlson, 2000). Aguilar și colaboratorii săi au constatat că, în primii trei ani de dezvoltare, următoarele caracteristici familiale cresc riscul apariției tulburărilor de comportament disruptive: atașamentul evitant, depresia persoanei care asigură îngrijirea copilului, stresul, nivelul socioeconomic scăzut, sensibilitatea îngrijitorului și calitatea îngrijirii. TULBURĂRILE DE COMPORTAMENT DISRUPTIVE DSM-IV-TR include acest gen de afecțiuni în categoria tulburărilor de obicei diagnosticate prima dată în primii ani de viață, copilărie sau adolescență: tulburarea opozițională și tulburarea de conduită. Acestea au
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
senzația de pierdere a controlului ca urmare a consumului excesiv de alimente. variantele a și c. Anorexia nervoasă este o tulburare care apare peste tot în lume. existentă numai în Statele Unite. prevalentă în societățile industrializate. prevalentă la populațiile cu o situație socioeconomică precară. Care dintre următoarele acțiuni nu caracterizează bulimia de tip non-eliminatoriu? înfometarea. exercițiul fizic în exces. folosirea diureticelor. recurgerea la diete restrictive. Care dintre următoarele simptome nu este o asemănare între anorexie și bulimie? teama de obezitate. inhibiția sexuală. percepția
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
vârstă toxicomani (Borvin, 2001; Griffin et al., 2003). Deși programul a fost inițial testat pe elevi albi din școli de suburbie, el și-a dovedit între timp eficiența și în cazul minorităților (caucazieni, afroamericani și hispanici) și la toate nivelurile socioeconomice. Această calitate a programului de a putea fi folosit în contexte variate a fost demonstrată cu ocazia unui studiu controlat efectuat în 29 de școli din partea centrală a orașului New York. Cursurile (15 ședințe a câte 45 de minute) erau predate
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
deoarece reduc rezistența, cresc vulnerabilitatea Și subminează sănătatea sistemelor. Noțiunile de prag de siguranță Și capacitate optimă sunt importante pentru evitarea unor colapsuri catastrofice ale ecosistemelor. Dezvoltarea durabilă nu este sinonimă cu păstrarea unui statu-quo ecologic. Un sistem ecologic Și socioeconomic poate evolua, cu condiția păstrării unui nivel al biodiversității, care să asigure rezistența ecosistemului, de care depind consumul Și producția umană în viitor. 1.3.1.3. Componenta socială Dezvoltarea socială se referă, în general, la ameliorarea bunăstării individuale, cât
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
împuternicirea (empowerment) Și participarea cât mai largă a populației prin subsidiaritate (descentralizarea luării deciziilor până la nivelul cel mai scăzut - sau cel mai local - al ierarhiei, la care să fie eficient). Pe scurt, atât pentru sistemele ecologice, cât Și pentru cele socioeconomice, accentul se pune mai degrabă pe îmbunătățirea sănătății sistemului Și a capacității de adaptare la schimbări de ordin temporal Și spațial, decât pe conservarea unei stări ideale. 1.3.2. Contabilitatea sustenabilității - The triple bottom line (TBL) O altă perspectivă
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
protecția resurselor Și mediului înconjurător, reducerea impactului negativ etc. Deci, turismul durabil trebuie să armonizeze Și să echilibreze cele trei elemente: economic, social Și ecologic (figura 3.4). Economic Asigurarea unor activități economice viabile pe termen lung Asigurarea de beneficii socioeconomice echitabile tuturor actorilor implicați (stakeholderilor) Contribuția la eradicarea sărăciei Social Respectarea originalității socioculturale a destinațiilor Conservarea moștenirii culturale Și a valorilor tradiționale Contribuția la creșterea toleranței interculturale Mediu Găsirea modalităților optime de folosire a resurselor naturale, care constituie elementul-cheie al
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
sunt domnu mun- telui”), dar pășunile sunt nefolosite („un munte făr-de oi”) (33, pp. 77-78). În acest subtip de colindă, legarea, uciderea sau alungarea leului echivalează cu smulgerea unui teritoriu din zona naturii sălbatice (Haos) și integrarea sa în circuitul socioeconomic (un act de cosmizare, deci) (108). În unele variante ale colindei, această idee este în mod expres formulată. După ce este învins de erou, leul îi cedează toate domeniile sale : Rămâneți voi [munți] la junelu Să mi-ț pască boi-n
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sunt tipurile schimbării sociale ce au loc în ruralul românesc actual și cum se manifestă acestea? Care este legătura între schimbare socială, tranziție și postcomunism și care sunt abordările curente de analiză a ultimelor două? Care sunt schimbările demografice și socioeconomice din rural după 1989 și cum sunt percepute aceste schimbări? Și în final, ce se poate spune despre schimbarea socială în Tălmăcel și Ludoș? Tabel 2.1. Abordări contemporane în studiul schimbării sociale în ariile rurale Abordare Caracteristici Socio-economică Studii
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
relațiilor în muncă, instituții, economie secundară, disimularea discursului social și închiderea față de ceilalți determinată de teamă, rezistența la colectivizare (Kideckel, 1993). 5. SCHIMBAREA SOCIALĂ ÎN RURAL DATE CONCRETE Subcapitolul de față se concentrează asupra schimbărilor survenite în aspectele demografice și socioeconomice ale ruralului românesc, perioada de referință luată în considerare fiind cea dinainte și după 1989. De asemenea voi încerca și o analiză a schimbările survenite după 1989 în ce privește percepția populației în legătură cu tranziția, reforma și schimbarea socială în general. 5.1
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
realizat acest portret comparativ pentru cele două sate, rezultând astfel patru profiluri 12. Ipoteza de lucru pe care am avansat-o aici este aceea că teama de schimbare ca orientare atitudinală apare cu precădere la cei ce au un status socioeconomic mai scăzut, pentru că în această categorie de oameni schimbările, chiar și de mică amploare, sunt de natură să bulverseze echilibrul material și social. Cei cu un status socioeconomic mai ridicat fac față mai ușor schimbărilor, având mai multe resurse (materiale
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ca orientare atitudinală apare cu precădere la cei ce au un status socioeconomic mai scăzut, pentru că în această categorie de oameni schimbările, chiar și de mică amploare, sunt de natură să bulverseze echilibrul material și social. Cei cu un status socioeconomic mai ridicat fac față mai ușor schimbărilor, având mai multe resurse (materiale, de capital social) pe care se pot baza. Să examinăm profilurile rezultate din analiză: Profilul celor ce se tem de schimbare din Tălmăcel * fac parte din gospodării cu
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Propensiunea pentru schimbare, ca trăsătură de personalitate, pare a fi, așadar, în conexiune cu un set întreg de alte trăsături ce caracterizează modernitatea individuală și nu apare în mod izolat. În același timp, orientarea spre schimbare se asociază cu statusul socioeconomic ridicat. Datele obținute prin interviu relevă alte fațete ale schimbării. Unul din domeniile în care oamenii, mai ales cei mai în vârstă, resimt schimbarea în mod acut este cel cultural, mai precis al obiceiurilor și tradițiilor care existau în trecut
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
173 Capitolul X. Sursele rezultatelor școlare 175 1. Abilitățile: educabilitatea 175 1.1. Educație și inteligență - o relație controversată 176 2. Educație și gen: diferențe între băieți și fete în ceea ce privește performanțele școlare 178 3. Cauze domestice 179 3.1. Mediul socioeconomic de origine 179 3.2. Factori care determină investițiile parentale în educația copiilor 182 3.3. Atitudini, valori și realizări școlare 184 3.4. Capital social și performanță școlară 187 4. Cauzele eșecului sau succesului în organizarea predării și învățării
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
-lea; b) apariția și consolidarea sistemelor de învățământ public de masă în țările industrializate - până la finalul celui de-al doilea război mondial; c) revoluția școlară mondială postbelică. Voi trece în revistă principalele evoluții instituționale, luând în considerare contextul politic și socioeconomic, precum și impactul social pe care l-au avut configurațiile specifice ale sistemelor educaționale la anumite momente. La finalul subcapitolului voi aborda teoretic expansiunea postbelică a învățământului public de masă. 1.1. Educația la începutul epocii modernetc "1.1. Educația la
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
unei aristocrații a inteligenței. Elita intelectuală (din care Bourdieu însuși a făcut parte), economică și birocratică franceză provine într-o proporție covârșitoare din rândurile absolvenților celor cinci mari școli care, potrivit datelor sociologului francez, asigură fiilor celor din fruntea ierarhiei socioeconomice traiectorii sigure către vârful piramidei sociale. Situații similare se pot nota și în alte țări, în care un număr mic de universități „de mare prestigiu” consacră descendenții celor privilegiați în poziții dominante: universitățile din Ivy League în SUA sau Cambridge
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
model de analiză a dezbaterilor privind curriculumul" Polemica cronică dintre adepții teoriei evoluționiste și oponenții ei de orientare religioasă reflectă una dintre marile fracturi culturale și sociale americane. Dacă eterogenitatea societății americane din punct de vedere rasial sau al statusului socioeconomic este evidentă, polarizarea între conservatori și liberali este o realitate mai puțin vizibilă. Constituind segmente aproape egale din punct de vedere numeric în societatea americană - așa cum a reieșit din ultimele două alegeri prezidențiale americane, din 2000 și 2004 -, cele două
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
contemporană. Originile interesului pentru această temă pot fi regăsite în anii ’50-’60, când guvernele occidentale au solicitat institutelor de cercetare să investigheze disparitățile în probabilitățile de acces la educație al diferitelor grupuri sociale (etnice, geografice, culturale, dar mai ales socioeconomice). Cercetările realizate în contextul acestei orientări au urmărit să ofere răspunsuri la întrebări de genul: Sunt societățile occidentale mai mult sau mai puțin ierarhizate? Democrația liberală a oferit mai multe șanse indivizilor de origine modestă decât alte forme de organizare
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
propus de Boudon, școala este doar un mediator al impactului originii sociale. Or, așa cum arată cvasitotalitatea studiilor dedicate surselor rezultatelor școlare, durata carierei în sistemul educațional sau performanțele școlare sunt cel mai puternic determinate tocmai de originea socială, de statusul socioeconomic al părinților. Pe de altă parte, chiar dobândirea unei dovezi empirice a creșterii influenței nivelului de instrucție asupra statusului social final al persoanei nu trebuie interpretată exclusiv în termenii utopiei meritocratice. Este discutabilă, de pildă, presupoziția că selecția ocupațională pe
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
ci aceasta se realizează cu ajutorul administrării unor teste standardizate pe domenii de competență cum ar fi matematica, citirea sau gândirea analitică. Studiile respective urmăresc să realizeze vaste comparații internaționale, investigând impactul unor caracteristici de la niveluri diverse asupra rezultatelor școlare - mediul socioeconomic, caracteristicile școlilor, particularitățile sistemelor școlare și ale contextelor politico-instituționale în care acestea funcționează. La unele dintre aceste anchete - PISA (Programme for International Student Assessment - Programul Internațional pentru Evaluarea Elevilor) sau studiul privind educația civică al IEA (International Association for the
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
coeficientul de inteligență în speță, nu influențează reușita socială, deși ei par să fie în puternică asociere cu reușita școlară. Ipoteza, formulată în maniera teoriei agendei ascunse, privind relația dintre rezultatele școlare și destinația socială a individului presupune că reușita socioeconomică depinde de formarea trăsăturilor de personalitate pe care sistemul economic le consideră potrivite pentru perpetuarea sa. Centrală pentru evaluatorii dintr-un asemenea sistem este subordonarea, supunerea. Școala domesticește individul educându-l în spiritul punctualității, respectului pentru autoritate, responsabilității pentru sarcinile
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Abilitățile: educabilitateatc "1. Abilitățile\: educabilitatea" Discursul recent despre determinanții rezultatelor școlare asociază uneori performanța la examinări sau la teste cu anumite resurse stabile, profunde, încadrate în conceptul de abilitate școlară. Se vorbește despre abilitate excluzând factorii contextuali ai învățării - statusul socioeconomic al familiei, organizarea școlii etc. - și făcându-se implicit referire cel mai adesea la resurse înnăscute. Din acest punct de vedere, referirea la abilități nu este decât versiunea actualizată, „corectă politic”, a explicării rezultatelor școlare prin inteligență (Gillborn și Youdell
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
să memoreze materialele, în timp ce băieții sunt înclinați să interpreteze noile conținuturi, corelându-le cu ceea ce cunosc deja; și c) băieții tind să caute situațiile de învățare competitive, iar fetele pe cele cooperative. 3. Cauze domesticetc "3. Cauze domestice" 3.1. Mediul socioeconomic de originetc "3.1. Mediul socioeconomic de origine" Discutarea reușitelor școlare trebuie să ia în calcul faptul că școlarizarea costă, chiar dacă, formal, învățământul este gratuit în multe țări, la anumite niveluri. Influența mediului socioeconomic din familie este unul dintre cele
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
înclinați să interpreteze noile conținuturi, corelându-le cu ceea ce cunosc deja; și c) băieții tind să caute situațiile de învățare competitive, iar fetele pe cele cooperative. 3. Cauze domesticetc "3. Cauze domestice" 3.1. Mediul socioeconomic de originetc "3.1. Mediul socioeconomic de origine" Discutarea reușitelor școlare trebuie să ia în calcul faptul că școlarizarea costă, chiar dacă, formal, învățământul este gratuit în multe țări, la anumite niveluri. Influența mediului socioeconomic din familie este unul dintre cele mai bine documentate aspecte în studiile
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]