12,660 matches
-
Dimpotrivă, ea va menține prostituția la cote Înalte și va agrava și mai mult problemele sociale și medicale cu care această Întreprindere este asociată În prezent. 1.4. Tipuri de prostituție De-a lungul timpului numeroase personalități din domenile istoriei, sociologiei, psihologiei sau chiar ale stiințelor juridice, care au aprofundat problematica prostituției, s-au preocupat de definirea și clasificarea acestui fenomen. Vechea prostituție poate fi Împărțită În trei tipuri: ospitalieră (constând În oferirea trupului soției sau al fiicei, alături de găzduirea propriu-zisă
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
legalizarii prostituției, directorul ICCV spune că mult mai nimerită ar fi „o intervenție de eliminare a condițiilor care Împing femeile În situații degradante și de suport pentru ele, decât de marketizarea sexului, care oricum se face”. Potrivit sondajului Centrului de Sociologie Urbană și Regională (CURS), comandat de Evenimentul Zilei (EVZĂ și realizat În perioada 15-22 octombrie 2009 diferența Între cei care se opun legalizării prostituției și cei care Împărtășesc opinia că prostituția nu ar mai trebui pedepsită prin lege este de
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
și probabil au și influențat cel mai mult formularea politicilor<footnote Deepak, L. (2006), “Political corruption”, Bussines Standard, 18 April. footnote>. Totuși, corupția a atras de asemenea atenția multor științe sociale, în mod deosebit a științei politice, dar și a sociologiei și antropologiei. Pentru a înțelege corupția, factorii politici nu pot fi ignorați<footnote Amundsen, I. (1999), “Political Corruption: An Introduction to the Issues”, Chr. Michelsen Institute, Working Paper, Bergen, p. 8. footnote>. Luând în calcul factorii politici, politologia abordează fenomenul
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
altfel, față de teoriile democratizării și instituționalizării, au fost inițiate unele dezbateri politice la scară mare asupra legitimității, reprezentării și participării, în general sub forma unor dezbateri asupra rolului societății civile. Au fost însă inițiate și modele din antropologia socială și sociologie asupra reciprocității și rețelelor, cât și asupra clientelismului și nepotismului, în scopul explicării cauzelor corupției. În politologia convențională, cauzele corupției se consideră a fi reprezentate de deficiențe în sistemul politic și în mod particular de „deficitul democratic”. Corupția are drept
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
obține plasarea agentului care face implementarea cât mai aproape de situația și de mentalitatea beneficiarului. Participarea beneficiarului implică delegare de autoritate, posibilitatea beneficiarilor de a acționa și ca decidenți în coordonarea proceselor care îi privesc. • „Imaginația sociologică” și expertiza în domeniul sociologiei aplicate pot contribui substanțial, susține Cosima Rughiniș, la optimizarea ambelor perspective. • Cunoașterea situațiilor de tip conflictual din intervențiile la nivelul populațiilor dependente de resurse care nu le aparțin este una de tip „incomod”, pentru că se referă la interese și perspective
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
ce urmează ne vom referi la variabilele pe care, pe de o parte, le considerăm ca având o mai mare relevanță pentru participare, iar pe de altă parte, ca fiind mai ușor determinabile cu ajutorul mijloacelor de care dispune în prezent sociologia. În raport cu un proiect dat de acțiune comunitară, membrii comunității se află, de cele mai multe ori, în poziții diferite din punct de vedere obiectiv și/sau subiectiv. Resursele financiare, de muncă și timp constituie o principală condiționare de natură obiectivă. Beneficiarii potențiali
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
și din nordul Olteniei. Satele de imigranți sunt specifice Banatului și județelor cu tradiție industrială, precum Constanța, Brașov, Hunedoara și Arad. Tabelul 10. Distribuția satelor pe tipuri culturaletc "Tabelul 10. Distribuția satelor pe tipuri culturale" Sursa: Baza COMREG, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea București, 2001, recensământul populației și locuințelor INS, 1992, 2002. Ultimul recensământ din martie 2002 indică un număr de 13.623 sate cu cel puțin o persoană ca număr de locuitori. Dintre acestea, 12.638 sunt sate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
unele dovezi empirice în acest sens, destul de limitate, conform cărora „exista o asociere clară între cristalizarea inferioară și liberalismul politic 1 în rândul respondenților în cadrul ș...ț unui eșantion din orașul Detroit” (Lenski, 1954, p. 410). Începând din acest moment, sociologii care lucrau cu noțiunea de IS2 s-au confruntat cu problema măsurării și evaluării relevanței acestei dimensiuni nonverticale a statusului pentru diferite comportamente și fenomene sociale. În 1992, de exemplu, Jackson și Curtis au testat efectele IS asupra unui set
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
mare de identificare locală și ocupațională, pe regiuni istorice și medii rezidențialetc "Tabelul 33. Ponderea persoanelor cu grad mare de identificare locală și ocupațională, pe regiuni istorice și medii rezidențiale" Sursa: Sondaj COMALP finanțat de CNCSU, realizat de Catedra de Sociologie a Universității București în septembrie 1995 pe un eșantion reprezentativ la nivel național. Am notat cu (-) subeșantioanele foarte mici, sub 30 de persoane, pentru care instabilitatea procentelor este foarte mare. În fiecare celulă a tabelului este notat procentul de persoane
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
se face în principal prin analiza condițiilor, calității și modului de locuire la nivelul unor unități de locuire (locuință, clădire de locuit, vecinătate, ansamblu de locuit, cartier, localitateetc.). Condițiile de cadru construit ale locuirii sunt analizate în special de către urbanism. Sociologia analizează locuirea din perspectiva utilizatorilor cadrului construit pentru locuire, urmărind identificarea, explicarea și prognozarea cerințelor, problemelor și modurilor de locuire specifice diferitelor grupuri sociale. Modurile de locuire sunt ordonări specifice, relativ recurente ale comportamentelor umane în funcție de constrângerile și oportunitățile specifice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
fenomene demografice etc.), fie indirect prin indicatori ai unor condiții ale confortului de locuire (densitatea de locuire, consumul de timp pentru procurarea de bunuri și servicii etc.). Cercetarea sociologică a locuirii tinde să se constituie într-o ramură specifică a sociologiei - sociologia locuirii: nucleul ei îl constituie sociologia locuinței, dar îi sunt subsumate și o serie de alte probleme, precum cele referitoare la calitatea dotărilor social-culturale și a serviciilor pentru populație, calitatea relațiilor de vecinătate, condiționare socială și arhitectural-constructivă a consumului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
demografice etc.), fie indirect prin indicatori ai unor condiții ale confortului de locuire (densitatea de locuire, consumul de timp pentru procurarea de bunuri și servicii etc.). Cercetarea sociologică a locuirii tinde să se constituie într-o ramură specifică a sociologiei - sociologia locuirii: nucleul ei îl constituie sociologia locuinței, dar îi sunt subsumate și o serie de alte probleme, precum cele referitoare la calitatea dotărilor social-culturale și a serviciilor pentru populație, calitatea relațiilor de vecinătate, condiționare socială și arhitectural-constructivă a consumului de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
ai unor condiții ale confortului de locuire (densitatea de locuire, consumul de timp pentru procurarea de bunuri și servicii etc.). Cercetarea sociologică a locuirii tinde să se constituie într-o ramură specifică a sociologiei - sociologia locuirii: nucleul ei îl constituie sociologia locuinței, dar îi sunt subsumate și o serie de alte probleme, precum cele referitoare la calitatea dotărilor social-culturale și a serviciilor pentru populație, calitatea relațiilor de vecinătate, condiționare socială și arhitectural-constructivă a consumului de timp, a comportamentelor deviante, a fenomenelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
producție, circulație, repartiție și consum - sunt realizate structuri construite specifice (clădiri industriale, agricole, administrative și de locuit, dotări social-culturale, infrastructură pentru transporturi etc.). La acestea se adaugă clădirile de locuit și amenajările social-culturale. Funcționalitatea socială a acestora este cercetată de sociologia mediului construit. Obiectivul practic al acestei ramuri a sociologiei este să contribuie la realizarea unor construcții cu funcționalitate socială și economică optimă, la dezvoltarea unor structuri administrative și culturale care să permită utilizarea obiectelor construite cât mai eficient din punct
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
specifice (clădiri industriale, agricole, administrative și de locuit, dotări social-culturale, infrastructură pentru transporturi etc.). La acestea se adaugă clădirile de locuit și amenajările social-culturale. Funcționalitatea socială a acestora este cercetată de sociologia mediului construit. Obiectivul practic al acestei ramuri a sociologiei este să contribuie la realizarea unor construcții cu funcționalitate socială și economică optimă, la dezvoltarea unor structuri administrative și culturale care să permită utilizarea obiectelor construite cât mai eficient din punct de vedere social și uman, la care se adaugă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
unor structuri administrative și culturale care să permită utilizarea obiectelor construite cât mai eficient din punct de vedere social și uman, la care se adaugă explicarea și prognoza interacțiunilor complexe dintre om și mediul său construit. Conceptele-cheie cu care operează sociologia mediului construit sunt fie specifice - mod de locuire, cerințe și nevoi de locuire, mobilitate locativă, funcțiuni ale locuinței, calitatea și confortul de locuire, adaptabilitatea locuinței, vecinătate, satisfacție de locuire, eficiență socială a utilizării obiectelor construite etc. -, fie mai generale - integrare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
locuinței, calitatea și confortul de locuire, adaptabilitatea locuinței, vecinătate, satisfacție de locuire, eficiență socială a utilizării obiectelor construite etc. -, fie mai generale - integrare socială, ciclu de viață familială, satisfacție și integrare în muncă etc. Dintre multiplele caracteristici ale obiectelor construite, sociologia mediului construit le reține în special pe cele cu influență directă asupra confortului și modului de utilizare a spațiului, mărimea obiectelor construite (suprafață, număr subunități, volum), partiu și mod de dimensionare a spațiilor funcționale, mod de echipare, mobilare și decorare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
utilizatorilor, calitatea serviciilor sociale, asigurarea obiectelor construite cu energia necesară funcționării lor, cu structurile organizaționale și normative care reglementează accesul la anumite obiecte construite și modul de utilizare a acestora. Date fiind natura și complexitatea relațiilor pe care le studiază, sociologia mediului construit își desfășoară propriul demers de cercetare în context interdisciplinar, în colaborare cu urbanismul, arhitectura, medicina socială, demografia și economia.” (Sandu, apud Zamfir, Vlăsceanu, 1993, pp. 351-352) Modernizarea - „este o schimbare de raționalizare a unui domeniu sau de adaptare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
models”, în American Journal of Sociology, nr. 73, pp. 303-315 (publicat prima dată în 1944). Bonte, P.; Izard, M. (1999), Dicționar de etnologie și antropologie, Editura Polirom, Iași. Boudon, R.; Besnard, P.; Cherkaoui M.; Lecuyer, B.-P. (1995), Dictionnaire de la sociologie, Larousse, Paris. Bourdieu, P. (1989), „Social space and symbolic power”, în Sociological Theory, nr. 7(1). Bourdieu, P.; Wacquant, L.J.D. (1992), An invitation to reflexive sociology, The University of Chicago Press, Chicago. CASPIS (Comisia Anti-sărăcie și Promovarea Incluziunii Sociale), „Poverty
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
J.S. (1990), Foundations of social theory, The Belknap Press of Harvard University, Cambridge, Massachusetts. Cotgrove, S. (1982), Catastrophe or cornucopia: The environment, politics and the future, John Wiley and Sons, New York. Cucu, V.; Băcănaru, I. (1972), „Geografia satului românesc”, în Sociologia militans. Dees, G.J. (2001), The meaning of social entrepreneurship, http://www.fuqua.duke. edu/centers/case/documents/dees SE.pdf, site consultat pe 14 noiembrie 2004. DETR (2000), „Indices of Deprivation 2000”, în Regeneration Research Summary, nr. 31. Dogan, M. (1999
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
militans. Dees, G.J. (2001), The meaning of social entrepreneurship, http://www.fuqua.duke. edu/centers/case/documents/dees SE.pdf, site consultat pe 14 noiembrie 2004. DETR (2000), „Indices of Deprivation 2000”, în Regeneration Research Summary, nr. 31. Dogan, M. (1999), Sociologie politică. Opere alese, Editura Alternative, București. Ducrot, O.; Schaeffer, J.-M. (1996), Noul dicționar enciclopedic al științelor limbajului, traducere de Anca Măgureanu, Viorel Vișan, Marina Păunescu, Editura Babel, București. Eriksson, J. (coord.); Salinger, L.; Sandu, D. (2003), „Implementation of CDF
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
civil society and communitarianism”, în Sociological Spectrum, nr. 22, pp. 41-70. Massey, D.S.; Goldring, L.; Durand, J. (1994), „Continuities in transnational migration: An analysis of nineteen mexican communities”, în AJS, vol. 99, nr. 6 (mai). Matei, M.; Matei, I. (1977), Sociologie și sistematizare în procesele de dezvoltare, Editura Tehnică, București. McIntosh, M.E.; Mac Iver, M.A.; Abele, D.G.; Smeltz, D. (1994), „Publics meet market and democracy in Central and East Europe, 1991-1993”, în Slavic Review, nr. 53(2), pp. 483-512. McIntosh
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Slavic Review, nr. 53(2), pp. 483-512. McIntosh, M.; Mac Iver, M.A.; Smeltz, D.; White, B.S. (2004), „Prospects for market democracy in Central and Eastern Europe: The public perspective”, www.cipe.org/printerfriendly/, aprilie. Meister, A. (1972), Vers une sociologie des sssociations, Les Editions Ouvrières, Paris. Midgley, J.; Livermore, M. (2005), „Development theory and community practice”, în Marie Weil (ed.) (2005), The handbook of community practice, Sage Publications, Londra. Mihăilescu, V. (1926), „Trebuie cunoscute trei tipuri de sat: satul adunat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Corporation, New York. Rughiniș, C. (2004), Cunoaștere incomodă. Intervenții sociale în comunități defavorizate în România anilor 2000, Editura Printech, București. Salert, B. (1976), Revolutions and revolutionaries: Four theories, Elsevier, New York. Sandu, D. (1977), „Participare locală”, în Mioara Matei, Ioan Matei (1977), Sociologie și sistematizare în procesele de dezvoltare, Editura Tehnică, București, pp. 138-150. Sandu, D. (1987), Dezvoltarea socioteritorială în România, Editura Academiei, București. Sandu, D. (1996), Sociologia tranziției. Valori și tipuri sociale în România, Editura Staff, București. Sandu, D. (1999), Spațiul social
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Four theories, Elsevier, New York. Sandu, D. (1977), „Participare locală”, în Mioara Matei, Ioan Matei (1977), Sociologie și sistematizare în procesele de dezvoltare, Editura Tehnică, București, pp. 138-150. Sandu, D. (1987), Dezvoltarea socioteritorială în România, Editura Academiei, București. Sandu, D. (1996), Sociologia tranziției. Valori și tipuri sociale în România, Editura Staff, București. Sandu, D. (1999), Spațiul social al tranziției, Editura Polirom, Iași. Sandu, D. (coord.) (2000), Social assessment for rural development project. Social needs and actions in Romanian villages, Banca Mondială, București
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]