1,495 matches
-
parte a acestei mișcări a valului al doilea, al cărui rol a fost acela de a lupta împotriva sex-rolurilor, așa cum erau ele conturate și cum mai sunt și actual în majoritatea cazurilor, precum și a ierarhizării importanței acestora (rolurile „feminine” sunt socotite secundare, mai puțin importante social). În anumite cazuri, lesbianismulxe "„lesbianismul" a fost văzut ca o soluție la violența împotriva femeilorxe "„violențăîmpotrivafemeilor" și la tratarea disprețuitor-degradantă a acestora în cuplul heterosexual. Una dintre lozincile favorite ale mișcării lesbiene a fost: „Feminismul
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
semnificative. Ideile politice feministe au putut să devină politici de statxe "„stat": drepturi familiale; posibilitatea de control a sexualității și reproducerii; plată egală pentru muncă de valoare egală; sprijinul statului în creșterea copiilor (în unele țări)8; acces la profesii socotite „masculinexe "„masculin"”, inclusiv în armată, în politică și administrație; prevederi legislative împotriva violului (inclusiv al celui marital), pornografiei, prostituției, hărțuirii sexuale și violenței domestice; politici de combatere a sexismului în educație, în angajare, în mass-mediaxe "„mass-media". Nu este cu nimic
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Publicarea concursului ne va lua timp, și apoi trebuie să evităm prezentarea vreunui concurent incomod. E probabil că voi fi menținut la catedră pe toată durata vieții, totuși, peste vreo zece ani mă voi retrage, lăsîndu-ți locul. Asemenea cuvinte, deși socotite ca fiind, fără nici o discuție, rodul unei minți bolnave, alterară mult moralul lui Gonzalv. În necazul lui, declară că România trebuie pusă sub tutela Germaniei, ca să se civilizeze. Ar fi mers până acolo încît să atace pe Conțescu în scris
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
absența celuilalt nu este o simplă ipocrizie și că în spațiul adevăratei iubiri eul nostru încetează să fie farsor, fiind incapabil să supraviețuiască "problemelor" sale. Cel care se sinucide lângă cadavrul (încă fictiv) al iubitei atestă faptul că moartea ei, socotită reală, transformă într-o ficțiune viața lui și că în fond, la rândul lui, el a murit. Sinuciderea nu este în acest caz decât suprimarea neconcordanței între neființa mea autentică (prin dispariția celuilalt, în care eu eram, eu nu mai
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
lichidarea sistematică și totală a culturii umaniste, mizând tot pe ideea că supraviețuirea unei țări amenințate istoric nu se face decât în spirit. Dar, pe de altă parte, tocmai în numele acestei idei, modelul acesta a întors spatele istoriei reale, "evenimențiale", socotită a fi "simplă meteorologie" (cînd plouă, când e senin, când e furtună) și ca atare nedemnă pentru o investire mai adâncă. Dialogul cu oamenii politici, cu reprezentanții puterii - acești "lachei ai istoriei" - îi apărea lui Noica drept un total nonsens
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Bastarzi de popi! Pui de târfă! Hoitarilor! Putregaiurilor! Lăturilor! Mortăciunilor! Boaitelor! Sectanților! Hoituri de pisici! Râioșilor! Băloșilor! Învârtiților! Păduchioșilor!"*, de o parte crima, de cealaltă un rit de trecere? violență sau joc? La fel, pedeapsa corporală a fost mult timp socotită o practică banală, normală, chiar indispensabilă în Occident (Giolitto, 1986; Debarbieux, 1996), iar relativa absență a cercetărilor în domeniu (Asror și Benbenisthy, 2005) arată destul de clar jena de a o include într-o definiție a violenței în educație. Vom reveni
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
și până-n sară.”785 Valter se dovedește mai înțelept decât toți, deoarece respectă ceea ce nimeni nu considera a merita o atenție deosebită: „Prețăluind-o cât e de smerită/ și de-nțeleaptă cum o alta nu-i/ Așa de timpuriu și socotită./ Căci dacă lumea judecă hai-hui/ Virtutea, el făcu dreptatea lui/ Acestor haruri, hotărând ca ea/ Să-i fie soață, alta nimenea.”786 Atitudinea fetei este umilă dintru-început, fiindcă la chemarea craiului se supune smerită: „Mironosiță rămânând pe brânci/ și gata
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
din curte și păsărilor cerului. În ziua de Dragobete nu era sacrificată nici o vietate. De multe ori, flăcăii petreceau din plin de Dragobete și prin satele vecine, ca să le meargă bine peste an. Pentru toți, sărbătoarea dragostei era socotită una de bun augur pentru treburile mărunte. Deoarece se credea că Dragobetele îi va ajuta pe gospodari să aibă un an mai îmbelșugat în această zi, oamenii nu munceau, ci doar făceau curățenie prin case. SĂRBĂTORI DE PRIMĂVARĂ De 1
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și până-n sară.”785 Valter se dovedește mai înțelept decât toți, deoarece respectă ceea ce nimeni nu considera a merita o atenție deosebită: „Prețăluind-o cât e de smerită/ și de-nțeleaptă cum o alta nu-i/ Așa de timpuriu și socotită./ Căci dacă lumea judecă hai-hui/ Virtutea, el făcu dreptatea lui/ Acestor haruri, hotărând ca ea/ Să-i fie soață, alta nimenea.”786 Atitudinea fetei este umilă dintru-început, fiindcă la chemarea craiului se supune smerită: „Mironosiță rămânând pe brânci/ și gata
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
rezolve problemele cu ajutorul sistemului de drept. Kagan concluzionează: „Încrederea În drept e o autoamăgire cu care cel slab Încearcă să Înnobileze slăbiciunea”. John Rawls venea cu o altă versiune despre „subiectul etic”. El afirma că o normă dreaptă e cea socotită ca atare de către o persoană care-și ignoră situația reală - cu alte cuvinte, dacă e bărbat sau femeie, copil sau bătrân, muncitor sau patron, alb sau negru. În acest mod ar trebui să protejeze În mod egal interesele tuturor. De
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
societate informațională impune acest deziderat, iar noile teorii și tehnici de Învățare le vor impulsiona. Sistemul de Învățământ are menirea să ajute În primul rând la formarea, Îmbogățirea și Înnobilarea structurii societății prin cultivarea științei. Iar știința, cu drept cuvânt socotită ca finalitate universitară, nu este o podoabă de rafinament sau un sport intelectual, ci este o forță socială vie și face parte Întregitoare din ființa societății Însăși. Caracterul specific de Înaltă instituție culturală și științifică Îl dobândește instituția universitară tocmai
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
același cadru didactic, care orientat fiind spre dezvoltarea și aplicarea unei pedagogii a creativității va urmări scopurile și obiectivele acesteia la toate disciplinele de studiu. În al doilea rând în această etapă școlară elevul depășește ciclul achizițiilor fundamentale (citit, scris, socotit) și pătrunde (clasele a III-a și a IV-a) în ciclul de dezvoltare, care permite înțelegerea, măcar intuitivă, a complexului fenomen al creativității. De asemenea programul vizează dezvoltarea preponderentă a comportamentelor specifice competenței-scop „creativitatea”, de care elevii au nevoie
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
turn Rorty 1979: 149), a cărei ancorare în cadrele contingentului determinat de situatii concrete istorice, politice și sociale ne amintește de maximă pragmaticismului a lui Ch. S. Peirce: Determinați ce efecte, care ar putea avea o relevanță practică rațional imaginabila, socotiți că au obiectele conceptului vostru. Atunci conceptul pe care-l aveți despre acele efecte este întregul concept pe care-l aveți despre obiect. (CP 5.438, trad. Marga 1990: 203) Turnură pictorială menționată de W.J.T. Mitchell trebuie înțeleasă prin
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
pentru „luminarea opiniei publice”, revista păstrându-și deschiderile și după ce a trecut sub conducerea cărturarului Nicolae Iorga. Este reamintită cartea dedicată prietenului său, pictorul Nicolae Grigorescu. Cărțile lui Al. Vlahuță „au intrat de mult în conștiința publică”, spun îngrijitorii antologiei. Socotită ca un modest omagiu dedicat artistului și îndrumătorului cultural care a fost Alexandru Vlahuță, cu prilejul împlinirii a opt decenii și jumătate de la intrarea sa în neființă și care lucrare nu ar fi avut sorți de izbândă fără contribuția directă
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
mei și a copiilor implicați în acestă muncă - printre altele, și pentru onoarea dăneștenilor iar urmașii să îl păstreze și vizitatorii să se bucure de existența sa.“ Dorința lui C. Buraga a fost ca ce era acolo în acea bâjlă socotită muzeu, datată de aproape 300 de ani, să rămână acolo pentru sat. Dar lucrurile au luat o altă întorsătură după moartea sa. Majoritatea pieselor de mare valoare au dispărut iar celelalte care au rămas s-au degradat, în special partea
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
modern deconstruiește nu numai subiectul, trama, ci și structurile logice și convențiile dramaturgiei clasice: „O ultimă ipostază a tragicului în contemporaneitate, care nu poate fi ocolită, se datorează teatrului absurd sau al deriziunii, lui Eugen Ionescu, Samuel Beckett, Arthur Adamov, socotiți autorii reprezentativi [...] Spre deosebire de existențialiști, în teatrul absurd nu există revoltă, nu există acțiunea personajului, nu aflăm posibilitatea unei opțiuni. Nu există conflict. Fatalitatea nu provoacă conflictul tragic, îi este consecința. [...] Fatalitatea ia locul timpului, îi anulează scurgerea. E veșnică. Veșnic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
că harul duhovnicesc al minunilor se manifestă în trei feluri: 1) prin vindecări; 2)prin cei ce încearcă zadarnic să vindece lipsindu-le credința ori lor ori celor bolnavi și 3) prin cei nelegiuiți, săvârșitori ai unor lucruri minunate și socotiți cuvioși și slujitori ai lui Dumnezeu, dar în realitate fiind instrumente ale demonilor, care înșeală pe credincioși prin semne și minuni false și proorociri mincinoase. Nestoros recomandă să nu ne preocupăm să admirăm pe cei ce pretind că fac minuni
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
din pilda văzută în trup”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea întâi, cap. 10, în PSB, vol. 41, p. 128) „... Deoarece Cuvântul s-a ivit din Minte și strălucirea, din soare, cele ce nasc nu trebuie socotite că sunt golite de cele ce ies din ele, ci vom vedea și pe acelea existând în acestea și pe acestea în acelea. Căci mintea nu este niciodată lipsită de cuvânt (de rațiune), dar nici cuvântul (rațiunea) neavând în sine
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
dezbinări în sânul vostru, ci să fiți cu toții uniți în același cuget și în aceeași înțelegere (I Cor., 1, 10)”. (Origen, Despre principii, Cartea întâia, II, 6, în PSB, vol. 8, p.94) „Constantin Biruitorul, Măritul și Augustul, către Biserici... socotit-am că cea mai frumoasă țintă pe care mi-aș putea-o pune în viață ar fi să fac așa încât fericitele mulțimi intrate în Biserica universală să poarte în ele o singură credință, o dragoste neîntinată precum și cuvioșia cea într-
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
sub denumirea de "Casa de Educațiune corecțională" pentru minorii delincvenți sub 15 ani "osândiți că au lucrat cu pricepere", pentru minorii între 15 și 20 ani osândiți conform art. 63 C. pen. și pentru minorii între 8 și 15 ani "socotiți că au lucrat fără pricepere, din care, în loc de a fi retrimiși în familie, au fost trimiși de justiție spre fi supuși educațiunii corecționale pe un timp determinat sau până la vârsta de 20 ani, în baza art. 62 C. pen.". Minorii
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
interesante, care reflectă resursele conceptuale de care au beneficiat.“65 Dincolo de aceste deosebiri - apreciază Sellars - ambii au dezvoltat o filozofie transcendentală care se detașează, în egală măsură, de raționalismul dogmatic și de empirismul naiv.66 Cititorul unei cărți de filozofie socotite importante se așteaptă ca autorul să critice teorii consacrate și să propună o nouă teorie. În cazul Tractatus-ului, o asemenea așteptare va fi înșelătoare. Există, ce-i drept, o față mai vizibilă a cărții, care poate sugera că ea ar
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
subliniat cu referire la faptul că lucruri ce nu pot fi „spuse“ „se arată“ în limbaj: „Punctul de vedere este că acest mod de a vorbi poate fi util și pentru un timp esențial, dar este în final părăsit și socotit nonsens real, nonsens deplină“ („Throwing Away the Ladder. How to Read the «Tractatus»?“, în Cora Diamond, op. cit., p. 181.) Autoarea crede, prin urmare, că afirmații ca aceea că nu putem spune nimic despre „forma logică“ nu vor mai fi reținute
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
nou. În cântărirea argumentelor aduse în favoarea tezei continuității sau discontinuității dezvoltării gândirii filozofice a lui Wittgenstein va trebui să ținem seama, desigur, de ceea ce a spus el în această privință. Dincolo de referirile sale eliptice și uneori aluzive, hotărâtoare vor trebui socotite concluziile la care ne va conduce compararea unor teme și motive cardinale ale scrierii de tinerețe și ale însemnărilor mai târzii. Este ceea ce se va încerca în cele ce urmează. Vor trebui însă menționate, mai întâi, câteva din considerațiile cele
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
noțiune. Iar filozofii, cercetătorii și alți oameni cu preocupări „teoretice“ vor încerca să o precizeze, formulând definiții sau alte stipulări. În lecțiile și însemnările lui, Wittgenstein atrăgea în mod insistent atenția asupra acestei tendințe. Astfel, referindu-se la o problemă socotită importantă, atât de juriști cât și de moraliști, cea a esenței pedepsei, 262 GÂNDITORUL SINGURATIC Wittgenstein amintește câteva puncte de vedere: pedeapsa este un act de răzbunare, rolul pedepsei este intimidarea pentru sporirea siguranței comunității, izolarea infractorilor sau corectarea comportării
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
indivizilor. Cu timpul a devenit mai sceptic. Individului nu ar trebui să i se ceară mai mult decât să-și facă datoria pe care i-o dictează propria lui conștiință și să-i ajute pe cei apropiați. Chiar și faptele socotite bune, aprecia el, sunt până la urmă menite, nu atât să schimbe starea de lucruri, cât să ne ajute să câștigăm pacea și liniștea sufletească. Prietenului său Drury îi va spune: „Sunt convins că îți vei găsi în cele din urmă
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]