566 matches
-
să încheie preste aceasta o alianță politică ofensivă și defensivă. Ioan Asan primi solia cu multă părere de bine, convine asupra stipulațiunilor speciale ale tractatului și întărește învoiala convenită cu jurământ solemn, pe care-l depune el de-o parte, solii în numele lui Vatatzes de alta. Pentru îndeplinirea acestei îndoite legături amândoi stăpânitorii hotărăsc ca să se întîlnească. Vatatzes purcede pentru acest a scop din Niccea, ocupă Lampsacus, trece cu o parte a oștirii Elespontul, încunjură Kalliupolis, oraș apărat de venețian, îi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
regelui maghiar și a Țării Ungurești fără condiție și fără vorbă, iar în contra altor dușmani după plac și chibzuință liberă. S-a așezat totodată termin potrivit până la care părțile amândouă erau datoare să ratifice tratatul și să trimite în Moldova soli înalți să preschimbe hrisoavele de alianță formale și întărite cu pecetea cea mare a statului. Ratificarea cerută și preschimbarea documentelor s-au și făcut înlăuntrul terminului hotărât iar diploma privitoare la aceasta, eliberată de Mircea I, nu e datată din
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
alta, doi tipi severi bine îmbrăcați, care n-au comunicat de loc cu echipa TV.V. În a treia, erau 4-5 oameni de la același partid, proaspăt înființat la nivel de județ. Regele se aștepta să-i iasă în cale mulțime, la Solești, unde feseniștii i-au avertizat pe oameni să stea liniștiți chiar dacă vine hoțul care a furat aurul românilor cu trenul. Chiar era un cetățean mai vocal, care a venit îmbrăcat în costum național, singur și care s-a înfipt să
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
deocamdată nu vedem pe nimeni, așa că vom vedea de acum în colo; Dvs. știți mai bine...” și-i întinse mâna după ce și-a tras mănușile. Pe tăcute ! Atât, apoi toți s-au urcat în mașini, unii își închipuiau că la Solești vor fi mulți, mulți țărani. Nici n-au oprit mașinile pentru că nu era niciunul. La Prefectura Vaslui, Nicolae Pascu, prefect în funcție... s-a ascuns lăsând pe subprefectul de atunci să-l primească, să dea mâna, să-i invite într-
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
pe starețul mănăstirii, părintele arhimandrit Antonie. Despre minunea de a o avea la Vaslui pe Maica Domnului de la Giurgeni, în fotoreportajul care urmează. Duminică, ora 15: prima femeie care o așteaptă pe Maica Domnului de la Giurgeni este Maria Iacob, din Solești. Stă de câteva ore pe scările Bisericii „Sfânta Cuvioasă Parascheva”. „O aștept pe Sfânta, apoi o să văd cu ce mă duc acasă", spune ea. Plouă cu soare, chiar în clipa când plecăm spre Giurgeni. Pe bordul mașinii, Maica Domnului îi
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
nici un motiv sau nici o pricepere ca să practici arta devenirii, atunci există pur și simplu. — Asya!!! Ușa s-a dat de perete și mătușa Zeliha s-a năpustit Înăuntru cu ochii ei verzi scânteind ca două bucăți rotunde de jad. — Câți soli mai trebuie să-ți trimitem la capul patului ca să te facem să ni te-alături? Articolul Șapte: Dacă nu ai nici un motiv sau nici o pricepere ca să exiști, atunci pur și simplu rezistă. — Asya!!! — Ce e?!!! Capul Asyei s-a ițit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
de ajuns să ne amintim de dialogul dintre Puck și Oberon ce precede momentul când, la ivirea zorilor, spiritele se retrag. Puck se arată îngrijorat: Să ne grăbim! Ai nopții iuți balauri Sfîșie norii-n zbor; chiar adineauri Ai dimineții soli luciră-n zare; Strigoii, biete oști rătăcitoare, Fugiră-n gropi, iar tristele năluci Înmormântate-n valuri, la răscruci, În patul lor cu viermi se-ascund pe rând, Să nu-i găsească ziua pe pământ. În tainițele negre se-ascund iarăși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
și pînă dimineața, nu mai sunt. Iată partea celor ce ne jupoaie și soarta celor ce ne jefuiesc. $18 1. Vai de tine, țară, în care răsună zăngănit de arme, și care ești dincolo de rîurile Etiopiei! 2. Tu, care trimiți soli pe mare, în corăbii de papură care plutesc pe luciul apelor! Duceți-vă, soli iuți, la neamul acela tare și puternic, la poporul acela înfricoșat de la începutul lui, neam puternic care zdrobește totul, și a cărui țară este tăiată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
pentru a-și alunga neliniștea și teama de călătorie. Zece zile mai târziu, samuraiul îl luă cu el pe Yozō și se duse călare la castelul Stăpânului pentru că seniorul Shiraishi avea să le dea porunci tuturor celor aleși să fie soli. Din vale până la castel era cale de o zi și jumătate. Cei doi trecură prin câteva sate la fel de sărmane ca ale lor și ieșiră într-o câmpie întinsă. Se vedeau deja semnele primăverii. Câmpia era scăldată de un soare cald
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
spre Nueva España sau dacă o cădem răpuși de boală prin țări necunoscute, atâta vreme cât suntem supuși de rang mic. Matsuki văzu că samuraiul se schimbase la față și continuă, ca și cum ar fi fost încântat de această tresărire: — Ce fel de soli om mai fi și noi dacă nimeni nu înțelege o boabă din ce spunem? Ne-au numit ei soli, dar nu suntem decât niște simpli cărăuși pentru că n-o să ne putem înțelege cu străinii și o să ducem scrisorile Stăpânului bizuindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
fără grai, dar apoi răspunse: — De ce? Chiar dacă sunt străini, putem învăța de la ei multe lucruri. Străinii au fost cei care ne-au adus puștile și praful de pușcă pe când noi nu știam să mânuim decât arcul și săgețile. De vreme ce suntem soli, cred că n-ar fi rău să cunoaștem ce e bun în țara lor și să adunăm cunoștințe folositoare de la ei. Nici n-am zis că e rău. Pe fața descumpănită lui Tanaka se vedea limpede că nu se aștepta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
aerul rece precum cercurile pe apă. Ce bine că n-am nimerit-o, se gândi samuraiul. În urechi îi răsuna la nesfârșit pocnetul puștii, iar în nări simțea fără încetare mirosul de praf de pușcă... Presupunerea samuraiului se adeveri. Pe când solii împreună cu însoțitorii lor se plimbau prin piața indiană de lângă mănăstire, japonezul acela îi urmărea din apropiere. Printre indienii din piață erau și unii care purtau sombreros și sandale din piele precum spaniolii, dar cei mai mulți erau goi până la brâu, cu pletele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
putea el să mă lovească. O să mă întrebe negreșit cu ce însărcinare fuseseră trimiși încoace solii. O să scoată iarăși la iveală nepotrivirea dintre faptul că pe de o parte naifu îi prigonea pe credincioșii creștini, iar pe de alta trimitea soli. Mai mult, o să mă învinovățească pentru că am ascuns faptul că munca de propovăduire din Japonia se află într-o stare jalnică și, nu numai că am ascuns acest lucru, dar am și stăruit să privesc totul într-o lumină încrezătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
casa bătrânului ceasornicar Toriano din acest oraș și au fost tare bucuroși. Spune că pe atunci era ucenic în casa bătrânului. Omul între două vârste își dezveli dinții galbeni și dădu de nenumărate ori din cap, arătându-se cu degetul. Solii mai aflară de la el că unul dintre tineri se îmbolnăvise în acest oraș de niște friguri cumplite, dar se însănătoșise grație îngrijirilor atente și rugăciunilor locuitorilor de aici, astfel că în cele din urmă reușise să plece împreună cu ceilalți către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
care are un domeniu în partea de răsărit a țării, nu este decât unul dintre nenumărații nobili japonezi. Chiar dacă acești trimiși au dobândit încuviințarea împăratului Japoniei pentru a veni aici, totuși cred că nu se poate spune că ei sunt soli oficiali ce reprezintă întreaga Japonie. Își duse mâna la gură și tuși încet. Părintele Valente nu-și întărea glasul și nu încerca să-i atragă de partea sa pe episcopi prin întreruperi, așa cum făcuse Velasco. Pur și simplu vorbea despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
facă negoț cu Nueva España. În plus, toată lumea știe că în urmă cu treizeci de ani, Ordinul Sfântul Petru din care face parte părintele Valente a trimis în țara noastră, precum și la Roma niște tineri de rând pretinzând că sunt soli oficiali, fii de nobili stimați. După ce Velasco se așeză, părintele Valente se ridică agale de pe scaun cu un scârțâit. Și de data aceasta își împreună mâinile pe piept și își drese glasul de două-trei ori. — Este adevărat... Împăratul Japoniei și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
fel de șosete scurte și albe și cu niște sandale neobișnuite. Papa își dădea seama că unul dintre ei se plângea de ceva anume, dar nu înțelegea limba în care-i vorbea. Suntem japonezi! strigă Tanaka plin de înflăcărare. Suntem soli veniți din Japonia. Trei călugări încercară să-i îndepărteze pe japonezi de palanchin, trăgându-i cu putere. Dar japonezii își înfipseră picioarele în pământ și nu se clintiră cu nici un preț. Va rugăm! cei trei rămaseră fără cuvinte. Zicând acestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
din cap. Dacă Sfântul Scaun... cel puțin le-ar apăra onoarea... — Ce anume ne ceri să facem? Să ne mijlociți o întrevedere cu Papa. Să-i tratați pe japonezi ca pe niște trimiși străini... — Chiar dacă Papa încuviințează o întrevedere cu solii janopezi, tot nu putem răspunde cererilor lor. Deja ne-am hotărât în această privință. — Dar nu vă cer să le îndepliniți cerințele. Numai că solii sunt așa de... vrednici de milă. Cel puțin pentru mândria, pentru onoarea lor, o întrevedere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Par casele triste castele... Amorul, aici, a murit Și poate că plâng la clavire Fecioare cu păr despletit... Trec singur... și tare mi-e teamă... Și, unde mă aflu, nu știu- Vai, plopii detună orașul... Clavirele plâng în pustiu... * Vae soli... Te voi aștepta, într-o zi, sau într-o noapte oarecare Pentru ca să văd dacă mai pot să am o preocupare, Voi trece iar pe lângă ape, și-n unda lor voi apărea, Voi sta pe lângă vreo ruină, va plânge iar o
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
copil.) PRIMA URSITOARE: Știi tu ce-ai cerut, ori ba? A DOUA URSITOARE: Dar ți-om face voia ta. A TREIA URSITOARE: Ce-ai dorit, se va-ntâmpla! PRIMA URSITOARE (spre copil): Teiul, când o să te scoli / Ți-o trimite soli, / Căci ți-e dat-acum de soarte / Viață fără moarte... Și ți-e dată tinerețe / Fără bătrânețe... // URSITOAREA A DOUA: Dar s-aduni adânc în tine, / Printre zilele senine, / Gânduri și suspine: / Dorul după ce-i mai mare / ' N-astă lume trecătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
gata! Dacî trăiești el, murim noi! Ci-ai făcut, Vasâli? Ne-ai ninorocit! Doamni, ci ni facim, ai grijî din noi! Gata cu văicăreala! Ziua se Îngâna cu noaptea care părea a nu dori să părăsească lacul cel mare de la Solești. Era duminică dimineața și cei patru colegi pescari, pescari pătimași, aruncaseră În două rânduri nada, lansetele erau frumos aliniate, toate echipamentele ordonate și pescarii moțăiau pe scunele lor pescărești, Împreună cu gândurile lor. Experiența Îi Învățase că abia peste o oră
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
marginea fustiței, mai sus, și mai sus când la sunetul clopoțelului, Rică Olaru sări instinctiv de pe scaun, prinse lanseta din mijloc și trase cu putere. O trăsătură de crap și o nouă și promițătoare partidă de pescuit Începea pe lacul Solești. Toată noaptea, Victor Olaru nu Închisese ochii și o oboseală adâncă se instalase În trupul său vlăguit de efort. Ieși afară din casă, trase aer În piept, se dezmorți un pic și, ajuns În casă, se așeză pe pat și
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
nu te primește pentru că n-ai vrut ca, ajutându-l cu armele în mână, să riști să ai aceeași soartă ca și el. Antioh trecuse în Grecia, fiind chemat aici de către etolieni pentru a-i alunga pe romani. El trimisese soli la ahei, care erau prieteni ai romanilor, spre a-i îndemna să rămână neutri; pe de altă parte, însă, romanii îi sfătuiau să ia armele în mână pentru ei. Chestiunea a fost adusă în discuție în adunarea aheilor, unde solul
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
arderilor de tot. Astfel a fost așezată din nou slujba Casei Domnului. 36. Ezechia și tot poporul s-au bucurat că Dumnezeu făcuse pe popor cu voie bună, căci lucrul s-a făcut pe neașteptate. $30 1. Ezechia a trimis soli în tot Israelul și Iuda, și a scris scrisori și lui Efraim și lui Manase, ca să vină la Casa Domnului la Ierusalim să prăznuiască Paștele în cinstea Domnului Dumnezeului lui Israel. 2. Împăratul, căpeteniile lui, și toată adunarea ținuseră sfat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
multe avuții. 30. Tot Ezechia a astupat și gura de sus a apelor Ghihon, și le-a adus în jos spre apus de cetatea lui David. Ezechia a izbutit în toate lucrările lui. 31. Însă, cînd au trimis căpeteniile Babilonului soli la el să întrebe de minunea care avusese loc în țară, Dumnezeu l-a părăsit ca să-l încerce, pentru ca să cunoască tot ce era în inima lui. 32. Celelalte fapte ale lui Ezechia, și faptele lui evlavioase, sunt scrise în vedenia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]