931 matches
-
de rând, capilați, și numai când văzu că nu poate îndupleca pe împăratul roman, se hotărî a-i trimite o altă compusă din pileați. Mărturisirea lui Dio este adeverită de figurile columnei lui Traian, care reprezintă într-un tablou întâia solie fără fesuri și apoi, mai sus pe corpul columnei, pe a doua cu capul acoperit, încît această confirmare a spuselor istoricului prin basoreliefurile columnei, pune într-o vie lumină veracitatea povestirii lui. Este curios însă că nici în unul din
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
apoi, mai sus pe corpul columnei, pe a doua cu capul acoperit, încît această confirmare a spuselor istoricului prin basoreliefurile columnei, pune într-o vie lumină veracitatea povestirii lui. Este curios însă că nici în unul din tablourile care înfățișează soliile Dacilor către Traian, solii nu sunt arătați cântând din harfă, după cum spune Teopomp că obișnuiau Geții a-și aduce ambasadele lor. Poate că la Daci acest obicei nu era cunoscut, sau poate că împrejurările erau prea serioase, pentru a mai
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
său pe comandanții săi cei mai de frunte și ține un sfat de război în care hotăreăște, după poziția locurilor, modul înaintării, și apucă calea înainte care conducea către Tibiscum în linie dreaptă. Puțin timp după aceasta, el primește o solie îndestul de extraordinară. Un popor din Dacia, anume Burii, trimit lui Traian un burete colosal pe care era scris în limba latină un sfat binevoitor, anume că Traian să nu strice pacea și să se întoarcă în țara lui. În
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
dintre comați, clasa de jos a poporului. Cu toate rugămințile ambasadorilor, Traian stăruiește în condițiunile sale pentru încheierea păcii, cu atât mai mult că se simțise atins prin necuviința Dacului de a-i trimite în ambasadă niște oameni de rând. Solia fiind respinsă, Traian înaintează mai departe și dă peste un sat în care rămăsese însă numai bătrânii, femeile și copiii, poporația validă fiind luată în oastea care apăra țara. Aceasta ne arată într-un chip învederat că Dacii nu-și
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
atâția trași-împinși din patru vânturi, cu nechez de soartă. De-aceeași prea senină părere e și asinul bătrân, ce roade-n petice condurii găsiți prin paie și prin fân. Maria n-avu timpul pîn-acum nici măcar să-și vază pruncul de-atîta solie din atâta drum. S-apleacă peste iesle și peste lumină Maria. De dragoste-i țâșnește laptele în sâni, și-i umezește ia. [1937] * ALESUL Voinicelul de șapte ani se călește lângă cei bolovani la marginea satului. Ca-n marginea lumii
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
prietenii lui, dându-i banii cuveniți. Am plecat grabnic din acel loc de groază; mai aveam de străbătut ultima etapă spre destinația noastră, ceea ce însemna cam o jumătate de zi de mers. VII Ravenna ne-a ieșit în întâmpinare cu solii dintre cele mai triste. Două șiruri de furci de-o parte și de alta a drumului, și în țăruși se clătinau trupuri de oameni spânzurați, unii mai de curând, alții deja intrați în putrefacție și rămași care fără mâini, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
s-a ascuns de tine și-i așteaptă doar pe cei care l-au văzut râzând în timp ce Iosif din Arimateea agoniza pe cruce. Iar dacă n-a șovăit să lase să fie răstignit un prieten pentru ca el să-și îndeplinească solia, de ce n-ar trebui să fac și eu același lucru cu dușmanii lui? Nu, tu n-o să-l omori dacă o să-mi dai cuvântul tău de om. Oricine ar fi fost de față, l-ar fi crezut nebun, eu însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
fericirea să domnească în casa voastră și a prietenului Stiliano.“ Rotari a rămas pe gânduri. Pricepeam, după cum îi sclipeau ochii, că era frământat de o dilemă. Dacă Andras nu mi-ar fi făcut acele dezvăluiri, probabil că ar fi respins solia și ar fi atacat Ravenna. Dar ceea ce aflase pe de-o parte fierbea în sufletul lui și, pe de alta, îl ajuta să judece lucrurile cu răceală. S-a uitat la mine, și i-am garantat cinstea lui Giuliano. Drept care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Toamnă nebunatică Toamnă nebunatică Și puțin zănatică, Tu ai revenit, Cu frig ai năvălit Tu, cu nebunie, Ai trecut în grabă Prin a mea ogradă Și-ai ajuns în vie. Cu nori plumburii Ai vrut ca să vii Ca s-aduci solie Frunză arămie Cum îmi plac mie. Cocoșii Doi cocoși năzbâtioși Stau pe gard foarte voioși Unul țipă, altul tace Pân’ la urmă-și fac o pace Colorați și bătăuși Se gândesc la cărăbuși De mâncat nu prea au ce Că
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Și cu zăpada argintie Ce tot pamântu-nvăluia. Și iată! Apăru de-odată Un ghiocel cu cap plăpând Ce de sub neaua înghețată Se zbătu singur, tremurând. Iar blândul soare vrând să-i vie În ajutor, îl ocoli Și îi trimise o solie O rază spre a-l încălzi. Și-atuncea floarea cea plăpândă Plecase căpșoru-n jos Și plină de recunoștință Îi spuse: “mulțumesc frumos”. E primăvară! Un ciripit voios se-aude-n vale. E vocea primăverii. A sosit! În coruri mii și mii de
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
între ele vorbeau despre înțelesul ultimului vis al lui Iacob, care fusese destul de puternic încât să ajungă din lumea somnului, în lumea noastră. Se întrebau dacă ar fi mai bine ca Iacob să atace el primul sau să trimită o solie la Esau. N-ar fi fost bine să vorbească mai întâi cu Isaac, tatăl său? Sau poate femeile ar fi trebuit să-i trimită un semn Rebecăi, care era nu doar soacra, dar și mătușa lor. Nu vorbeau însă deloc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
mine și a Început să-mi citească. Vreau beat să fiu Într‑una și‑aș vrea să dorm mereu. Am renunțat să aflu ce‑i bine și ce‑i rău. Durerea, bucuria, la fel sunt pentru mine. CĂci zâmbetu‑i solia tristeții care vine. A pus apoi cartea jos și s-a aplecat să mă sărute, petrecând, În drum spre buzele mele, scurte vacanțe pe insulele din corpul meu care ieșeau la iveală de sub apă. Da, poate că asta era, poate
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
alături de mine și a început să-mi citească. Vreau beat să fiu într-una și-aș vrea să dorm mereu. Am renunțat să aflu ce-i bine și ce-i rău. Durerea, bucuria, la fel sunt pentru mine. Căci zâmbetu-i solia tristeții care vine. A pus apoi cartea jos și s-a aplecat să mă sărute, petrecând, în drum spre buzele mele, scurte vacanțe pe insulele din corpul meu care ieșeau la iveală de sub apă. Da, poate că asta era, poate
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
Nașul pricipelui născut va fi țariul Rusiei, deci botezul se va amâna până la sosirea unui reprezentant al puternicului suveran. Un buletin oficial care vestește poporului acest eveniment are următorul cuprins: Dimineața zilei de astăzi a adus întregului popor sârbesc o solie fericită. Înălțimei Sale Principelui și Domnului nostru Milan Obrenovici IV i s-au născut un fiu și nouă sârbilor, poporului său, un moștean {EminescuOpIX 179} al tronului. Pronia dumnezeiască au voit ca tunurile să vestească nașterea moștenitorului în aceiași vreme
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sau Pleven, cu 18 moschee, 2 biserici, {EminescuOpIX 404} 1600 case mohametane și 1500 case creștinești. Orășelul are pentru armia rusească oarecare însămnătate, de vreme ce acolo se adună mai multe drumuri de țară, din care unul merge la Lovaț și la Solia și comunică cu patru trecători ale Balcanilor. Deci la 8/20 c. un detașament din corpul Krudener, și anume o brigadă din divizia a V-ea, compusă din regimentele de infanterie no. 17 (Archangel) și no. 18 (Wologda) au atacat
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
soți cere să se stabilească faptul că un imobil ce se găsește intabulat numai pe numele celuilalt soț este, în realitate bun comun. Întrebări și teste: a) Întrebări: 1) Care sunt efectele juridice ale casatoriei? 2) În ce mod contribuie solii la cheltuielile căsniciei? 3) Ce efecte produce căsătoria asupra relațiilor personale dintre soți? 4) Obligația de fidelitate este expres reglementata in lege? 5) În ce consta obligația de sprijin moral și material dintre membrii familiei? 6) In care act normativ
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
1 porcar și 2 herghelegii. În anul 1816 figurau crescători de oi în satele Slobozia, Tarnița, Glăvănești și Dănceni. Caii erau necesari mai ales pentru înzestrarea oștirii. Caii moldovenești, turcești și cei „asturcani” nu se scoteau din țară decât pentru solii. În satele aflate pe principalele drumuri comerciale erau folosiți tracțiunea rapidă caii „de olac” și „de menzituri” (cai de schimb și cai de poștă). Alături de agricultură, creșterea animalelor a constituit ocupația de bază a locuitorilor din zonă. În evul mediu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ale domnitorului cu turcii de la Cătlăbuga sau de la Șcheia alături de efortul diplomatic spre Apus. Această extensie nu a fost întotdeauna una riguroasă, permițând mențiuni cronologice discutabile, cum ar fi cea legată de încheierea păcii cu turcii (1486) sau de trimiterea soliei lui Grigore Țamblac la Veneția (mai 1478)155. La începutul anilor '90, aceeași tematică a istoriei antice și medievale "universale" se relua în manualul unic de clasa a IX-a, urmând structura fostului manual pentru clasa a XI-a, din
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
ocrotește pe romani. Soldații, în frunte cu împăratul, trec pe malul dacic, unde se va ține consiliu de război și se vor aduce jertfe zeilor, ca să-i apere și să-i ajute. Următoarea scenă îl arată pe Traian primind o solie ciudată a dacilor. Istoricul Cassius Dio, care a lăsat și el o însemnare a războiului, ne spune că burii, aliați ai dacilor de neam germanic, au adus un mesaj scris pe o ciupercă, în latină, în care îl sfătuiau pe
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
suprem al romanilor, aruncă fulgere în tabăra dacilor. Bătălia este pierdută de daci, care se retrag. Romani înaintează, pârjolesc satele dacilor și ajung la cetățile pe care stau înfipte în pari craniile romanilor prinși în luptele cu Domițian. O nouă solie a dacilor, îmbrăcați ca oameni simpli, este respinsă de romani. O altă scenă ni-l înfățișează pe împărat care privește îmbarcarea, într-un port de la Dunăre, a unor femei dace, printre care se afla, poate, și sora lui Decebal, despre
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
port de la Marea Adriatică. Dacii se îndreaptă și ei către cetatea din munți a regelui lor. Traian ajunge la Dunăre și trece pe noul pod de piatră construit de Apollodor. La baza podului, Traian face jertfe în cinstea zeilor și primește soliile unor diferite neamuri, sarmați, germanici și daci, toți în costumele lor tradiționale. Nesfârșitele coloane romane se îndreaptă către capitala Daciei, prin teritoriul deja cucerit în primul război. O scenă îi înfățișează pe soldații romani secerând un lan de grâu. Ajunși
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
și ea pe tron, s-a dovedit a fi nu numai o „analfabetăʺ, ci și o „foarte lenoasăʺ ființă care „în palatul împărăteseiʺ ocupa „odăile cele mai mici, reci și umede, murdare peste măsurăʺ, din care, nu odată, chiar prin fața soliilor stră ine, care veneau la palat în audiență se ieșea „cu bideul în mânăʺ scos de slugi de la împărăteasa leneșă, dar care era „o mare adoratoare și folositoare a toaletelor, a mascaradelor dans uril or, toaletelor de lux, garderoba ei
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
și în stânga, îi dezvăluie N.A.Bogdan întrebarea care și-o punea sie și nouă întâi pomenitul Negruzzi. Și simțind că ne interesează întrebarea, N.A.Bogdan relatează: Lumânărică nu mai este! Dar cine e ra e l, care i-a fost solia, de unde era, dacă îl întrebai, nu ți răspu ndea. Că nu știa. - Nu știu, răspundea el și adăuga: „Știu numa i că mama, când m-a luat, mi-a zis Niță, dragul meu, să cumperi lumânărele și să le împarți
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
soțului ei vrednic, Si schimbu-i, frate-meu! Aci-n nisip Am să te-acopăr, sol nelegiuit De lubrici ucigași; cînd va fi timpul, Cu blestemat ast scris lovi-voi ochii Ducelui sortit morții. Pentru el e bun De moartea și solia ta să-i spun. GLOUCESTER: Regele e nebun. Ce țeapăn bietu-mi duh, Că mă țin drept și cu clar cuget simt Uriașele-mi dureri! Mai bine-nnebuneam, Și mi-ar fi gîndul despărțit de chin, And woes by wrong imaginations
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
11, în PSB, vol. 1, p. 140) „... Suntem convinși că în fața lui Dumnezeu nimic nu va rămâne necercetat și că trupul care a servit poftelor nebunești și fără de frâu ale sufletului va fi judecat și el împreună cu sufletul”. (Atenagora Atenianul, Solie în favoarea creștinilor, XXXVI, în PSB, vol. 2, p. 504) „... Trebuie să știm că vom fi judecați la înfricoșatul județ al lui Dumnezeu nu numai în legătură cu problemele de credință, ca și cum n-am mai avea să dăm seama și despre viața noastră
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]