1,529 matches
-
sud-estul Moldovei și în mai multe localități din Dobrogea. Preferă liziera pădurilor, tufărișurile, coastele sau viroagele cu loess sau stâncile unde există vegetație arbustivă sau arborescentă. Are spatele cafeniu, brun-gălbui sau brun-cenușiu cu o dungă mediană longitudinală deschisă pe fiecare solz. Abdomenul este galben. Se hrănește cu șopârle de ziduri, gușteri, hârciogi, popândăi, șoareci și șobolani. Prinde prada cu o viteză uluitoare, apucând-o cu gura și o sugrumând-o prin încolăcire. Este cel mai rapid șarpe din România, alunecând cu
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
medie 281,4 mm) la femele. Lungimea capului (de la vârful botului până la colțul gurii): 30 mm la masculi, 20 mm la femele. Lățimea capului (măsurată între colțurile gurii) 22-24 mm la masculi, 12 mm la femele. Folidoză (forma și dispoziția solzilor și scuturilor tegumentare). Șarpele rău se caracterizează prin solzi dorsali netezi (fără carene), fiecare solz cu două găurele (pori) apicale la vârf și sunt dispuși în jurul mijlocului trunchiului în 19 (rar 17 sau 21) șiruri transversale. Marginile scuturilor ventrale formează
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
vârful botului până la colțul gurii): 30 mm la masculi, 20 mm la femele. Lățimea capului (măsurată între colțurile gurii) 22-24 mm la masculi, 12 mm la femele. Folidoză (forma și dispoziția solzilor și scuturilor tegumentare). Șarpele rău se caracterizează prin solzi dorsali netezi (fără carene), fiecare solz cu două găurele (pori) apicale la vârf și sunt dispuși în jurul mijlocului trunchiului în 19 (rar 17 sau 21) șiruri transversale. Marginile scuturilor ventrale formează pe laturile corpului carene longitudinale slab exprimate. Scutul rostral
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
mm la masculi, 20 mm la femele. Lățimea capului (măsurată între colțurile gurii) 22-24 mm la masculi, 12 mm la femele. Folidoză (forma și dispoziția solzilor și scuturilor tegumentare). Șarpele rău se caracterizează prin solzi dorsali netezi (fără carene), fiecare solz cu două găurele (pori) apicale la vârf și sunt dispuși în jurul mijlocului trunchiului în 19 (rar 17 sau 21) șiruri transversale. Marginile scuturilor ventrale formează pe laturile corpului carene longitudinale slab exprimate. Scutul rostral distinct din perspectivă dorsală, puțin mai
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
linia median-ventrală a capului se află 2 perechi de scuturi inframaxilare, cele anterioare de obicei mai scurte decât cele posterioare. La exemplarele tinere scuturile inframaxilare posterioare se ating reciproc, iar la adulți sunt de obicei separate de un rând de solzi mici. Pe partea ventrală au 160-221 (la masculi 189-198, în medie 193,3, la femele 202-211 în medie 204,5) de plăci ventrale angulate lateral. Scutul anal este divizat. În urma orificiului cloacal se află 87-131 (la masculi de obicei 80-107
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
cu dublu zăvor”. Ea are un soclu de piatră de carieră, pe care se sprijină două tălpi masive de stejar. Edificiul este înconjurat pe exterior de un brâu de lemn în formă de torsadă. Acoperișul este din draniță, bătută în „solzi”, cu o ușoară rupere în pantă, racordându-se cu învelitoarea pridvorului. Cosoroaba se sprijină pe console largi, cu tăieturi. Monumentul are plan dreptunghiular, de tip navă, cu absida altarului pentagonală decroșată, contraabsidă de aceeași formă și pridvor închis pe latura
Biserica de lemn din Drăgușeni () [Corola-website/Science/317124_a_318453]
-
Dubăsari, brațul Turunciuc, gurile afluenților și în limanul Nistrului. Are o lungime de 30-120 cm (de obicei, măsoară 30-50 cm) și 4 kg greutate, excepțional 12 kg. Poate trăi 20 de ani. Are corpul alungit, aproximativ cilindric și acoperit cu solzi mărunți. Capul este de mărime mijlocie și alungit. Gura este dispusă subterminal (inferior), cu buze cărnoase și prevăzută cu 4 mustăți: cele anterioare (pe buza superioară), scurte, iar cele posterioare (de la colțurile gurii), mai lungi. Dinții faringieni dispuși pe 3
Mreană () [Corola-website/Science/319139_a_320468]
-
talie mică cu corpul alungit la care înaintea înotătoarei dorsale se găsesc 2-17 țepi (spini) izolați, înotătoarele ventrale așezate puțin înapoia celor pectorale au o radie spinoasă și 0-2 radii articulate divizate și înotătoarea anală este opusă dorsalei. Corpul, fără solzi, este acoperit cu scuturi (plăci) osoase, mai ales pe flancuri. Au gura mică și protractilă, așezată în vârful unui bot de regulă alungit în formă de tub. Ordinul gasterosteiforme cuprinde 5 familii, 11 genuri și 29 specii de pești răspândite
Gasterosteiforme () [Corola-website/Science/335173_a_336502]
-
țep) independent și 0-2 (mai rar 3) radii articulate ramificate; "Indostomus" nu au spin în înotătoarea ventrală. Înotătoarea anală este opusă înotătoarei dorsale și este formată din radii ramificate, prima radie este spinoasă, adică are forma unui țep. Corpul, fără solzi, adesea mai mult sau mai puțin învelit de plăci (scuturi) osoase așezate în rânduri longitudinale, mai ales pe laturile corpului; mai rar corpul este nud, fără plăci osoase. Capul este prelungit într-un bot scurt sau tubiform (alungit în formă
Gasterosteiforme () [Corola-website/Science/335173_a_336502]
-
Someșul Mic, Crișul Repede, Jiu, Bega, Beretău, Ialomița etc. În Republica Moldova se întâlnește în albia Nistrului, mai rar în avalul afluenților lui, lacul Dubăsari, brațul Turunciuc, limanul Nistrului și în Prut. Are corpul alungit și ușor comprimat lateral, acoperit cu solzi medii, groși, persistenți. Spatele și abdomenul sunt rotunjite, fără carenă. Capul mic este alungit, și comprimat lateral. Fruntea ușor bombată. Botul gros, masiv, ascuțit și scurt. Gura este mică, semilunară, așezată subterminal (inferior); vârful ei ajunge în dreptul marginii inferioare a
Clean mic () [Corola-website/Science/331531_a_332860]
-
excavată, cu lobii subegali și cel inferior este egal (uneori, ceva mai lung, alteori, ceva mai scurt) cu lungimea capului. Colorația spatelui este cafenie sau neagră, bătând în măsliniu sau albastru închis; flancurile sunt argintii, gălbui sau albăstrui; abdomenul alb-argintiu. Solzii de pe flancuri sunt adesea tiviți cu negru, fond pe care sunt dispuse puncte mici. Înotătoarele dorsală și caudală cenușii, restul înotătoarelor palide, gălbui sau roșu-gălbui. Irisul ochilor galben. Masculii, de obicei, sunt mai mici și mai subțiri ca femelele și
Clean mic () [Corola-website/Science/331531_a_332860]
-
traducere: "„Anul Domnului 1373 Această operă îl reprezintă pe Sfântul George și este de Martin și George de Clussenberch (Cluj) făcută.”" Statuia ecvestră îl reprezintă pe Sfântul Gheorghe îmbrăcat în zale, ucigând un balaur, al cărui corp este acoperit cu solzi identici zalei de pe armura sfântului. Observarea acestui amănunt l-a inspirat pe poetul și filosoful Lucian Blaga să scrie poemul intitulat " In fata unei statui a Sfintului Gheorghe."
Statuia Sfântului Gheorghe din Cluj () [Corola-website/Science/303669_a_304998]
-
ușor lărgit la mijloc. Membre sunt relativ robuste și scurte. Coada lungă (mai lungă de 1,5-2 ori decât lungimea cap + trunchi) și subțire. Nara se află în mijlocul unui scut; între acest scut și ochi se găsesc numai două scuturi. Solzii dorsali sunt alungiți și carenați în partea mediană a spatelui, dispuși câte 34—43 într-un șir. Dorsal are un colorit brun-roșcat, cu o bandă vertebrală destul de lată, ruginie. Abdomenul este fără pete, la masculi galben-verde și verde mai intens
Șopârlă de pădure () [Corola-website/Science/334019_a_335348]
-
rotunjit; nara înconjurată de trei scuturi mai mult sau mai putin bombate. Trunchiul este relativ îndesat, turtit și lățit median; membrele robuste, de lungime mijlocie, iar coadă scurtă, groasă și turtita la bază, subțiindu-se brusc spre partea ei terminală. Solzii dorsali sunt mici, rotunjiți, juxtapuși, cu granule mici între ei, câte 44-55 de șolzi într-un șir. Scuturile ventrale formează peste opt șiruri longitudinale, dispuse oblic, cu o convergență posterioara. Pe spate are o culoare cafeniu deschisă sau gălbuie că
Șopârlă de nisip () [Corola-website/Science/334020_a_335349]
-
submaxilare sunt voluminoase, dispuse ventral de găt, de o parte și de alta a liniei mediane. Au lobi de culoare roz, iar secreția ajunge în canalul Warthon care străbate mușchiul digastric, ajungănd în cavitatea bucală. Glandele retrolinguale au formă de solzi, sunt dispuse latero cranial față de fața ventrală a glandelor submaxilare și au o consistență accentuată. Glandele sublinguale sunt situate pe marginea interioară a mușchiului digastric, au dimensiuni reduse și formă globuloasă. Prezintă 2 lobi de unde pornesc canalele Rivinus. Glandele juxtapoide
Rattus norvegicus () [Corola-website/Science/322921_a_324250]
-
gueldenstaedtii persicus" în sudul Mării Caspice. Lungimea obișnuită 1-2 m; maximală 4 m. Greutatea obișnuită 20-30 kg; maximală 115 kg. Femelele sunt mai mari. Poate trăi 50 ani. Are corpul alungit, gros în partea anterioară, comprimat lateral în cea posterioară. Solzi ganoizi există numai în regiunea caudală, în rest corpul este acoperit cu 5 șiruri longitudinale de scuturi osoase: un șir impar dorsal, câte un șir lateral și lateroventral pe fiecare latură. Pielea acoperită cu scutele stelate de diverse mărimi. Capul
Nisetru () [Corola-website/Science/319331_a_320660]
-
sau scrumbiile șarpe (Gempylidae) sunt o familia de pești teleosteeni marini pelagici, de talie mijlocie sau mare, răspândiți în apele foarte adânci din regiunile temperate, subtropicale și tropicale ale oceanelor Atlantic, Indian și Pacific. Au corpul alungit, comprimat, acoperit cu solzi mici sau sunt golași (fără solzi). Gura mare, neprotractilă este înarmată cu dinți puternici pe ambele fălci. Falca inferioară este mai lungă decât falca superioară. Au două înotătoare dorsale. În urma celei de-a doua înotătoare dorsale și a înotătoarei anale
Gempilide () [Corola-website/Science/330873_a_332202]
-
familia de pești teleosteeni marini pelagici, de talie mijlocie sau mare, răspândiți în apele foarte adânci din regiunile temperate, subtropicale și tropicale ale oceanelor Atlantic, Indian și Pacific. Au corpul alungit, comprimat, acoperit cu solzi mici sau sunt golași (fără solzi). Gura mare, neprotractilă este înarmată cu dinți puternici pe ambele fălci. Falca inferioară este mai lungă decât falca superioară. Au două înotătoare dorsale. În urma celei de-a doua înotătoare dorsale și a înotătoarei anale se află de obicei mai multe
Gempilide () [Corola-website/Science/330873_a_332202]
-
formă de colți) în partea anterioară a fălcii superioare. O pereche de canini în partea anterioară a fălcii inferioare. Falca inferioară este mai lungă decât falca superioară și depășește vârful ei. Fantele branhiale largi, membranele branhiale neunite, separate de istm. Solzii mici, minusculi sau absenți, uneori modificați ("Lepidocybium", "Ruvettus"). Două înotătoare dorsale. În urma celei de-a doua înotătoare dorsale și a înotătoarei anale se află de obicei mai multe înotătoare mici izolate, numite pinule. Prima înotătoare dorsală cu 8-10 spini. A
Gempilide () [Corola-website/Science/330873_a_332202]
-
au pielea verde-cenușie sau pestriță, cu capul și abdomenul acoperite cu plăci cornoase, cu corpul aproape cilindric, sprijinit pe patru picioare scurte, îndreptate în afară, cu coada lungă, subțiată spre vârf, regenerabilă. Șopârla are o piele cărnoasă, îngroșată ce formează solzi mici si o protejează de uscăciune. Ochii sunt protejați de o membrană subțire, transparentă. Auzul este bine dezvoltat, la fel și mirosul. Pe maxilare șopârla are numeroși dinți conici, concrescuți cu maxilarul. Limba este musculoasă, mobilă, bifurcată la vârf și
Șopârlă () [Corola-website/Science/306676_a_308005]
-
există specii care au o lungime mai mică de 2 cm, la polul opus aflându-se "Dragonul de Komodo", a cărui lungime poate ajunge la 3 m. În general, coada șopârlelor este mai lungă decât corpul, care este acoperit cu solzi mărunți. Solzii dorsali sunt dispuși pe 8-12 rânduri, au forma ovală sau hexagonală și sunt bine diferențiați de solzii dorso-laterali. Coada este acoperită de solzi înguști și drepți. Șopârlele au patru picioare scurte, aduse pe lângă corp, cu câte cinci degete
Șopârlă () [Corola-website/Science/306676_a_308005]
-
care au o lungime mai mică de 2 cm, la polul opus aflându-se "Dragonul de Komodo", a cărui lungime poate ajunge la 3 m. În general, coada șopârlelor este mai lungă decât corpul, care este acoperit cu solzi mărunți. Solzii dorsali sunt dispuși pe 8-12 rânduri, au forma ovală sau hexagonală și sunt bine diferențiați de solzii dorso-laterali. Coada este acoperită de solzi înguști și drepți. Șopârlele au patru picioare scurte, aduse pe lângă corp, cu câte cinci degete fiecare, dar
Șopârlă () [Corola-website/Science/306676_a_308005]
-
a cărui lungime poate ajunge la 3 m. În general, coada șopârlelor este mai lungă decât corpul, care este acoperit cu solzi mărunți. Solzii dorsali sunt dispuși pe 8-12 rânduri, au forma ovală sau hexagonală și sunt bine diferențiați de solzii dorso-laterali. Coada este acoperită de solzi înguști și drepți. Șopârlele au patru picioare scurte, aduse pe lângă corp, cu câte cinci degete fiecare, dar există și specii fără picioare. În general, șopârlele prezintă 10-17 pori femurali de fiecare parte și între
Șopârlă () [Corola-website/Science/306676_a_308005]
-
3 m. În general, coada șopârlelor este mai lungă decât corpul, care este acoperit cu solzi mărunți. Solzii dorsali sunt dispuși pe 8-12 rânduri, au forma ovală sau hexagonală și sunt bine diferențiați de solzii dorso-laterali. Coada este acoperită de solzi înguști și drepți. Șopârlele au patru picioare scurte, aduse pe lângă corp, cu câte cinci degete fiecare, dar există și specii fără picioare. În general, șopârlele prezintă 10-17 pori femurali de fiecare parte și între 6-8 siruri longitudinale. Pliul gâtului este
Șopârlă () [Corola-website/Science/306676_a_308005]
-
restul capului. Dorsala scurtă, situată la mijlocul corpului deasupra sau puțin înaintea ventralelor. Anala scurtă. Caudala trunchiată, ușor emarginată sau ușor scobită, cu 14 radii lungi, excepțional 13 sau 15. Pectoralele au poziție orizontală. Linia laterală scurtă. Corpul este acoperit de solzi mărunți, cicloizi, de formă variabilă; la unele specii solzii sunt imbricați, la altele neimbricați și înfipți în piele. Capul fără solzi. Zona focală (centrală) a solzilor este mare sau redusă. Culoarea fundamentală deschisă, adesea albă. Pe linia mediană a spatelui
Sabanejewia () [Corola-website/Science/336740_a_338069]