2,244 matches
-
în alte leguminoase. Globulinele sunt mult mai răspândite, reprezentând 50% din totalul proteinelor ca substanțe de rezervă. Legumelina din mazăre, faseolina din fasole, legumina (mazăre și fasole), tuberina (cartofi), amandina (migdale) sunt mai cunoscute. Au fost identificate globuline și în spanac, ciuperci, tomate, castraveți, pepeni verzi etc. Globulinele au o reacție mai acidă decât albuminele, datorită conținutului mai ridicat în acid glutamic și acid aspartic, alături de leucină și glicocol. Diversele globuline diferă prin conținutul de aminoacizi (număr și cantitate). Chiar când
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
absorbi și transmite energia solară necesară fotolizei apei. Din punct de vedere chimic cloroglobulina este formată din clorofilele a și b (7,5%), holoproteide (69%), carotenoide (0,5%), lipide (2,2%). (Bodea C. și colab., 1964-1966). Conținutul de cloroplastină din spanac este de 0,1%. Nucleoproteinele au ca grupare prostetică acizii nucleici. C) Modificări cantitative și calitative ale proteidelor sunt caracteristice diverselor specii, în perioada de creștere și de maturare. La fasolea de grădină, se observă în primele 55-65 de zile
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Fazina (din fasole) este o hemaglutină termolabilă, inactivată prin încălzire sau fierbere. Valoarea biologică a proteidelor este dată de conținutul lor în aminoacizi esențiali. Considerând valoarea biologică a laptelui egală cu 100, proteidele din cartofi au valoarea biologică 75, în spanac valoarea biologică este 64, iar în fasolea boabe valoarea biologică este 40. Rația proteică a adultului nu trebuie să coboare sub 100 g proteide, la un consum zilnic de 3000 cal, din care minimum 50% să fie proteide de origine
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
a unor produse horticole crude sau prelucrate (g/100 Kcal), se menționează în ordine conopida și salata (11 g/100 Kcal), andivele și broccoli (12 g/100 Kcal), sparanghelul (14 g/100 Kcal), ciupercile champignon (15 g/100 Kcal) și spanacul (17 g/100 Kcal). 7.5. Conținutul în lipide al produselor horticole 7.5.1. Generalități privind lipidele din produsele horticole Lipidele sunt constituite din acizi grași și derivați ai acestora, esterificați cu diferiți alcooli. În alcătuirea unor lipide intră
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
vaselor de vin). Se folosește ca acidulant pentru sucurile de struguri sau fructe și în rețeta unor jeleuri sau gemuri de fructe. Se preferă ca agent de invertire. D) Acidul oxalic se găsește în cantitate relativ mare în unele legume: spanac, lobodă, stevie, măcriș, sfeclă, revent etc. În spanac există 0,5 g acid oxalic/100 g. În celelalte produse horticole conținutul nu depășește 45 mg/100 g (legume), sau 15 mg/100 g (fructe). În măcriș sau spanac, concentrațiile mari
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
sucurile de struguri sau fructe și în rețeta unor jeleuri sau gemuri de fructe. Se preferă ca agent de invertire. D) Acidul oxalic se găsește în cantitate relativ mare în unele legume: spanac, lobodă, stevie, măcriș, sfeclă, revent etc. În spanac există 0,5 g acid oxalic/100 g. În celelalte produse horticole conținutul nu depășește 45 mg/100 g (legume), sau 15 mg/100 g (fructe). În măcriș sau spanac, concentrațiile mari de acid oxalic pot duce la insolubilizarea acestui
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
unele legume: spanac, lobodă, stevie, măcriș, sfeclă, revent etc. În spanac există 0,5 g acid oxalic/100 g. În celelalte produse horticole conținutul nu depășește 45 mg/100 g (legume), sau 15 mg/100 g (fructe). În măcriș sau spanac, concentrațiile mari de acid oxalic pot duce la insolubilizarea acestui acid și depunerea în celule, ca oxalat de calciu cristalizat. Acidul oxalic este o substanță antinutritivă, insolubilizând o parte din Ca 2+ și Mg2+ sub formă de oxalați, reducând absorbția
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
g), broccoli (112 mg/100 g), varza de Bruxelles (109 mg/100 g), ridichi de iarnă (100 mg/100 g), conopidă (65 mg/100 g), gulii (63 mg/100 g), creson (60 mg/100 g), sparanghel (52 mg/100 g), spanac (51 mg/100 g), varză roșie (55 mg/100 g) și varză albă (46 mg/100 g). Un conținut redus au ciupercile și pătlăgelele vinete (5 mg/100 g). Acidul ascorbic se găsește în regiunile de creștere activă ale țesuturilor
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
în celulele sau țesuturile vegetale, fiind un constituient al coenzimelor flavinice FMN (flavin mononucleotid) și FAD (flavin adenin dinucleotid), care funcționează ca transportor de hidrogen în sistemele de oxidoreducere biologică. Dintre produsele horticole, migdalele conțin 0,62 mg/100 g. Spanacul, alunele, castanele, sparanghelul și broccolii au și ele un conținut de 0,3 mg/100 g. Este o vitamină stabilă la încălzire, nedistrusă prin fierbere. Este rezistentă în mediu acid și la oxidare. Pierderi importante au loc sub influența luminii
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
alunele 0,5 mg/100 g, castanele și mazărea 0,4 mg/100 g. Unele produse conțin între 0,2 și 0,3 mg/100 g (strugurii, prunele, fasolea verde, varza de Bruxeles, conopida, varza de frunze, ardeiul verde, prazul, spanacul, cartofii, pătrunjelul, țelina). La prelucrarea termică, se pierde în proporție de până la 50%. Sub acțiunea luminii în mediu neutru sau slab alcalin, se descompune ușor. Necesarul zilnic de piridoxină este de 1-2 mg. D) Vitamina PP (pelagropreventivă) se găsește în
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
B5,Bx, factorul antidermatitic) este conținut în produsele horticole sub formă liberă sau combinată (coenzima A) în cantități reduse de 1 mg%, având rol în fotosinteză. Un conținut mai important în acid pantotenic se găsește în nuci, broccoli, mazăre și spanac (1 mg%), iar un conținut mai modest (de 0,5 mg%) în ceapă, varză salată și cartofi. Este o substanță mult mai stabilă decât ceilalți componenți din complexul B. Necesarul zilnic al unui om adult este de 8-12 mg. F
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
celulară. Cantități relativ mari de tocoferoli (27 mg/100 g) se găsesc în fructele nucifere. Murele conțin 10 mg/100 g, castanele 8 mg/100 g, iar între 1,0 și 3,0 mg tocoferoli/100 g au mazărea, prazul, spanacul, sparanghelul, țelina, varza roșie, zmeura. În domeniul industriei prelucrătoare și-au găsit aplicația în calitate de aditivi cu proprietăți antioxidante. Se adaugă în uleiuri sau grăsimi alimentare în cantitate de 300 mg/kg. Tocoferolii sunt sensibili la oxigen, mai ales când sunt
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
bogate în tocoferoli. B) Filochinona (vitamina K). În țesuturile vegetale se sintetizează doar forma K1, concentrată în cloroplaste și având rol în fosforilările oxidative. În varză există 2,5 mg/100 g, în tomate 0,5 mg/100 g, în spanac circa 0,5 mg/100 g (în funcție de prospețime), conopidă 3 mg/100 g, iar în salată 0,2 mg/100 g (Enescu, A.L. și colab., 1990). Inițiala denumirii dată de descoperitorul ei H. Dam (premiul Nobel, 1943), provine de la
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
4 mg caroten. Soiurile galbene conțin o cantitate mai mică decât cele roșii. Morcovii recoltați tardiv au un conținut maxim de pigmenți carotenoizi de 30 mg%, în timp ce la recoltarea timpurie conținutul este de 14 mg % (Fritz, D. și colab., 1979). Spanacul conține 14 mg carotenoizi/100 g, din care 3 mg caroten. La tomate acumularea este maximă la maturitatea fiziologică (9 mg carotenoizi/100 g, din care 0,6 mg caroten), iar la caisele proaspete, la maturitatea de consum 4 mg
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
simple, nesaponificabile, fiind izolați din lipidele vegetale, după hidroliză. În produsele horticole au fost identificați sitosterolul (122 mg/100 g migdale, 106 mg/100 g mazăre verde, 87 mg/100 g nuci); brasicasterolul și campesterolul la fam. Cruciferae, spinasterolul la spanac, stigmasterolul la Papilionaceae (Leguminoase). Alți steroli vegetali care diferă prin numărul de duble legături ale nucleului ciclopentan perhidrofenantrenic, sau prin structura lanțului lateral, se găsesc în cantități mult mai mici (sub 10 mg/100 g). Dintre produsele horticole locale, în afară de
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
ca o oxidază terminală în procesul de respirație. Produsele cu ascorbatoxidază au conținutul în acid ascorbic instabil expus permanent diminuării, mai ales pe parcursul valorificării, fapt evident în momentul când se studiază conținutul în această vitamină. Dovleceii, pepenii galbeni, castraveții, salata, spanacul, strugurii, merele, boabele de fasole și alte produse horticole, mai sărace în vitamina C, fac parte din această grupă. Studiile efectuate cu privire la dinamica acestei enzime au pus în evidență o creștere evidentă a acesteia în meristemele mugurilor de la ceapă și
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
și alți compuși asemănători, care pot inhiba sau stimula biosinteza etilenei). Aceste oxidaze catalizează hidroxilarea monofenolilor cu formare de ortodifenoli care sunt transformați în ortochinone. Masa moleculară a PFO este de 34000. Produse mai bogate în PFO sunt cartofii, ciupercile, spanacul, tomatele, merele, perele, piersicile, caisele, prunele, vișinele. Distribuția lor este neuniformă în epidermă și în vasele conducătoare. În prune, activitatea PFO crește din mijlocul fructului spre periferie. La mere, activitatea enzimei este dublă în coajă, comparativ cu centrul fructului. Îmbrunarea
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
și alte băuturi sunt tratate, pentru mărirea stabilității, cu preparate care conțin alături de glucoxidază și catalază. B) Dehidrogenazele. Mai importantă pentru domeniul nostru de activitate trebuie menționată malat-dehidrogenaza, enzimă care catalizează transformarea reversibilă a acidului malic. Activă în mere, pere, spanac etc., conținutul mai ridicat de CO2 din depozitele cu atmosferă controlată îi inhibă acțiunea. 7.8.3. Valoarea antioxidantă a legumelor și fructelor. Agresiunea oxidativă. Oxigenul și viața în perspectiva primelor începuturi. Studiile geologice au identificat în perioada inițială de
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
substraturi, prin mecanisme diferite față de hidroliză. Liazele mai importante sunt decarboxilazele și transeliminazele pectolitice. A1) Decarboxilazele catalizează decarboxilarea unor cetoacizi și aminoacizi cu eliminare de CO2. Malat-decarboxilaza și oxalacetat-decarboxilaza, numite și enzime malice se găsesc în mere, pere, morcovi, sfeclă, spanac, unde determină formarea de acid piruvic. La fructele semințoase, au o activitate foarte scăzută în faza de preclimacteriu. Creșterea activității malat decarboxilazei la maximum climacteric explică degajarea în cantitate mai mare a CO2 în această fază. Leucoantocianii inhibă aceste liaze
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
mere, pere) depozitate se mențin verzi. Un proces nedorit este continuarea sintezei clorofilei la tuberculii de cartof sau la rădăcinile de morcov expuse la lumină. La legumele de frunze, culoarea verde intensă este un indicator de calitate pentru salată sau spanac, în timp ce la speciile care se forțează (ex. Cichorium) constituie un defect. Clorofilele ca aditivi alimentari. În cadrul prelucrării produselor horticole, clorofila se extrage și se folosește sub formă modificată în calitate de colorant. Există mai multe procedee. Magneziul poate fi îndepărtat din moleculă
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
laterală, terminată cu gruparea aldehidică sau carboxilică. Numărul atomilor de carbon din molecula acestora este între 20 și 37. Carotinalul ( apo-8'-carotinalul) cu 37 atomi de carbon și retinenul cu 20 atomi de carbon se găsesc în legumele de frunze (spanac), măceșe, citrice și sunt aldehide carotenoidice. Crocetina este un acid dicarboxilic carotenoidic cu 20 atomi de carbon. Ea formează cu două molecule de gențiobioză un glicozid, crocina, pigmentul care se găsește în stigmatele florilor de șofran (Crocus sativus). Este o
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
colorarea unor mâncăruri sau produse de cofetărie. Conținutul total în pigmenți carotenoidici este mai ridicat la unele legume, cum sunt ardeii lungi (30 mg/100g), ardeii gogoșari (24 mg/100 g), ardeii grași (17 mg/100g), morcovii (14 mg/100g), spanacul (13 mg/100g) și tomatele (9 mg/100g). Dintre fructe, caisele conțin între 1 și 4 mg/100g. Valoarea vitaminică depinde însă de conținutul în caroten. Modificarea conținutului în pigmenți carotenoidici depinde de stabilitatea pigmenților și temperatură. Hidrocarburile carotenoidice prezintă
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
4 mg/100g. Valoarea vitaminică depinde însă de conținutul în caroten. Modificarea conținutului în pigmenți carotenoidici depinde de stabilitatea pigmenților și temperatură. Hidrocarburile carotenoidice prezintă o mai mare stabilitate în produsele care le conțin în cantitate mai mare (tomate, morcovi, spanac, măceșe), în timp ce caisele, merele, căpșunele conțin compuși carotenoidici cu oxigen, mai puțin stabili. La tomate, temperatura optimă de sinteză a licopenului este de 16-220C, în timp ce temperaturile de peste 300C o inhibă, în condițiile în care alți pigmenți carotenoidici își continuă sinteza
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
respirație (sistemul polifenolic-PFO), în sporirea rezistenței plantelor la atacul microorganismelor, precum și în realizarea gustului, aromei sau culorii produselor horticole. Conținutul în substanțe fenolice este mai ridicat în gutui, afine, nuci, prune, vișine, în fructele de pădure, bame, leuștean, țelină, salată, spanac, mărar etc. În timp ce fructele spontane depășesc pragul de 1,0g substanțe fenolice/100g, speciile cultivate mai astringente la gust nu depășesc în general 0,5-0,6g substanțe fenolice/100g. Substanțele fenolice diferă în conținut, în cadrul aceeași specii, în funcție de soi, condițiile
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
foarte diverse (esteri, glicezide), din care se separă prin hidroliză. afinele și varza conțin aceste combinații, iar acidul galic este un component al galacturonilor. Derivații cinamici (C6,C3) se găsesc în salată, prune, mure, țelină (10-38 mg acid cafeic/100g), spanac, cireșe (7-10 mg acid p-cumaric/100g). Esterii acidului cinamic sunt prezenți într-o cantitate ceva mai mare. Acidul clorogenic este conținut în afine (250mg/100g), piersici, mere, pere, prune, cireșe și cartofi. Acidul p-cumaril chinic se află în cireșe (250mg
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]