3,846 matches
-
este chiar fizicianul nostru. Feynman are oroare de generalizări făcute în aer și de folosirea jargonului drept panaceu pentru orice problemă ce nu și-a găsit încă rezolvarea. Și pe cît de mult se ferește să nu cadă în patima speculațiilor gratuite, pe atît impresia pe care o lasă e cea a unui gînditor care face filozofie fără să aibă conștiința a ceea ce face. Feynman filozofează fără să-și propună acest lucru. Tot ce dorește profesorul american este să explice fizica
Sacerdoţiul fizicii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9854_a_11179]
-
de așteptare, rezultatul la care ajungi este o descumpănire mentală în urma căreia, vrînd-nevrînd, perplexitatea pe care ți-o dă neputința de a înțelege un fenomen te silește să reflectezi pe marginea lui. Iar ceea ce obții e filozofie autentică, iar nu speculație lingvistică. În al doilea rînd, pentru Feynman singurul test în stare să verifice adevărul sau neadevărul unor cunoștințe este experimentul. Ciudățenia pe care o pune în lumină profesorul este că deși cunoștințele sînt validate exclusiv prin experiență, ele nu provin
Sacerdoţiul fizicii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9854_a_11179]
-
diversioniste ale spectacolului de lumini și umbre. Filmul se termină pe acest incert stand by la limita dintre viață și moarte, "The Thin Red Line". Spre deosebire de filmul mai sus menționat, Radu Muntean evita cea mai mica notă lirica, ca și speculația moral-filozofică. Nu putem gasi sensul unei șalvari a umanității prin salvarea unui singur om. În peliculă să nu este loc decît pentru ceea ce se întîmplă, situațiile apar recreate prin colajul unui film brut, fără tăieri la montaj. Nici decizia patriotică
Eroi ai timpului nostru by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9975_a_11300]
-
de cuvînt de la sediul televiziunii - cu Iliescu în prim plan, entuziasmul mulțimii etc., ci evenimente periferice. În filmul lui Radu Muntean avem o altă imagine despre revoluție, decît cele cu care am fost intoxicați. Fără să intre în zona de speculație asupra unor evenimente tulburi, regizorul preferă să ofere mici deșchideri inițiatice și o perspectivă a haosului general, abil orchestrat. Revoluționarii de la sediul Televiziunii apar în transmisia directă că un detaliu de fundal; nu ceea ce se întîmplă acolo e important, ci
Eroi ai timpului nostru by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9975_a_11300]
-
ore în fața televizorului sau citește publicații de genul "România Mare", "Tricolorul" sau "Ziua" - împotriva cărora poate că Patriarhia ar fi trebuit să protesteze. Nu sunt, desigur, expert în religia islamică și nu am cum să-mi dau seama în ce măsură niște speculații literare chiar jignesc sensibilitățile musulmanilor. Dar simplul fapt că văpaia a fost aprinsă de Khomeyni, un personaj a cărui efigie nu sugerează nici compasiune, nici toleranță e menit, în sine, să te pună pe gânduri. Departe de-a fi un
Versetele patriarhale by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8927_a_10252]
-
în alte etape de-a lungul istoriei, cel puțin în relațiile noastre cu Europa, implicit Italia, și de etapa de după ianuarie 2007, care, iată, a început tumultuos în peninsula cu care, originar, la nivel de popoare, avem cele mai multe puncte comune. Speculațiile pe această temă, din păcate, au denaturat și continuă să denatureze o realitate care oricum frămînta existențe ce, în oricare alte condiții, ar fi existat. Chestiunea găsirii țapului ispășitor vine să acopere o neputință strategică și diplomatică din care "clasele
Dublu "atac" italian by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/8998_a_10323]
-
senzație de libertate și de noutate. Dar evaziunile, dacă sunt excesiv de îndepărtate de matcă, pot constitui totodată și veritabile capcane, adică împotmoliri sau blocări în mici subiecte marginale, cu totul secundare, dacă nu chiar lipsite de importanță. Facă oricine bilanțul speculațiilor despre moartea lui Eminescu (eroare medicală? implicare politică liberală?) și va avea o imagine a rătăcirilor în peisaj, adică în biografie și în context. Multe sunt ipoteze de dragul ipotezelor, fără argumente, sau ipoteze de dragul scandalului publicistic. La simpozioanele aniversare Rebreanu
Capcanele rebrenologiei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9005_a_10330]
-
intestinal. Printre altele sindromul de colon iritabil, maladiile inflamatorii intestinale (boala Crohn etc.), boala celiacă. În unele afecțiuni, deși s-au descris perturbări specifice ale florei intestinale, nu se cunoaște exact legătura de cauzalitate. Pe lângă legăturile cu patologia digestivă există speculații privind: - Implicarea în oncogeneză (Bacteroides, Clostridium au fost asociate cu stimularea creșterii tumorilor; lactobacilii și bifidobacteriile previn apariția acestora). Aproape că nu există boală care să nu aibă corespondență în structura florei intestinale. Relațiile sunt în ambele sensuri: dezechilibrele florei
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
mai statornic urmaș al șvabului școlit la Tübingen rămîne acest trist și neconsolat meloman, fiul prosperului negustor de vinuri din Frankfurt pe Main, pe nume Oscar Wiesengrund. Dar fidelitatea pe care îndrăgostitul de muzică clasică a arăta-t-o monstrului speculației filozofice nu numai că nu s-a mărginit la însușirea spiritului dialectic, adică la preluarea unui algoritm conceptual bazat pe înlănțuiri de noțiuni ce se bat cap în cap după regula lui coincidentia oppositorum, dar pe deasupra s-a întins atît
Jocul dialectic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9247_a_10572]
-
petreacă tot mai des, și astfel, din extreme și rare cum erau, ele să devină normale și frecvente, mergîndu-se pînă acolo că toată realitatea poate fi înțeleasă ca un caz extrem de încălecare a celor două planuri. Din acest moment, sarabanda speculațiilor poate fi declanșată, marea grijă a dialecticianului fiind aceea de a aluneca de la planul gîndirii la planul realității într-un mod suficient de discret ca cititorul să nu perceapă această alunecare. El va da naștere unei mișcări de "du-te
Jocul dialectic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9247_a_10572]
-
prin accentele unor dezamăgiri amare, al diligențelor autorului lui Swann care nu se da în lături a adresa aristocraților scrisori de-o neverosimilă redundanță protocolară, din dorința de-a pătrunde în lumea lor? Ceea ce ar fi putut forma o simplă speculație se preface în certitudine cînd întîlnim în Jurnal următoarele rînduri furnicate de ambiguități emoțional-literare: "Ei bine, pe cine întîlnesc joi seara, la Lacul cu Pești, în tovărășia Virginichii și a arhitectului? Je vous le donne en mille... Pe Geta, desigur
Sebastian ca personaj (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9308_a_10633]
-
puțin bogata fototecă pusă la dispoziție de soția autorului Jurnalului unui jurnalist fără jurnal), la paginile de poezie ce pare încremenită în matricea stilistică a anilor 70, la eseul lui Mihai Ene speculând acolo unde nu mai e loc de speculație, pe tema postmodernismului & decadentismului, la sumele de improvizații școlărești despre Caragiale și Adrian Pintea și Radu Petrescu și.... Nu ne rămâne, prin urmare, decât să-i așteptăm, bătrânește, pe americani. Iar americanii vin. Andrei Codrescu publică o excelentă pagină din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9345_a_10670]
-
ins interesant, ciudat, foarte personal în opinii, adică un individualist și un "idealist periculos", după cum va fi acuzat de colega lui Luiza în ședința de excludere (p. 123) și, în cele din urmă, de securistul care îl anchetează pentru ideile, speculațiile și convingerile din caietul pierdut. A doua mare idee a cărții și a existenței lui Chiril Merișor este aceea că "nimic nu-i poate răpi omului libertatea lui de gândire" (p. 445). Chiril gândește în funcție de această credință intimă propria definiție
Infamiile schimbării by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9400_a_10725]
-
care determină modul concret de realizarea a restituirilor sau împroprietăririlor , cât și de beneficiari ai mecanismului pe care l-au proiectat, nu este de mirare că tot acest proces a produs câștigători și perdanți. El a permis o serie de speculații funciare realizate de reprezentanții autorităților locale cu concursul asociațiilor nou-instituite prin repartizarea celor mai bune terenuri anumitor persoane. Marea majoritate a localnicilor au rămas însă captivi amplasamentelor din cadrul asociațiilor la care au fost nevoiți să adere în procesul de restituire
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
tivist, neputând găsi protecție și stabilitate decât în număr. Ei nu aveau însă preferințe egalitariste, iar preferințele colectiviste s-au schimbat imediat ce creșterea productivității a permis-o. Consecvent, proprietatea a urmat noile preferințe, devenind predominant privată. Un mare număr de speculații și explicații poate fi extras pornind de la această idee; argumentul mi se pare corect și pentru că explică foarte multe cazuri. Unul dintre acestea, și o dovadă în același timp, este reacția comunităților și societăților în fața pericolelor comune: organizarea civilă este
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
retragerii în fața pericolului, inclusiv prin mutare sau migrație: indivizii nu se pot retrage fără a pierde dreptul, care însă, în plus față de dreptul genealogic, permite și repopularea mărcii prin imigrație. Acest proces de intenție nu este însă decât o pură speculație. În concluzie, republica țărănească a Vrancei era cea mai dezvoltată formă luată de obștea arhaică, caracterizată de un nivel ridicat de complexitate instituțională care furniza toate bunurile și serviciile publice disponibile și de multiple niveluri organizaționale. 4.4. Expansiunea statului
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
temporal decît însuși textul lor. Sau abrupt-concluziv: "Critica, sub toate formele ei, are o posteritate mai lungă și mai sigură decît arta". Punct de vedere care poate stîrni cu mare ușurință riposte, dar prin chiar această circumstanță fertil. E o speculație foarte îndrăzneață, cu valoare strict personală, capabilă totuși, a cîștiga atenția aprobativă a spiritului de finețe. Cu atît mai mult cu cît se relevă susținută de exemple suficient de convingătoare (numărul lor ar putea fi lesne sporit): "Nouăzeci la sută
Critica pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9472_a_10797]
-
al inițiaților? Să-și creeze un capital de imagine deschizând seria de poezie cu nume ca Nichita Stănescu și Ioan Es. Pop. Din toate câte puțin. Poate chiar prea puțin, îmi vine să spun. Mai aproape de adevăr decât orice asemenea speculație de piață și decât orice calcul ingineresc este, de data aceasta, titlul. Mult mai subtil decât media și uzând de un algoritm doar în aparență simplu, el dă la iveală o adevărată nouă lectură critică (cu datele de bază de
Pop Art by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9489_a_10814]
-
aceea detectarea lor se face prin teste specifice, precum testul Voight-Kampff, un test de umanitate prin care subiectul este confruntat cu un paradox, cu o ficțiune sau cu o amintire în măsură să producă emoții, imaginația carentă a androizilor refuzînd speculațiile. De umanitate ține în primul rînd acest instinct de conservare, cele patru creaturi își apără "existența" cu fervoare, viața, chiar și condiționată genetic este o valoare superioară marketingului industrial. Ambiguitatea se reflectă poate cel mai bine în exemplarul cel mai
Când androizii visează oi electrice by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9478_a_10803]
-
unghi pe care însăși formula scriitorului l-a configurat ca atare. Construcția parabolică, pe mai multe nivele ale textului și cu chei de interpretare oferite lectorului merituos, nu ia structura și aspectul unui sistem rigid, închis. Ideația bine nutrită și speculația eseistică desfășurată pe turnantele ei au găsit un punct de echilibru compozițional cu o epică gustoasă a ideilor, un stil ușor ceremonios și o retorică atât de abilă, încât cu greu poate fi surprinsă. Viața pe un peron nu face
Gară pentru doi by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9492_a_10817]
-
Marie Ampere introducea termenul de "cibernetică" la trunchiul științelor politice, înțelegînd prin asta arta guvernării. James Maxwell tocmai inventase și el un sistem mecanic care reușea să se autoguverneze, să se autoregleze. În engleză, s-a utilizat termenul "governor", apoi speculațiile semantice au amintit de termenul latin "guvernor", precum și de cel grecesc "Kibernetis". Interesant este că acesta din urmă avea și sensul de a cîrmui, de a pilota și cunoștea și substantivizarea în cîrmaci și pilot. Iată că sugestia lui Ampere
Cibernetică politică by Alexandru Bucur () [Corola-journal/Journalistic/9525_a_10850]
-
enciclopedii (cum ar fi, de pildă, enciclopedia ierbii, p. 255-256). Cât despre faptul că în numele Leontina se cuprind două identități, una masculină, discretă, în Leon, alta feminină, pregnantă, în Tina, contează prea puțin. În ultimul roman al lui Gheorghe Crăciun speculațiile sau construcțiile teoretice sunt, spre beneficiul literaturii, mai slabe, mai firave decât presiunea clocotitoare a vieții, adică a sexualității. E o carte necruțătoare despre "zonele de vulgaritate, murdărie și instinctualitatea brutală" (p. 229) din natura feminină. Nu am nici o îndoială
Savoarea impudorii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9543_a_10868]
-
preocupări. Ficțiunea vrea ca, deși romancierul există în afara textului său, el să fie inventat. Narațiunea ficționalizează scriitorul - nu simbolic, ci într-un mod cât se poate de realist. Proiecția scriitorului în textul său e un efect de hiperrealism, nu de speculație narcisistă. Întorcându-se la sine și povestind despre sine, prozatorul subiectivizează narațiunea, dar aceasta, tiranică, îi cere ca el însuși să se obiectivizeze. Triumfă legile clasice ale romanului obiectiv. Romanul unui roman devine romanul unui romancier, un personaj ca oricare
Jocul cu ficțiunea by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9586_a_10911]
-
Victor Hugo, picturalitatea exotică în felul lui Gauthier etc.), spre a nu mai vorbi de caracteristicile sale simboliste sau de rolul său, capital, de descălecător al modernismului autohton. Din nefericire (sau dimpotrivă!), conceptele literare n-au o precizie irefutabilă, iar speculația pe marginea lor e nu o dată un prilej de controversă și implicit de avansare a unor perspective personale, în fertilă mobilitate. Cît de sărăcăcioasă ar fi exegeza marilor opere dacă ele ar fi atribuite în chip definitiv unor coordonate fixe
Baroc existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9585_a_10910]
-
odinioară Ťinspirațieť".2 Vecinătatea cu arta contează numai în măsura în care această disciplină, gazetăria, deține o altă expresivitate, și anume "expresivitatea faptului brut, elementar, nediscutat, direct și autentic". Fără poză și trivialitatea situațiilor ocazionale, fără redundanță adjectivală și poetizantă, fără paranteze și speculații: Întâmplarea crudă, sub aspectul ei imediat, surprinsă de ochiul unui om care a deschis bine ușa unei case, și-a rotit ochii de jur împrejur și a fugit repede să vestească"3. În viziunea lui, reportajul cultivă contingentul, "faptul nud
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]