30,929 matches
-
PUR, probabil că vor intra în Parlament, alături de UDMR, dar cu scoruri mici. Deși e posibil ca "umaniștii" care au în spate o televiziune și un ziar cu mare audinență să cîștige mai multe voturi decît le-ar da de sperat mesajul politic.
Mișcarea marelui pendul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12726_a_14051]
-
Securitate. Nu cred că "D.A." se află în situația de a risca să împingă prea în față un personaj ce poate fi anihilat prin simpla invocare a unui scandal. Văd, prin urmare, ca posibil cap de lance al celor care, sper, vor conduce România începând cu noiembrie 2004, o personalitate care să răspundă următoarelor exigențe: 1. să nu fi participat în nici un fel la dezastruoasa guvernare CDR; 2. să aibă o viziune clară privind drumul României spre civilizație; 3. să aibă
Politicieni, feriți-vă de balcoane! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12748_a_14073]
-
surprins în dramatică goliciune, lăsând prin răriș să se vadă peticele din asfalt. în primăvara asta, spectacolul s-a reluat pe porțiunile rămase, dar cu aceeași degajare de căldură toxică pe sub coroanele al căror verde fraged a cedat rapid. Să sperăm că la anul elanul ajustărilor și tirul pichamărelor se vor muta de la noi pe pustii. Cu devastări în culoare, cu pauze deșertice din loc în loc, peisajul intră în vară. O așteptăm cu emoție și îngrijorare privind din balcoane cu atât
Însemnări din balconul botanic by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12761_a_14086]
-
la Editura Curtea Veche, tot în martie 2004, volum pe care cei care au decis că m-am angajat la "reabilitarea lui Ion Iliescu" îl trec convenabil sub tăcere. Noile generații politice, sub influența apartenenței țării la NATO și, o sper din inimă, la UE, vor trebui să-și adapteze discursul, să învețe alte limbaje decît cele ale unei mahalale reșapate. M-a uimit, în timpul recentei mele vizite în țară, că încă nu se fac distincții esențiale, ca de pildă aceea
Nu fără mâhnire by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/12770_a_14095]
-
sta lucrurile, eu cred că România are nevoie de o mișcare liberală puternică. Este în interesul național ca alianța PNL-PD să obțină un număr cît mai mare de voturi, pentru a evita un extenuant și contraproductiv hegemonism PSD-ist. Eu sper că procesul de adaptare la exigențele NATO și UE va avea efecte rapide, însă aceasta implică asumarea curajoasă a ceea ce ni se cere să îndeplinim. O Românie respinsă de UE va putea fi teatrul de manevră al unor curente xenofobe
Nu fără mâhnire by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/12770_a_14095]
-
bine teatrului. Ziceți c-aș fi poet? N-aș spune; nu există cuvînt care să exprime ce sînt. Asta e. în adîncul meu, sînt un palestinian, sau un evreu, cineva care caută altceva". Ce caută la Cannes? Iubește Cannes-ul? "Sper doar că prezența mea aici o să-i facă un pic mai multă publicitate filmului meu". Pentru că, se știe, lumea nu se prea înghesuie să vadă un film de Godard. Chiar și printre critici, fanii sînt destul de puțini. Rar o îmbinare
PROVOCATORUL J.L.G. by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12781_a_14106]
-
Nici cinematograful lui Tarantino nu scapă de blîndul tir godardian: "Nici Tarantino nu merge pînă la capăt. Nu se servește de camera de filmat ca să privească, plin de curiozitate, eroina sau decorul. Eu, dacă filmez fața prietenei mele, o fac sperînd să descopăr ceva ce nici ea nici eu nu văzusem"... Despre omul Tarantino zice că e un tip foarte gentil, care are calități, dar care "n-a făcut decît patru filme. Eu, 104. Aici e toată diferența". Dar ce părere
PROVOCATORUL J.L.G. by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12781_a_14106]
-
proză cu autori străini care fac vânzările adevărate pe piața noastră de carte, vom vedea că majoritatea acelor scriitori sunt, înainte de toate, niște foarte buni povestitori. Indiferent că e vorba de Yourcenar, Kawabata, Cortázar sau de Coelho. Nu putem decât spera că acești tineri prozatori care vin acum puternic își vor tempera avântul experimentalist (vizibil bine doar la unii) și vor descoperi savoarea și adevărata provocare a povestitului pur și simplu. Căci, slavă Domnului!, realitatea înconjurătoare furnizează subiecte extraordinare pe bandă
Povestiri pe 16 mm by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12771_a_14096]
-
fără discuție importantă, care a stat la baza opțiunii, de pildă, de a declara Sibiul Capitală europeană a culturii în 2007. Asta este sigur și inatacabil. Fără existența acestui festival și fără dimensiunea lui, n-am fi avut îndrăzneala să sperăm așa o minune. Undeva, însă, s-a pierdut nivelul ridicat de selecție al montărilor. A contat mai mult cantitatea decît calitatea. Festivalul s-a lățit, s-a dezvoltat pe orizontală, au apărut secții și secțiuni, o mie de activități pe
ORAȘUL MINUNILOR (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12782_a_14107]
-
iar Ghilezan Îl privea gânditor. După zece minute, susținut de contele cu monoclu, apăru Iuliu. Față Îi redevenise senina. Avea obrazul alb, ca după o furtună sufletească. În picioare, se adresa celor prezenți : “Am decis sa aprob cererea preotului Marină. Sper că vei ști cum să Întrebuințezi puterile pe care le vei avea În cadrul Bisericii Ortodoxe. Nu uită că mai există și Biserica Unită. Bolșevicii vor Încerca s-o distrugă...Mergi În pace, părinte!” Preotul Îi multumi.Se vedea că era
Păienjeniș. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_305]
-
cu o carte de proză scurtă cu un conținut compozit. (Fac o paranteză pentru că nu pot să nu remarc înmulțirea volumelor cu sumar încropit, indiferent dacă sunt de eseuri și critică literară sau de poezie, proză etc., un fenomen care sper să nu ia amploare în viitor până la cote îngrijorătoare. Să sperăm că este acum o perioadă de așa-zisă așezare și salubrizare, necesară, dar temporară, în care autorii fac curat prin sertare înainte de a-și realiza/publica proiecte mai unitare
Povestirile lui Teodorovici by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12825_a_14150]
-
o paranteză pentru că nu pot să nu remarc înmulțirea volumelor cu sumar încropit, indiferent dacă sunt de eseuri și critică literară sau de poezie, proză etc., un fenomen care sper să nu ia amploare în viitor până la cote îngrijorătoare. Să sperăm că este acum o perioadă de așa-zisă așezare și salubrizare, necesară, dar temporară, în care autorii fac curat prin sertare înainte de a-și realiza/publica proiecte mai unitare, închegate, oricum mai elaborate în sensul unei mize ridicate din start
Povestirile lui Teodorovici by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12825_a_14150]
-
cearta cu un scriitor, Henric Adler, care pornește împotriva lui o campanie din ce în ce mai perfidă, până la a-i reproșa "rușinea de a fi transilvănean". Denunțul de care Remus Lunceanu s-a temut vine și "poliția de siguranță" e pe urmele lui. Speră să se poată "strecura" (p. 71), se iluzionează că ar exista o scăpare, deși va intra inevitabil în Gura lupului (e titlul unui capitol). Optimismul că România mai poate fi salvată devine "o crimă națională" (p. 73), iar speranța în
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12833_a_14158]
-
și despre dublarea lor obligatorie prin pronume (îl văd pe cutare), nu mai e nimic de spus. Citim în ziare astfel de titluri de-o șchioapă: "Justiția eliberează infractorul". îl eliberează pe infractor pare deja o prețiozitate. l Erată. Cronicarul speră că nu le-a fot greu cititorilor să-și dea seama că junimistul Vasile Pojor (din articolul de la Revista revistelor din nr. 16) este una și aceeași persoană cu Vasile Pogor. Facem totuși cuvenita rectificare. "Academia Cațavencu" și viciile A
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12844_a_14169]
-
mi s-a părut puțin cam prea apăsată. Partea cea mai vastă a cărții este dedicată catalogului operei și bibliografiei. Despre compozitor. Samuel Johnson în prefața celebrului său dicționar scria în, 1755: " Fiecare autor poate aspira la prețuire; lexicograful poate spera doar să scape de reproșuri. Și chiar și de această recompensă negativă se bucură foarte puțini" Nu se poate pune la îndoială acribia cu care autorul și-a întocmit lucrarea, de aceea, surprinde, la o privire fugară, faptul că în
Totul despre George Enescu by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/12838_a_14163]
-
hors concours) pentru seara de deschidere: "La Mala Education ", de Pedro Almodovar. E pentru prima oară când Spania deschide Festivalul de la Cannes. O ediție care ăi are pe Almodovar și pe Kusturica poate să nu fie o ediție bună? Să sperăm că nu poate.
SumarCANNES by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12878_a_14203]
-
trimis ambasador la Washington. Direct la Washington. În acel moment, se auzea despre el că joacă bine tenis și, o știe orice snob, acest sport e o bună cale de acces în lumea politică, unde bătrânei reumatici și băbuțe expirate speră să-și redobândească pe teren vigoarea pentru luptele politice. Dacă talentul lui tenisistic o fi fost singurul argument sau dacă or mai fi fost și altele, ne va spune viitorimea. Una peste alta, ba cu un meci de tenis cedat
Amurgul graseiaților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12845_a_14170]
-
timp nefast: "în urma poetului mort de bunăvoie a rămas un teanc de file stropite cu sânge". Remus Lunceanu își descrie calvarul moral cu pistolul pe masă, gata să-și pună capăt zilelor îndată ce va isprăvi această mărturisire prin care mai speră vag să se facă înțeles, cel puțin postum, dacă nu a izbutit în timpul vieții sale nefericite. Moartea sa îi va acuza, îi va culpabiliza pe cei care l-au împins la gestul ultim. Un tânăr de treizeci și unu de
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12854_a_14179]
-
la o istorie inițială a realismului magic. Observăm confruntându-se în nuvela lui Mircea Eliade două mentalități, două atitudini față de secretul doctorului Honigberger și apoi față de dispariția doctorului Zerlendi, ca biograf al său. Una e a celor care cred sau speră că secretul va putea fi dezvăluit și adoptă o atitudine activă și rațională pentru a-l afla și a-l înțelege din manuscrisele și biblioteca indiană a cercetătorului Zerlendi. E rezumată aici - simbolic, aș zice - o mentalitate europeană bazată pe
Puterea de seducție a ficțiunii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12306_a_13631]
-
spațiul care i-a dat naștere și că de aceea nu avea de gând să plece din țară. împrejurările l-au silit să o facă și, așa cum spune în fragmentul tradus, să se schimbe la rândul lui. în ce fel, sper să aflați din paginile care urmează. Cât timp poate fi omul considerat identic lui însuși dentitatea personajelor lui Dostoievski rezidă în ideologia lor personală care, într-un mod mai mult sau mai puțin direct, le determină comportamentul. Kirilov, din Demonii
Milan Kundera - Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12293_a_13618]
-
amator. "Fruct oprit"? Da, "mi-a plăcut să smulg cu dinții / un fruct ce nu voia să cadă" - mă refer, desigur, la "distinsa roadă / din arborele cunoștinții", cum scriam cândva într-o foarte veche poezie... Cât despre ființa mea trecătoare (sper că cealaltă e ceva mai "durabilă"...), multe mi-au fost interzise (îndeobște cele la care nici n-am râvnit): bogăție, frumusețe (fizică), înțelepciune, forță (fizică), onoruri, învățarea mai multor limbi străine (rusa, spaniola), tinerețe fără bătrânețe etc. C.P. : Ați moștenit
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]
-
Cum s-a întâmplat "reîncarnarea" în limba engleză și cât de înțelegătoare a fost limba română față de această schimbare? N. C.: Nu m-am despărțit nici pentru o clipă de cultura mea, de identitatea mea care-mi aparține și căreia sper că-i aparțin. Desigur că, datorită distanței, nu sunt întotdeauna în stare să mă țin la curent cu cele mai noi sau mai semnificative apariții din țară. Totuși, cred că percep pulsul și pulsația actuală a literaturii. În repetatele mele
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]
-
care i-am cutreierat, îmbătându-mă de urcuș și de înălțime când, ajungând la vârful cel mai de sus, te simți stăpânul lumii...). ... Fragmentul din scrisoarea soțului meu Ali e unul din semnele dragostei lui pentru mine - dragoste pe care sper că i-am întors-o, uneori înzecit. C. P.: Ochii nedescoperiți la vreme, spuneți, lunecă spre "fundul pământului". Ce s-ar întâmpla cu ei dacă i-am descoperi la timp? Ați aflat până azi numele "continentului" în care "copacii/ stau
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]
-
distanță. Ce pot răspunde, decât că nu am pretenția ca fiecare vers al meu să cuprindă câte o "cugetare profundă" sau câte un enunț peremptoriu, vizând ADEVĂRUL (oricum relativ). Ele, aceste versuri, sunt jeturi ale cunoașterii și imaginației mele și sper ca ele să se încorporeze în poeme coerente și plauzibile. Dacă unele se rețin sau devin cumva emblematice, aceasta nu poate decât să mă fericească... C. P.: Cum să iubim și cum să ne dăruim unii altora în această lume
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]
-
numai ceea ce îl face să trăiască; cunoașterea să nu mai însemne moarte, ci numai viață, omul să nu aibă numai datoria de a se resemna, dar și dreptul la disperare; să aibă în general toate drepturile, inclusiv cel de a spera - iată cum ar trebui să arate un umanism care ar concilia rațiunea cu viața (dacă această conciliere este vreodată posibilă). Nimeni nu ar trebui să fie obligat nici să creadă, nici să nu creadă; credința care 'constrânge' nu este adevărata
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]