2,618 matches
-
pentru a ajunge cât mai sus, înspre vârfu-i; drept pentru care, se și sfâșie între ei și sunt cu totul nefericiți (nemulțumiți)... Pe când, dimpotrivă, dacă ar crește și s-ar împlini în chip firesc, dacă s-ar dezvolta că și spicul de grâu pe câmpie, fiecare ar fi ceea ce trebuie să fie, sau ce ar putea fi... • Artă - poate cea mai desăvârșită - a fost concepută în timpul copilăriei omenirii. Căci omul primitiv uită de grijile cele domestice și lucra cu multă voioșie
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
Familia“, (Petrovasâla-Iugoslavia), ș.a. Premii obținute: 1974, „Nicolae Labiș“, Suceava; 1977, „Nicolae Bălcescu“, Râmnicul Vâlcea; 1997, „Panait Cerna“, Tulcea; 1981, „Gheorghe Șincai“, București; 1983, „Lucian Blaga“, Sebeș-Alba; 1995, „Aron Cotruș“, Arad; 1997, Premiul I la Festivalul Internațional de Poezie „Drumuri de spice“, Uzdin-Iugoslavia, pentru volumul „Cuvântul nu stă la vamă”; 2000, „Avram Iancu- permanentă unei biografii istorice“, Albă Iulia, ș.a. Volume publicate: l „Cântec pentru zorii de zi“, Editura Albatros, București, 1983 volum colectiv; l „Desculț prin Transilvania“, Editura Euroland, Suceava, 1995
LA MULTI ANI POETULUI NICOLAE NICOARA-HORIA ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350786_a_352115]
-
periodic, cu borș) iar plesnetele bicelor erau mai asurzitoare, cu atât mai mult, Noul An ce avea să vie, va fi fost mai îmbelșugat. Puneam atâta râvnă în toate acestea întrucât, aveam convingerea fermă că grâul va crește des "legând" spice mari și bogate iar pâinea obținută, "pâinea noastră cea de toate zilele", va fi cu atât mai spornică și mai dulce. Plugușorul Aho,aho, copii și frați, Stați puțin și nu mânați! Lângă boi v-alăturați Și cuvântul mi-ascultați
TRADIŢII ŞI OBICEIURI NATALE(PURANI DE VIDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350831_a_352160]
-
pentru a ajunge cât mai sus, înspre vârfu-i; drept pentru care, se și sfâșie între ei și sunt cu totul nefericiți (nemulțumiți)... Pe când, dimpotrivă, dacă ar crește și s-ar împlini în chip firesc, dacă s-ar dezvolta ca și spicul de grâu pe câmpie, fiecare ar fi ceea ce trebuie să fie, sau ce ar putea fi... • Toate dilemele se rezolvă prin unificarea contrariilor. • Îmi este cu mult mai ușor să prind rădăcini și să fac să crească în mine forme
CRONICA PENTAGONULUI de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350769_a_352098]
-
felul de legume care le repartiza urgent vecinilor lui Jurcă. Vecinii activistului nu știau că Linte fura aceste legume din grădinile din satul său ori din alte sate. Era vorba de ceapă verde, roșii sau castraveți. Cum începea să dea spicul la porumb și acesta să aibă bob, începea afacerea cu porumb pentru fiert. De aici Linte a solicitat și ajutorul lui Beldie să-l însoțească în acțiunile sale. Beldie practic mergea cu Linte, iar acesta acționa pe unde dibuia o
BELDIE ŞI LINTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 399 din 03 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346577_a_347906]
-
a veșnicie, Lingușind instinctul meu nativ. Azi știu... Dar nu-nțeleg de ce, Tot fugărindu-mi visele prin lan, Uitam adesea, tată, să te am, Ca mâine să-ntreb lanul : „Unde e ?!” Nu mai e nici lanul, nici dumneata nu ești... Spicele-au căzut, cu multă vreme-n urmă ; Mi l-au păscut combine, pe dumneata o turmă De îngeri pogorâți din visele-mi - povești. M-or paște și pe mine niște îngeri Din vana mea conștiință, pe sub plângeri. TESTAMENT Cu palmele
POEME PENTRU ZILE SIMPLE (1) de LUCIAN DUMBRAVĂ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346711_a_348040]
-
acestea, pe care le vezi aici incendiindu-se, ard toate mările tale, aceasta de azi, cea din care ochii tăi au luat învățătură, cea care va arde cu tine în jăraticul timpului”. * (Septembrie, locul II) Ceva, poate un semn, un spic, lângă măslinul ce dezgolește pământul, ceva ce nu este acolo și este, ca morții și soarele, în veșnicie, lângă măslinul negru, poate lumina ce moare, ecoul, vremea nimicită. * (În centrul unui cerc de insule II) Nimeni nu putea nici să
ANDRES SÁNCHEZ ROBAYNA, UMBRA ŞI APARENŢA de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346695_a_348024]
-
S-a năcut Domnul Cel bun Coroniță fân uscat Maica sfântă L-a înfășat Iosif de L-a luat în brață Frig cumplit de dimineață Coroniță muguri verzi Bethleeme astăzi vezi Pe Mesia Domnul mic, Bob de grâu ascuns în spic Coroniță lână udă Maica blândă stă s-audă Gânguritul pruncului Pruncului și Domnului Coroniță de mătasă Îngerii din cer să lasă Neaua lină troienind Ascultăm duios colind. Referință Bibliografică: Coronița Lui Iisus (Colind) / Mihai Condur : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
CORONIŢA LUI IISUS (COLIND) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351021_a_352350]
-
care sta fălos cuptorul sau țestul de copt pâine din făină de grâu românesc. Gustul pâinii româneștit!... Cum să-l uiți, Dumnezeule, Doamne! Din grâu crescut în lanuri, unde paiul depășea mijlocul voinicului, și era ca deștiul de gros, iar spicul era cât vrabia. Se întindea lanul de grâu până-n marginea drumului, drum îngust, cât lățimea căruței. Nici fir de buruiană nu exista. Când vedeai un fir de mac, era o raritate. Parcă și păsările cerului coborau cu grijă pe pământ
GUSTUL PÂINII RONÂNEŞTI de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1008 din 04 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352145_a_353474]
-
trup de la Dumnezeu care este același ca substanță dar cu adaosuri de la Dumnezeu. Deci, va fi un trup schimbat nu prin eliminarea a ceva, ci prin adaos, ca și în cazul semănării unui grăunte, care e semănat neîmbrăcat, fără baza spicului, fără întăritura paiului, fără tijă, dar răsare dobândă multă, cu structură și ordine închegată, întărită și îmbrăcat elegant[176]. Înviază deci ce a fost semănat, precum spune și Sfântul Apostol Pavel, „se seamănă trup firesc, înviază trup duhovnicesc”, dar întâi
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
tău. -Eu am să răsfoiesc pagini din agendele tale. Mă interesează articolele tale. Ideile pe care le susții. Critică ta, am impresia, pornește prin munca dinaintea zorilor, până a ieși cineva la muncă. Mai este o altă critică care culege spicele rămase. -Și mai este una, o a treia, critică ce a cumpărat câmpul și dă lefile. -Interesant! Dar ... spuneai zilele trecute că-mi iubești cărțile. Nu uită dragă Costantine că nu poți admira ce n-ai imțeles totul, și poți
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A CINCEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356390_a_357719]
-
la colectiv și nu le dădea nimic. Oamenii se învățaseră să fure propria muncă. Plecau noaptea și furau în coșuri și saci drugi de porumb și secerau grâul la lumina lunii. Grâul îl băteau cu un băț și ieșeau din spice boabele aurii. Mama îl dădea prin râșniță și făcea pâine. Mai mult azimă, că nu era drojdie ca să pună aluatul la dospit. Era un fel de înțelegere între miliția din sat și oamenii care își luau, toamna, recolta acasă. Cei
STAFIILE DE TITINA NICA TENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355819_a_357148]
-
sprințar și parcă, mai grăbit ... În cîteva minute eram în fața ușii mele, la parter. Nu-mi găseam cheile de emoție și nici nu nimeream yala cu ele... Neonul din hol se reflecta cu irizări albăstrui în părul ei de culoarea spicului de grâu. Am reușit să deschid, în sfârșit, ușa, invitând-o să-mi treacă pragul și, brusc, am luat-o în brațe și am intrat cu ea în sufragerie, unde am depus-o cu grijă pe fotoliu. - Ce faci? Parcă
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355849_a_357178]
-
cuvintelor, a culorilor și a dragostei. Aceasta îndrăgește cel mai mult cuvântul bun și frumos, culoarea roz în armonie cu galben, verdele crud al primăverii, albastrul cerului senin, albul inocent al fluturilor... raze de soare revărsate pe o câmpie cu spice de grâu copt și maci roșii la margine de drum. Iată cum descrie poeta, întâlnirea cu marea: „Mai întâi, am auzit un freamăt... ca o șoaptă, ca o chemare, ca o mângâiere, ca o casă în care poți poposi atunci când
“DIALOG CU GABRIELA PETCU ... DESPRE POEZIE ŞI PROZĂ LA MALUL MĂRII NEGRE” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356016_a_357345]
-
Etica lui Robinson) (2) Încercarea singurătății îi provoacă eroului solitar plânsul. Lacrimile îl podidesc într-o evoluție firească. Plânge când se compătimește pentru soarta pe care a avut-o, lacrimile îi curg șiroaie, zice el. Când apar, ca prin miracol, spicele de orz, ochii i s-au umplut de lacrimi deoarece i s-a înduioșat inima. Sunt lacrimile minții cunoscătoare și recunoscătoare. Robinson va ajunge să se poată socoti salvat, să învețe să plângă “cu judecată”. Asta pentru că “lacrimile sunt curcubeul
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
de o lalea? Oranj aș purta numai iarna - Pe-omătul adiind a flori de migdal, în ton cu o portocală de-aș fi, Soarele de mine s-ar îndrăgosti. În galben știu că mi-ar sta bine - Cu lumina din spicul de grâu să mă asemăn aș vrea, Cu un trandafir sau cu o stea. Verde mi-ar fi culoarea preferată - Cu nesaț, seva pământului sufletu-mi visează să o soarbă Dintr-o ferigă ori dintr-un fir de iarbă. Albastrul
CURCUBEU de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 872 din 21 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354908_a_356237]
-
lună se-aude se-aude jocul din tropot caii aruncă din copite țărâna copilul cu ochii de mamă Wayuka sabia mică îndoaie-n covrig apoi îl așază înmulțește armura mingea de foc o privește cântând fecioarele vieții împletesc în cunună spicele grâului copt în ajun clopote sună toaca răsună ecoul în coasă sclipește străin se-aude se-adună jocul murgilor vieții Wayuca păzește poteca de piatră rotundă rămâne sub pasul de lună când cornul întoarce cerbul din drum 22 martie 2014
JOC DE VÂNT de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354975_a_356304]
-
Familia“, (Petrovasâla-Iugoslavia), ș.a. Premii obținute: 1974, „Nicolae Labiș“, Suceava; 1977, „Nicolae Bălcescu“, Râmnicul Vâlcea; 1997, „Panait Cerna“, Tulcea; 1981, „Gheorghe Șincai“, București; 1983, „Lucian Blaga“, Sebeș-Alba; 1995, „Aron Cotruș“, Arad; 1997, Premiul I la Festivalul Internațional de Poezie „Drumuri de spice“, Uzdin-Iugoslavia, pentru volumul „Cuvântul nu stă la vamă”; 2000, „Avram Iancu- permanența unei biografii istorice“, Alba Iulia, s.a. Volume publicate: „Cântec pentru zorii de zi“, Editura Albatros, București, 1983 volum colectiv; „Desculț prin Transilvania“, Editura Euroland, Suceava, 1995; „Cuvântul nu
NEVOIA DE A ROSTI CUVINTE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355010_a_356339]
-
pe la toți sfinții. În tânguirea lor eternă Și umbră lor parcă mă mustra. E-atat de dulce și de terna, Aceasta liniște lacustra. Doar timpul cade peste dealuri Și umerii mi se-ncovoaie Și vine vremea valuri-valuri Cu vântul și cu spic de ploaie. Și sufletul cu-nfiorare, Asculta trist vechiul ei cânt, N-a mai rămas decât o floare Să i-o pun mamei pe mormânt. E toamnă și e trist afară Și trec cocorii spre apus Și eu aștept trenu-ntr-o gară
E TOAMNĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355319_a_356648]
-
mereu căutat, niciodată găsit. Mă trezesc dimineață, ziua mă unge cu mir pe creștet fire de iarbă se-ndreaptă-n lumină nopți de-aștepare ca iubirea să vină le strâng cu ardoare ca firu-n chilim. Mă trezesc dimineața, grâu sunt în spic Bobul iubirii în mine tot crește Viața îmi pare de-o vreme poveste Iubirea de tine în mine-a-ncolțit. Mă trezesc dimineața, tu... soare arzând În mine iubirea-ți simt cum se coace Când buzele tale încep să se joace, În
IUBIRE CURGÂND de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355427_a_356756]
-
a naturii În orice anotimp, și chiar în toamnă. Transpune armonia uverturii Ca fumul nestatornic ce îndeamnă O fantezie însă și înseamnă Impuls al amăgirii aventurii. Ci poleiește luna cald porticul, Risipă face și de fantezie - Cum mângâie o adiere spicul. Îngână noaptea boare argintie, Ușor în tresărirea lui, Ciricul ... Iar clipa fredonează castanie. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Truveră / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 288, Anul I, 15 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae
TRUVERĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356642_a_357971]
-
și exact când întunericul devenea din ce în ce mai dens, pătrunse într-o poieniță de unde se auzea o muzică minunată. - Bună seara, micuțuile. Ai venit să ne faci o vizită? De unde răsărise această făptură de vis? Și ce frumoasă era, cu părul ca spicul de grâu, cu câte o pereche de cireșe la urechi, cu flori de romaniță prinse în păr, cu o rochie albă ca spuma laptelui, cu ambele mâini întinse spre el să îl îmbrățișeze. O fi vreo zână? - Te-ai speriat
RICĂ NĂZDRĂVANUL de ION UNTARU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356729_a_358058]
-
eu n-am dat de nici un castel. - Poate e un castel fermecat și tu nu poți să-l vezi. - Și ce tot îndrugi de Ileana Cosânzeana? Ai văzut-o tu? - Sigur, mamă. Era așa de frumoasă cu părul bălai ca spicul grâului, cu o rochie albă ca spuma laptelui, avea cercei de cireșe la urechi. M-a luat în brațe, a alergat cu mine prin poieniță, am cules amândoi flori. - Cu... Ileana Cosânzeana? - Da, mamă. - Și era și zmeul? - Da. - Cum
RICĂ NĂZDRĂVANUL de ION UNTARU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356729_a_358058]
-
adulți și minim 5 pentru copii. Fiecare încondeietoare are stilul propriu de încondeiere, dar trebuie respectate câteva simboluri: calea (cărarea) rătăcită, crucea pascală, linia verticală și orizontală care semnifică viața, respectiv moartea, soarele sau steaua în opt colțuri, cârja ciobanului, spicul de grâu care înseamnă bogăție, rombul, linia dublă și alte motive geometrice. În bazinul Dornelor predomină motivele florale, în zona Moldovița sau Rădăuți motive geometrice, dar pe fonduri mai vii, colorate (roșu, verde, albastru, galben), motive zoomorfe și ouăle din
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
să se mărească, ca drept mulțumire a astrului ceresc, pentru tot ceremonialul de sacrificare a porcului, care, datorită prolificității ridicate (gestație scurtă, de numai trei luni, trei săptămâni și trei zile și numărul mare al purceilor născuți), devine simbol al spicului de grâu. În antichitate, el a fost asociat cu divinitățile vegetației: Demeter, Persefona, Attis, Adonis, Osiris, Dionysos. Adoratorii zeului Attis și, probabil, adoratorii zeului Adonis refuzau să mănânce carne de porc, întrucât acesta întruchipa zeul însuși. Creștinați, vechii locuitori ai
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]