3,200 matches
-
scena plină de colb, plină de pași nedesenați de condeiele strâmbe - picioarele uimirilor irișilor plăpânzi în fața durerii și ea, artist sculptor al ființelor din linia întâi, a doua, a cifrelor care alcătuiesc în neștire cozile lui pi. Cuib de gânduri spin în marginea orașului bucuriei fără bucurii. Orbi și oarba drumului gândului, braț la braț pe aleile parcului. Izvorul inimii răsună cadențat, ca un poem pe scara nașterii aflat printre inelele mirenilor. Unul singur oferă răcoarea inimii și aspra însingurare crește
PRINSE ÎN CHENARUL UNEI VIEȚI DE CARMEN POPESCU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384964_a_386293]
-
este un simplu punct. O defrișare masivă de copaci mi-a adus răsăritul mai aproape. Răsăritul soarelui alb îmbracă gândul în hlamida unui timp netrăit, simplu simțit în toți porii sufletului. Inima dă ocol rotocol în jurul emoțiilor.” ” Cuib de păsări spin, cuib de jocuri nejucate” este o carte plină de Lumină, scrisă în Lumina și cu Lumina și Iubirea lui Dumnezeu oferită lumii la Facere. Este un remember al unor jocuri repetitive. Diferă forma lut, treapta de inițiere cu tot arsenalul
PRINSE ÎN CHENARUL UNEI VIEȚI DE CARMEN POPESCU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384964_a_386293]
-
am petrecut-o plimbandu-ne prin biserica; mai toată lumea făcea astfel. Li drumurile duceau la "Butuc", să ne mai întărim (este vorba de butucul pe care a stat Iisus când I s-a așezat pe cap, în derâdere, coroana de spini “, v-amintiți tabloul realizat de Tiziano și de alții, după spusele lui Pontiu Pilat : Ecce homo!. În jurul orei 07:00 urma să aibă loc slujba pentru catolici. Referință Bibliografică: Sfânta lumină cristică / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
SFÂNTA LUMINĂ CRISTICĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384989_a_386318]
-
Imagini > DOR REGĂSIT Autor: Gabriela Docuță Publicat în: Ediția nr. 2248 din 25 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Dorule, din cleștarul lacrimii de-ai plăsmui O lume ca a ta, sinceră și transparentă, Prin ea durerea să-ți vedem și spinii inimii, Nici in gând nu vom mai vrea să o facem să-ți plângă. Iți pot spune timid un "te iubesc" înlăcrimat, Privind la fiorul lui simt cum tu pleci din mine, Dă-mi un alt zâmbet, fermecat, cu dragoste
DOR REGĂSIT de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385062_a_386391]
-
l-a udat, Cu lacrima, din nopțile în care a vegheat. Mama, e cea care ascultă vântul , Cu păsările călătoare, trimite-n zbor cuvântul, Și-un trandafir, să-ți amintești al ei parfum, Și că ți-a-ndepărtat cu greu, spinii din drum. Acum, când viața ei e la apus, Tu n-o lăsa s-aștepte mult, al tău răspuns, Și-atâtea zile, câte-au mai rămas, Să-i fii aproape, că viața-i doar un scurt popas. Referință Bibliografică: Mama
MAMA de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385066_a_386395]
-
-mpresoară În rugă când Îți pot șopti: Da...Te iubesc cum niciodată Nu am crezut că pot iubi! O, Tată coboară prin Duhul! Sunt zile în care îmi pare Că drumul e greu și e lung Și cad și sunt spini ce rănesc Când vreau pân' la Tine s-ajung... Și trupul se frânge-n durere Și duhul aleargă spre cer Acolo la tronul de slavă Suspine și lacrime pier... Sunt ceasuri de rugă fierbinte Când inima-n clocot Îți cântă
OMAGIU DIVIN 20 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385154_a_386483]
-
Te pizmuiește de moarte Tu fiind singuru-n clubul Regiei Care l-ai pus cu botul pe labe Pentru că folosea fetele străzii ca sclave Și agresează fără scupule femei. Tu urăști stăpânii de sclavi de moarte Și continui să-i fii spin între coaste Stricându-i afaceri și faimă. În sinea ta Îți zici pe bună dreptate Că toți și fiecare în parte te judecă bine. -Ești omul cu multe fețe domnule Salamandră! Izbăvitor- pentru sărmanul Mitică; Pentru Dora orfana - Binefăcătorul! Pentru
OMUL CU MULTE FEȚE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385172_a_386501]
-
ce să audăsau nu a vrut să audăultimul țipăt...privirea s-a stinsîntre stelele ce plângeau agonicîntr-o dimineață,o ultimă dimineațăîn parcul însângeratde anii ce s-au scursm-am așezat pe o piatră tocităîn jur alte pietredeasupra pământși am tăcut... XI. SPINI, de Viorel Birtu Pârăianu , publicat în Ediția nr. 2248 din 25 februarie 2017. SPINI era frig și era iarnă ningea acut în noi, pe lângă noi era atât de frig în camera goală afară, pe două rămurele ruginite înflorise un trandafir
VIOREL BIRTU PÂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/385150_a_386479]
-
ce plângeau agonicîntr-o dimineață,o ultimă dimineațăîn parcul însângeratde anii ce s-au scursm-am așezat pe o piatră tocităîn jur alte pietredeasupra pământși am tăcut... XI. SPINI, de Viorel Birtu Pârăianu , publicat în Ediția nr. 2248 din 25 februarie 2017. SPINI era frig și era iarnă ningea acut în noi, pe lângă noi era atât de frig în camera goală afară, pe două rămurele ruginite înflorise un trandafir roșul aprins era culoarea lui în albul pur, din jur soarele se risipea pe
VIOREL BIRTU PÂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/385150_a_386479]
-
din jur soarele se risipea pe aici, pe undeva jos cădeau petale una câte una era ploaie și vânt și cețuri plângeau prin crâng se scurgeau agonic pe pământ afară niciun cânt pescărușii plecaseră demult m-am înțepat într-un spin și am țipat nu am știut și l-am certat dimineata priveam trist ... Citește mai mult SPINIera frigși era iarnăningea acutîn noi, pe lângă noiera atât de frigîn camera goalăafară, pe două rămurele ruginite înflorise un trandafirroșul aprinsera culoarea luiîn albul
VIOREL BIRTU PÂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/385150_a_386479]
-
Doamne, urc Golgota azi, Și voi urca-o pururi pentru Tine! Și lângă Tine fi-voi de-o să cazi, Cu mâinile în rugăciune Te-oi susține. Azi plâng cu lacrimile Tale-amare, Și greu suspin când fruntea ți-e rănită, Un spin e chiar mândria mea cea mare, Un altul viața-mi în păcat trăită. Mă iartă Doamne că Te răstignesc Cu ale mele patimi și păcate! Să-Ți duc pe umeri crucea eu primesc... Mă numără printre acei fără de moarte! Ca
IISUS ÎNVIE PENTRU MINE de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384320_a_385649]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > SĂ MOR ACUMA Autor: Stejărel Ionescu Publicat în: Ediția nr. 2105 din 05 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului aleg să mor acuma, nu de moarte ci de durerea unui spin ce a intrat azi-noapte într-o carte de vise, și-un pahar de vin, aleg să mor acuma, nu cu mine, cu tine mă îmbăt și am să mor de vinul cea rămas ca să deșire o lacrimă pierdută în amor
SĂ MOR ACUMA de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384351_a_385680]
-
Acasa > Literatura > Proza > FRAGMENT DIN "CUIB DE PĂSĂRI SPIN, CUIB DE PĂSĂRI NEJUCATE", CAPITOLUL IV, "INIȚIERE ÎN INEFABIL" Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 2084 din 14 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Ioan: - Să zicem că dorești să văd filmul ”Autostrada 90” și dacă sunt orb și
FRAGMENT DIN CUIB DE PĂSĂRI SPIN, CUIB DE PĂSĂRI NEJUCATE , CAPITOLUL IV, INIŢIERE ÎN INEFABIL de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384331_a_385660]
-
i-a pus piatra unghiulară?” (Iov 38: 4-6) Vindecare, stabilitate în micro- și macrocosmos există numai prin Lucrarea Lui, a Creatorului. Piatra unghiulară - Iisus Mulțumesc. Continui a gândi la cele spuse de tine. Referință Bibliografică: Fragment din Cuib de păsări spin, cuib de păsări nejucate , Capitolul IV, Inițiere în inefabil / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2084, Anul VI, 14 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Anne Marie Bejliu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
FRAGMENT DIN CUIB DE PĂSĂRI SPIN, CUIB DE PĂSĂRI NEJUCATE , CAPITOLUL IV, INIŢIERE ÎN INEFABIL de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384331_a_385660]
-
la urne duce mulțime de naivi ,,eroi", să ducă țara în noroi! Să nu mai aud de peșcheș, l-aș vota pe Vodă-Țepeș! Corupți trăgând în țeapa lui, i-ar mări faima numelui! Aș vota Cantacuzinii, că, străinii-s precum spinii! În țara Sa, neamul român să-i fie singurul stăpân! Votând pe Ștefan cel Mare să ne păzească hotare, ar aduce aliat bun la tron, pe Mircea cel Bătrân! I-aș vota pe Brâncoveanu, sau Mihail Kogălniceanu! De-ar domnii
ISTORIA LA RĂSCRUCE -PAMFLET- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384421_a_385750]
-
Încercările ajung să cred că sunt cuiele pe care El ni le aruncă înapoi (în joacă? serios?) pentru a le prinde exact așa cum noi le-am bătut și I le batem clipă de clipă în brațe și apoi durerile sunt spinii din coroana așternută pe Fruntea Sa. Numai că El lasă picăturile de sânge ca mângâieri pentru noi înșine când ajungem să ne cunoaștem, să ne palpăm greșelile, să devenim noi propriile noastre greșeli apoi să ieșim din ele să redevenim
POVESTE DIN POVESTE DIN POVESTE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384572_a_385901]
-
mângâieri pentru noi înșine când ajungem să ne cunoaștem, să ne palpăm greșelile, să devenim noi propriile noastre greșeli apoi să ieșim din ele să redevenim noi, ființele de lumină visate de El, de Tatăl, de iubirea nicicând atinsă de spini, de cuie, de umbrele umbrelor existenței umane. Și pentru că este voie, iar mă nasc...renasc, mă nasc, renasc... Anne Marie Bejliu, 20 noiembrie 2014 Referință Bibliografică: Poveste din poveste din poveste / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
POVESTE DIN POVESTE DIN POVESTE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384572_a_385901]
-
valuri. Sărut de salcie mă pătrunde Și adieri de vânt pe unde. Mă strânge gheața, mă sufocă, Din ger căldura mă dezghiocă. În vaduri grele apa-mi scapă, Viețuitoarele adapă. Ud câmpuri, lanuri și grădini, Dar și ciulinii plini de spini, Iar în bulboanele curate Înoată pești pe săturate, Sau puști din sate când se scaldă, Ca broaștele în apă caldă. Noaptea comete oglindesc, Tușe-n spectacolul ceresc. Dar cea mai mare fericire Și poate marea împlinire, O simt când luna
NAIADELE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384605_a_385934]
-
pe pământ Am fost eu înecată. Surâsu-n suflet să-l oprești, Să îl întorci în tine, Să n-ai motive să zâmbești, Ca mine. Să nu dea Domnul să suspini Și sufletul să-ți moară, Pe piept să îți răsară spini Să doară. Referință Bibliografică: AM VRUT / Eugenia Mihu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1913, Anul VI, 27 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Eugenia Mihu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
AM VRUT de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384658_a_385987]
-
te cosește moartea. Florian: Pentru că te lipești ca o plantă agățătoare de ființa unui arbust otrăvitor și în loc să-l sufoci cu îmbrățișarea ta, ești sorbită de către acesta până la ultima picătură de sevă. Bolnavul X: Încă nu s-au agățat niște spini de tine, ca să încetezi a mai bate câmpii. Florian: Eu sunt spinele. Toată viața m-am apărat de flori, ca să le feresc de suferință. Ele au fost atât de inocente, încât au crezut că sunt protejate de un spine. Cum
DE CE SE OFILESC FLORILE CÂND LE ATING? de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382280_a_383609]
-
încetezi a mai bate câmpii. Florian: Eu sunt spinele. Toată viața m-am apărat de flori, ca să le feresc de suferință. Ele au fost atât de inocente, încât au crezut că sunt protejate de un spine. Cum să înțeleagă florile spinii? Nici spinii nu-și înțeleg ascuțimea făpturii. Sau poate sunt o plantă carnivoră? Atrag florile, pe urmă le devorez. Bolnavul X: Nu ai tu noroc la flori. Florian: Și, pentru că nu am noroc la flori, ele se ofilesc când le
DE CE SE OFILESC FLORILE CÂND LE ATING? de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382280_a_383609]
-
mai bate câmpii. Florian: Eu sunt spinele. Toată viața m-am apărat de flori, ca să le feresc de suferință. Ele au fost atât de inocente, încât au crezut că sunt protejate de un spine. Cum să înțeleagă florile spinii? Nici spinii nu-și înțeleg ascuțimea făpturii. Sau poate sunt o plantă carnivoră? Atrag florile, pe urmă le devorez. Bolnavul X: Nu ai tu noroc la flori. Florian: Și, pentru că nu am noroc la flori, ele se ofilesc când le ating? Bolnavul
DE CE SE OFILESC FLORILE CÂND LE ATING? de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382280_a_383609]
-
apropie de el zâmbind. Îl mângăie cu degetele pe brațe.) X: Nu te mai vreau. (O împinge din nou, iar aceasta cade.) Femeia despletită (plângând): Nu mă mai iubești! X: Nu te-am iubit niciodată. M-am lăsat ademenit de spinii tăi văruiți cu parfum de floare. Să nu apari în fața mea! Femeia despletită se târăște până la picioarele lui X și le ia în brațe.) Femeia despletită: Nu mă lăsa! Te rog să nu mă abandonezi! O să mor, dacă mă părăsești
UȘA PIERDUTĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382374_a_383703]
-
frânte, luptând cu vântul morii, Își face loc să iasă din lutul cel stingher, Crescând pe o fărâmă de Adevăr în glorii. E mică, nu cunoaște Suflet Vândut si Gol, Și Dreaptă-și duce viața în Uscăciunea toată, Luptând cu Spini de Ură și Gând Otrăvitor Să nască Fructul Vieții în lumea blestemată. De greutatea cruntă-a ororilor lumești Pământul nu mai duce atât amar in spate; Începe să se surpe in gropi adânci, cerești Și frânge Agonia pentru eternitate. În locul
SFÂRȘITUL UNEI EPOCI DEZUMANIZATE de OCTAVIAN GHERGHELI în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382472_a_383801]
-
să plâng? De ce-mi faci viața atât de furtunoasă? De ce-n pustiu mă umbli, să n-am stare? De ce în clocote mă cazi și mă suspini? De ce am bătucit cutreierând a ta carare? De ce azi sub desculți am numai spini? De ce m-ai blestemat să-mi caut fericirea Peste cărări pustii de timpuri colindate? De ce-n pădure fără pas mi-ai dus iubirea? De ce doritu-ți-ai de ea să n-am eu parte? De ce să îți dorești tu, dragoste
DORUL MEU NU ARE MILĂ de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2049 din 10 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382498_a_383827]