984 matches
-
care se numește Shaman, există zei taoști, budiști și zeul popular chinez, Kuan Kong. — A fost odată un prinț care în timpul rugăciunii a descoperit că armăsarul din argilă al zeului chinez transpira, vorbește pe neașteptate călugărul, de parcă m-ar fi spionat tot timpul. Prințul a ajuns la concluzia că în mod sigur zeul muncea din greu călărindu-și calul ca să patruleze prin toate palatele. De atunci, Kuan Kong a devenit o figură importantă pentru credincioșii din Orașul Interzis. — De ce fiecare zeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
a fost îngropată de vie. Primesc un oaspete neașteptat: Nuharoo. Nu m-a mai vizitat niciodată până acum. Sunt sigură că are legătură cu faptul că Hsien Feng își petrece nopțile cu mine. Nu am nici o îndoială că eunucii ei spionează pentru ea, așa cum An-te-hai spionează pentru mine. O întâmpin neliniștită, însă îmi păstrez calmul. Semănând cu o superbă magnolie, își execută salutul, îndoindu-și ușor genunchii. Nu mă pot abține să nu-i admir frumusețea. Dacă aș fi bărbat, aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Primesc un oaspete neașteptat: Nuharoo. Nu m-a mai vizitat niciodată până acum. Sunt sigură că are legătură cu faptul că Hsien Feng își petrece nopțile cu mine. Nu am nici o îndoială că eunucii ei spionează pentru ea, așa cum An-te-hai spionează pentru mine. O întâmpin neliniștită, însă îmi păstrez calmul. Semănând cu o superbă magnolie, își execută salutul, îndoindu-și ușor genunchii. Nu mă pot abține să nu-i admir frumusețea. Dacă aș fi bărbat, aș dori-o fără încetare. Îmbrăcată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
trebuie să mă supun dorinței primei soții, îi ofer lui Norișor o sumă frumușică, pe care fata o primește cu un „Vă mulțumesc“ dulce. Îi spun lui An-te-hai să stea cu ochii pe ea. După câteva zile, fata e prinsă spionând. Am prins-o! strigă An-te-hai, târând-o pe Norișor în fața mea. Sclava asta de nimic trăgea cu ochiul în scrisorile Majestății Voastre! Norișor neagă acuzația. Când o ameninț că o bat dacă nu mărturisește, ea își dă arama pe față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
ușă lăturalnică. Îi spun lui An-te-hai să o scoată afară și să o priveze de trei mese. De parcă mânia mea îi face plăcere, Norișor continuă: — Mai bine te-ai gândi în al cui câine dai! Și ce dacă te-am spionat? Ai citit documentele Curții în loc să brodezi! Te simți vinovată? Îți este frică? Îți spun eu, e prea târziu să te gândești să mă mituiești, doamnă Yehonala! Îi voi raporta stăpânei mele tot ce am văzut. Eu voi fi răsplătită pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
la ordinele lui Su Shun. Mă îngrijorează că Hsien Feng ar putea să dispară, lăsându-mă fără puterea de a-l ajuta pe Tung Chih. Când An-te-hai îmi raportează că Su Shun a încercat să-l recruteze pentru a mă spiona, intențiile Marelui Consilier îmi devin limpezi. Mulțumesc Cerului pentru loialitatea lui An-te-hai. Pentru refuzul său, numele lui a ajuns pe lista dușmanilor lui Su Shun. — Su Shun de-abia așteaptă să lovească în câinele tău, îmi spune Nuharoo în timpul unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
bătrîna, cu convingerea unei fatalități. Tăceam impresionat. Păsăruici mărunțele, cu cioc ascuțit, săreau sprintene prin tufiș și foșneau în stuful risipit pe jos. Șezînd nemișcați, ele nu se speriau de noi și ne priveau cu curiozitate. Îndată ce simțeau că-s spionate, zburau țîrîind. Din mal curgea țărîna printre rădăcini. În patru labe, broaște mîloase ieșeau la lumină. Peste cîmp fîlfîiau undele fierbințelii și, de departe, se vedea cum merge prin tăcere o țărancă. Răchițile începeau să se înroșască. Cu ochii plini
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
de căprioară; nu eram curios să aflu ce-ar putea fi înăuntru: pesemne niciodată n-am vrut să cercetez firea prea adînc. Din cînd în cînd, prin lumină, trecea cîte o umbră și în ușă se ivea un cap buhos, spionînd. Oaspetele stătea din povestit, întreba de sănătate și se scula să dea mîna. Uneori ieșea afară să mai puie sub botul cailor un braț de fîn. Lui moș Savastian îi plăcea grozav s-o necăjească pe bunica. - Liță Marghioală, cînd
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
sumanului ieșeau două picioare cufundate pînă la gleznă în apă. A trebuit să observ că, sumare, accesoriile acestea erau totuși indispensabile sub soarele care, în aburii de după ploaie, ardea. Din cînd în cînd bătrînul lungea gîtul și sălta crîsnicul.. Îi spiona sînul care apărea treptat din apă. Deodată plasa se zgudui. Într-o clipită chipul domnișoarei Cornelia fu animat de o emoție adîncă. Cum la dînsa orice mișcare sufletească era evidentă, ațîțarea fu lesne observată de bătrîn. Altfel nu-mi pot
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
matale, când mâncai bătaie ca argat și când, mai târziu, În armată, În loc să alergi la concursul sportiv cu fraierii ceilalți, te-ai suit În tramvai, ai câștigat locul trei, ca să nu bată la ochi, ți-ai luat permisie - ca să-ți spionezi nevasta pe care o bănuiai necredincioasă, ai mâncat bătaie taman de la socru-tău, care nu te-a recunoscut noaptea În grădină când te-a altoit cu paru-n cap, că el păzea la onoarea fie-sii, pe care nu voia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
soldații fuseseră tratați cu sake. Norocul făcuse să fie o noapte întunecoasă, fără lună și fără vânt. Tenzo știa că era momentul să acționeze decisiv. După ce fusese în recunoașterea terenului, începu să cerceteze zona de sub fort, când văzu pe altcineva spionând pușcăria, un om care nu arăta ca un gardian. De fapt, probabil că individul se strecurase în castel la fel ca el. Celălalt se prezentă ca fiind vasalul lui Takenaka Hanbei, Kumataro. — Sunt un trimis al Seniorului Hideyoshi, răspunse Tenzo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
pe Dengo, din grădină se auzi un sunet slab. Era greu de spus dacă or fi fost pașii unui om apropiindu-se sau doar căderea frunzelor de toamnă. Zi și noapte, se veghea cu mare grijă pentru a nu fi spionați, chiar și în locuri unde prezența inamicului ar fi fost extrem de improbabilă. Astfel, până și în grădina ceainăriei, stăteau de gardă samurai. Acum, unul dintre străjeri se apropiase de ceainărie și stătea aplecat în fața ușii. După ce-i dădu o scrisoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Takamatsu încă mai era izolat în mijlocul lacului. Unul dintre vasalii lui Hideyoshi se și dusese la castel, în noaptea trecută, pentru a-i accepta capitularea. Iar acum, apărătorii erau traversați cu bărcile. La căderea serii, Hideyoshi trimise un om să spioneze clanul Mori. Apoi, se consultă cu Kanbei și ceilalți generali și începu, grăbit, pregătirile pentru ridicarea taberei. — Spune-le să spargă barajul imediat, îi ordonă el lui Kanbei. Stăvilarul fu spart în zece locuri. Aproape imediat, apa începu să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
pentru că n-au intrat în colectiv. După propria mărturie a d-lui Alexandru Tacu - bărbații din familie au fost condamnați la peste 70 de ani de pușcărie, iar familia proprie, soția și cei doi copii - urmăriți de organe speciale și spionați de prieteni până la refuz. Alexandru Tacu este un lider al împotrivirii arhicunoscut la Iași și nu numai. Soția și cei doi copii, Mălin și Alina, împărtășesc în totul lupta și se manifestă cuminte, dar net, în lupta dusă de capul
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
mă simt mai bine. E grozavă, nu-i așa? am reușit să spun. Am surprins-o pe Celine rânjind în timp ce se prefăcea că era ocupată cu lucrul ăla de mână pe care-l avea tot timpul cu ea atunci când ne spiona. Incapabilă să mă abțin, am luat un baton cu fructe și alune care era așa de mare c-ai fi putut să navighezi până-n America la bordul lui. —Ai cui e ăsta? am întrebat. —Al meu, mi-a răspuns Mike
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
profesorului Vancea Voinov, colegii polițiști ai recepționerului Vancea Voinov. Bufonul Vancea Voinov și vecinii Veturia și Marcel ai pribeagului Vancea Voinov. Totul, totul, până doctorul va dezvălui, în sfârșit, rețeta supraviețuirii în furnicarulcare aleargă și geme și devorează aproapele și spionează aproapele și îngroapă aproapele și se înmulțește, se tot înmulțește, înmulțindu-și reflexele viclene, de supraviețuire. Da, era pregătit, se decisese. Repede, repede, drept la cabinet, la spital. — S-a întâmplat ceva? Ce s-a întâmplat? — Păi... nimic. — Adică? Doctorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
unul pentru fiecare orificiu“, și lumânarea se stinse, sub viforul blasfemiei și al furiei și al învierii sălbatice. Furia și dezgustul de sine și de semeni și de zei, plăcerea păgână, plină, barbară, lătrându-și triumful, sfidând Ciclopul care le spionase sufletele și mintea și sexul. Până diseară, până acum câteva ore, când pământul se scuturase de plictiseala care tot fermenta clocea defeca pe spinarea sa prea răbdătoare. Un ogar turbat peste cățeaua turbată, trepidând, epileptic, pe spinarea ei îngustă, asmuțit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
am dat seama că nu aveam nici o clipă de pierdut. În câteva secunde, autobuzul avea să se îndepărteze, iar M.F.P. să se întoarcă pe călcâie și să intre în casă. Nu nutream nici cea mai vagă intenție de a o spiona din nou (sunt lucruri care pur și simplu nu se fac) și, dacă aceasta era unica mea șansă, trebuia să acționez imediat. De dragul sănătății mintale a timidului, îndrăgostitului meu nepot, m-am simțit obligat să spulber vraja care îl stăpânea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
acolo ? — Sunt eu, Emma. Fosta prietenă a lui Connor. Se aprind brusc un șir de lumini și mă trezesc că o fată cu părul roșu mă fixează cu un aer beligerant, cu mâna pe Înterupător. — Ce dracu cauți aici ? Ne spionezi ? — Nu ! spun. Uite ce e, Îmi pare rău. N-am vrut să... Am auzit fără să vreau... Înghit În sec. Ideea e că nu e vina lui Connor. Tot ce vrea e să fii sinceră cu el. Vrea să știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
dărâmat cum sunt și eu și, pentru prima oară pe ziua de azi, simt că‑mi dau lacrimile. Știu, zic tremurând din tot corpul. E oribil. Probabil că m‑au urmărit. Probabil că au fost pe urmele mele în permanență, spionându‑mă... Mă uit la el așteptând o reacție, dar el se uită în gol. Luke, n‑ai nimic de spus? Îți dai seama... — Becky, tu îți dai seama? mă întrerupe. Se întoarce spre mine și, văzându‑i expresia, simt că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
ascultă nu trebuie să răspundă, ca să nu mai vorbim de exprimat comentarii sau păreri. Uită că ei sunt de serviciu. Curând, își pierde interesul față de monologul ei și se trezește căpătând obiceiul de a trage cu ochiul și de a spiona. Am tot urmărit amprentele pașilor președintelui. Vreau să aflu ce face ca șef al statului. Descopăr că, în esență, face două lucruri: călătorește și primește oaspeți. La început, nimeni nu vrea să stea de vorbă cu mine, de frica lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
pe drept cuvânt Matei, dar față avea rèspuns la toate, Ne dezbrècèm! în timp ce în sufragerie pèrinții noștri vorbeau despre treburile oamenilor mari, Matei și Diana se pregèteau serioși sè facè un bèiețel adevèrat, s-au dezbrècat mai întâi la chiloți spionându-se reciproc, apoi, considerând cè nu era de ajuns pentru a îndeplini tot ceea ce și-au propus și-au dat jos și chiloții, goi, amândoi pe covor, s-au observat cu uimire și curiozitate unul pe celèlalt, incapabili de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
iau razna, simt o ușoarè stare de amețealè și de beție deși n-am bèut nimic astèzi, Când a nèvèlit la mine în compartiment, deși o așteptăm, a reușit totuși sè mè ia prin surprindere, probabil e nebunè! îmi spun, spionând-o cu coada ochiului, ea întinzându-se lasciv pe bancheta din fața mea, ghemuindu-se că un animal bolnav la soare, Stau cu tine! mè anunțè ca si cum ne-am cunoaște demult, familiaritatea din vocea ei fècându-mè sè tresar, Ce vrea oare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
să facă nici măcar un pas, căci auzi vocea ei catifelată, bine timbrată, insinuând deja amuzamentul. ― Așadar... Excelența voastră... a întrezărit și unele îndoieli. Vorbea fără să-l privească, lăsându-l să-i citească, dincolo de zâmbet, și subtextul: ditamai consulul nu spionează pe gaura cheii, ce dracu’! Pentru o treabă ca asta sunt de ajuns servitorii. Și, ca o confirmare, ea întoarse încet capul și îl privi à la bonne franquette. Chiar dacă ironia ei era savuroasă, acidulată și ușor de înghițit ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
să...Suntem În război, n-ajunge vata pentru răniții noștri români, pe frontul antibolșevic și dumneavoastră... Pentru uzul dumneavoastră personal, treacă-meargă... - Nu te privește uzul meu personal!, strigă mama. - ...dar pentru o scroafă de rusoaică, parașutată la noi, să ne spioneze, să ne otrăvească fântânile, să ne ucidă copiii... - N-ai copii! - Eu nu - dar dumneavoastră... - Ei, află că spioana nu mi-a otrăvit copilul - și a stat la masă, cu noi, ca un om, ca un oaspete! - ... să ne saboteze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]