2,860 matches
-
lumea lui Dostoievski, am făcut o călătorie chiar în inima Sankt Petersburgului. Piața Palatului de Iarnă: aici s-a schimbat, în "scurtul nostru secol XX", soarta unei jumătăți din omenire, îmi spun eu. Tot așa cum într-o altă noapte, în fața splendorii apuse a Luxorului, murmuram: "iată ruinele lumii". Ben Jonson rostise aceeași frază uitându-se la resturile fumegânde ale lui Globe Theatre, distrus într-un incendiu. Plimbare nocturnă. Palate și ape. Aprinse în noapte, luminile Sankt Petersburgului sunt o victorie împotriva
George BANU - Sankt Petersburg, oraș de piatră by Ileana Littera () [Corola-journal/Journalistic/7650_a_8975]
-
Radu Ciobanu De cultura central-europeană va fi vorba, așa cum se conturează, cu semnalmentele ei identitare, într-o interesantă carte care vine să îmbogățească bibliografia, de pe acum generoasă, a domeniului. Splendoarea decadenței. Viena 1848-1938 este titlul inspirat al culegerii de eseuri pe care tânărul și foarte productivul Ciprian Vălcan, în calitate de editor, a publicat-o la, de asemenea, tânăra și foarte productiva editură timișoreană Bastion. Interesul celor opt autori reuniți între aceste
Portretul unei culturi by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/7476_a_8801]
-
este înduioșătoare, ca aceea a versificărilor lui Ienăchiță Văcărescu, ci stridentă și enervantă. Gabriela amestecă inoportun planurile - al poeziei și al vieții - cu nonșalanța cuiva care pune în aceeași sacoșă buchetul de flori și pachetul de salam: "April e o splendoare/ În explozie de floare/ Dar drama-i plagă, doare/ De patru luni în spital ancorat,/ De patru ori pe pancreas tăiat." (Doleanță). De un comic (involuntar) infinit este folosirea gongorică a neologismelor, în versuri de slăvire exaltată a iubirii: Nu
Tichia de mărgăritar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7265_a_8590]
-
complet gol. Aflată la Premiile Muzicale MTV, vedeta a venit îmbrăcată cu o cămașă albă, deschisă la nasturi, care i-a jucat o grămadă de feste. Ba mai mult, la un moment dat, i-a arătat și sânul în toată splendoarea lui.
Singura imagine în care Andra apare cu un sân complet gol în public by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/71819_a_73144]
-
-l închipui pe dl. Ifrim rotindu-și triumfător privirea pe deasupra mulțimilor și perorând în crescendo: „Vrem să le aducem aminte tuturor că el este poetul care se identifică cu identitatea literaturii românești (sic!)” Aplauzele tunătoare n-au cum să acopere splendoarea acestei construcții lingvistice curat eminesciene: „se identifică cu identitatea”. Dar nu-i nimic, boborul dorește să afle ce-a mai făcut poetul: „El a modernizat-o și nu a putut fi egalat, de aceea suferă unii.” Păi, de ce să sufere
Eminescu la Buzău! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4946_a_6271]
-
coincidențe și ciudățenii cu trimitere la metoda aleasă de biograf. Philip Roth nu este menționat decât fugitiv în carte. Rolul lui în destinul mai vârstnicului său confrate a fost, probabil, minim. Pentru Roth, însă, însemnase enorm. Bernard Malamud, în întreaga splendoare a faimei lui de altădată. Tema romanului The Ghost Writer, publicat de Roth în 1979, fusese venerația invidioasă a tânărului Zuckerman, alter-ego-ul autorului, față de marele scriitor E. L. Lonoff în casa căruia fusese admis în 1954 ca umil pelerin venit
Viață modelată de operă (1) by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6022_a_7347]
-
o doară, e un fel de-a face, la urma urmei, revoluția să dureze literar. Ambiția monumentului nu-i părăsește, evident, pe acești spărgători de statui. Însă tâlcul lui nu e să consoleze precaritatea, ci să o conserve. În toată splendoarea convulsiilor ei. Promoteu, un alt simbol pe care vârste diferite și l-au adjudecat diferit, nu lipsește din această coacere a unui viitor fără zei. Nu are, surprinzător, dedicația către Stephan Roll, nimic dezlănțuit, luând, dintr-o legendă deschisă regiilor
Îndepărtări by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6152_a_7477]
-
pagini, strângerea materialului documentar, zecile de interviuri cu contemporani ai scriitorului și scrierea cărții au durat două decenii întregul secol, tot ce înseamnă Europa Centrală, școlile de gândire, înfruntările de idei, fronturile de luptă, elita culturală a vremii în toată splendoarea, abjecția și diversitatea ei, oamenii însemnați care și-au înscris într-un fel sau altul numele în memoria colectivă, momentele decisive ale istoriei, tot ce-a mișcat, s-a schimbat sau s-a prefigurat în anii existenței lui, figurează în
Maniheism la două capete (1) by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6284_a_7609]
-
Nefiindu-i dat să pună piciorul în Grecia, Goethe, care diviniza valorile anticei Elade, asimilîndu- le cu cele ale umanismului, poposește la Paestum, una din coloniile înființate de ahei pe țărmul sudic al Italiei. După ce ochiul i se obișnuise cu splendorile arhitecturii romane și renascentiste, este de-a dreptul șocat de aspectul greoi, lipsit de eleganță, masiv, al templelor dorice, bună parte în ruină, în care nu regăsește „geniul” anticei Elade. Mai grav, aspectul lor îi curmă dorința de a mai
Ultimul grec by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/4845_a_6170]
-
măsură, pentru una din versiunile legendei privitoare la moartea poetului. Potrivit lui Călinescu, aceasta e pusă în circulație de G. Sion. (Radu Rosetti reiterând-o cu adaosuri în a sa Ce am auzit de la alții.) Criticul o deconspiră în întreaga ei splendoare livrescă: „Iubita lui Hrisoverghi, fată a vornicului Nicolae Dimachi, stihuitor și acela în răgazurile lui, era soția lui Iordachi Beldiman, fiul poetului. Catinca Beldiman fu surprinsă de soț, care jucă față de tânărul poet al ruinelor Neamțului trucul clasic al plecării
Stilul intelectual (II) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5238_a_6563]
-
nici ea în toate mințile, să facă? Are să-l omoare pe bietul domn Blake sau doar îi va da o lecție de umilință? O povestire noir de cea mai bună calitate. Rămâneți cu noi. Ziua următoare este rezervată Tinereții și splendorii, unde aflăm că singurul mod în care fostul atlet de performanță Cash Bentley mai poate gusta din gloria de altădată este sărind peste mobilierul din casele în care el și soția lui sunt invitați să ia masa. De obicei, domnul
Călătorie în lumea lui Cheever by Florin Irimia () [Corola-journal/Journalistic/5277_a_6602]
-
pierdută. Consternarea siderală e începutul sensibilității metafizice, prin urmare, cîrligul care mă leagă de Dumnezeu e dispoziția stupefiată în fața sublimului astral, și nu cine știe ce revelație ascunsă în dodii lexicale și în arabescuri votive. Tot ce contează e ca, meditînd asupra splendorii universului, să nu mă las îmbrobodit de viziuni care nu decurg direct din contemplarea lui, ci sînt adăugate ulterior grație feluritelor texte cu autoritate sacră. Trăsătura malefică a acestor texte nu stă atît în elucubrațiile pe care le conțin, cît
Editura Teologie și Viaţă naturală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5300_a_6625]
-
stă acum desfăcută ca o coadă de păun. Stă la picioarele mele în detalii, în semne și noduri. Și nici nu mă gîndesc să necăjesc Păunul prea curînd. Podoabele din viața mea îi alcătuiesc desenul monocrom sau policrom, îi dau splendoare în fiecare strălucire sau umbră. Îl las așa o vreme, să defileze înfumurat prin fața mea. E după-amiază. Lumina apusului se strecoară în cameră cu toată stranietatea ei cu tot. Parcă aș fi în Toscana. Blîndețe și mister în fiecare colțișor
O noapte de insomniac by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5306_a_6631]
-
André Chénier moștenise de la mama sa, de origine greacă, admirația pentru arta Eladei, iar poezia lui abundă în figurile celebre ale mitologiei. În viziunea lui Théophile Gautier, geniul antic, dominat de forma atotputernică, rămâne un frumos ideal imposibil de atins. „Splendorile ciclopice ale acestor mari voluptoși, care ridicau monumente eterne pentru plăcerile unei clipe, n-ar trebui oare să ne facă să cădem în genunchi în fața geniului antic, și să ștergem din dicționare cuvântul perfectibilitate ?” (p. 26) Frumuseții naturale, Théophile Gautier
Théophile Gautier și cutia Pandorei by Sonia Cuciureanu () [Corola-journal/Journalistic/5310_a_6635]
-
în formă de inimă, știe asta fiindcă e suficient de impresionat ca să trag pe dreapta și să parcheze Celica lângă bordură, să coboare și să rupă o frunzuliță, pe care o studiază de parcă i-ar oferi un indiciu privitor la splendoarea asta toată. Pe trotuar, în acest lung crâng radios, lumea spectrală împinge cărucioare și stă la șuete în prag, părând să nu observe frumusețea aninată deasupra ei, ce-i acoperă și ninge asupra ei confeti de petale: se află în
John Updike - Rabbit se odihnește () [Corola-journal/Journalistic/5309_a_6634]
-
Caesar pare pregătit să ofere perspectiva unui stat de drept al maimuțelor. Oricum, răspunsul articulat dat lui Will conține conștientizarea segregării care va opune două specii inteligente care temporar și-au stabilit fiecare arealul. Dinspre pădure, orașul apare în toată splendoarea lui. Cățărată în vârful Empire State Building-ului, King Kong își arunca răgetul terifiant însă faptul că se afla pe una dintre clădirile cele mai înalte din lume, investită simbolic, nu avea nicio semnificație pentru ea. Nu același lucru se poate
Maimuțe între evoluție și revoluție by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5322_a_6647]
-
de la Uhland, Bürger și Byron) în cea de a doua fază a romantismului francez. Originalitatea lui Bolintineanu constă tocmai în unirea neașteptată a celor două orizonturi opuse, într-unul singur, ambivalent: pe de o parte, Sudul de basm oriental și splendoare factice a Imperiului Otoman în decadență (biografic, Bolintineanu descindea din orizont sudic, iar sugestia hugoliană din volumul Les Orientales trebuie să fi jucat și ea un rol); pe de altă parte, contactul cu romanticii germani și cu Byron a lăsat
D. Bolintineanu, poet și nimic altceva by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5431_a_6756]
-
rememorează epopeile homerice, ca și imnurile primilor lirici; în Liban, el versifică în stilul lui Rudel, trubadurul îndrăgostit de legendara „prințesă depărtată”; în Palestina, revede timpurile biblice și pe profeți; în Egipt, descrie originea civilizației umane și monumentele mute ale splendorii, așa cum va face mai tîrziu Eminescu în Memento mori. Ca și la Eminescu, suita pitorească de peisaje culturale, desfășurată în versuri ample, e acompaniată cu muzica de fond a unei filozofii funciar pesimiste. Reflecțiile continui despre efemeritatea omului și a
D. Bolintineanu, poet și nimic altceva by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5431_a_6756]
-
câteva ore mai târziu și dacă, prin urmare, acestuia îi lua trei săptămâni să facă o muncă de cinci zile. Al doilea album al trupei, În caz că nu ai observat, n-a atras mai multă atenție decât primul, însă al treilea, Splendoare reacționară a fost scos la o casă de discuri ceva mai măricică și a fost menționat în mai multe topuri de la sfârșitul anului. De data aceasta, când Richard a trecut prin Minnesota, a telefonat înainte și a reușit să-și
Jonathan Franzen - Libertate () [Corola-journal/Journalistic/5372_a_6697]
-
care fuseseră începutul unei sincere iubiri față de viitoarea regină a lor. A doua zi, la 8 mai, la catedrala din Strasbourg, muzica tunătoare a orgilor se amestecase cu aclamațiile mulțimii, cu lumina altarelor, cu mirosul de tămâie, cu purpura și splendoarea uniformelor. Louis de Rohan, episcopul Strasbourgului, în veștmântul său violet o binecuvântase pe prințesa care avea să-i devină adversar într-o afacere celebră a vremii... La Compičgne, unde se afla curtea regală, arhiducesa Antoaneta, se prezentase îngenunchind înaintea regelui
Maria-Antoaneta sau indulgența istoriei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6670_a_7995]
-
încheia un scurt poem, fără titlu, tensionat, debutând abrupt "viață moarte viață moarte/ pentru că ne-am despărțit până acum de o mie de ori/ (....) noi nu ne mai putem despărți niciodată niciodată/oh salvie levănțică iasomie trandafir". De la enumerarea speciilor, splendorilor florale, la Baconsky răsfăț nominalist, rafinament de pictor impresionist, ajungem la enumerarea aproape autobiografică, jumătate ingrediente utile, jumătate aspirație spre misterul simbolului florilor la Mazilescu. Prozaicul și poeticul întrețin un dialog la ultimul, un dialog consolator, obosit, o atmosferă de
Baconsky și Mazilescu by Adrian Popescu () [Corola-journal/Journalistic/6690_a_8015]
-
și Edi Petrache. Fotografia realizată de echipa de la National Geographic, după moartea lui Dan Stan (Finuțu) și a soției sale, intră în competiția pentru Fotografia Anului cu instantanee dintre cele mai diverse: drame emoționante ale unor comunități umane, mirajul sălbăticiei, splendoarea naturii, sau emoțiile copilăriei.
A fost realizată în România și este nominalizată la Fotografia Anului - Galerie foto by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/65041_a_66366]
-
Imaginarium-ul să renască, mai ales că la aceasta se adaugă noul pariu al lui Mr. Nick, pariu care revendică chiar sufletul Valentinei. În interiorul Imaginarium-ului măștile cad pentru a fi înlocuite de altele, măști ale ambiției, ale turpitudinii, ale voluptății, ale splendorii, ale angoasei sau ale împlinirii dorinței de tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte. Una dintre respectabilele doamne intrate pe poarta deschisă de mintea doctorului-magician se trezește în fața unei alegeri dificile, în fața imortalității întruchipată de cinematograf cu celebrii ei „zei
Magicianul, Diavolul și ucenicul vrăjitor by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6534_a_7859]
-
rafinat om de lume, pater familias și, înainte de toate, maestru al scriiturii aluzive, al sugestiei, al aptitudinii de a stimula năzuințe nobile, olimpianul care-și putea permite luxul de a proclama, fără teama de ridicol, aspirații spre „Cutezanța! Iubire! Virtute! Splendoare! Bunătate! ~ntelepciune!” (toate cu majuscule urmate de emfatice semne de exclamare) consemnase zi de zi porniri și făptuiri inavuabile, cu intenția că ele să devină, totuși, la un moment dat, de domeniul public. (S-a tipărit până acum circa cinci
Fața invizibilă a unui univers perfect by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6554_a_7879]
-
trăsături ale viziunii autorului, nemilos de pătrunzătoare, venind împreună cu acea formă de infinită compasiune cu care Saramago percepe slăbiciunile umane. Scrisă la zece ani după ce i s-a decernat Premiul Nobel, Călătoria elefantului descoperă un autor în plină forță a splendorii literare. José Saramago (n. 1922) a avut un destin literar impresionant, pentru care stau mărturie decernarea unor prestigioase premii, culminînd cu Premiul Nobel pentru Literatură (1998). Lună plină, de august. Cu excepția celor două santinele care, pe caii lor, fără alt
José Saramago - Călătoria elefantului by Mioara Caragea () [Corola-journal/Journalistic/6458_a_7783]