990 matches
-
Arțâbașev (Craiova, 1927), Profesorul Storițân de Leonid Andreev (jucată la Iași și București, în 1939-1940), Bătrânețe zbuciumată de L. Rahmanov, Ilia Golovin de S. Mihalkov, Cartoforii de N. V. Gogol, înscrise în repertoriul Teatrului Național din București după 1950. SCRIERI: Rime sprintene, Iași, 1920; Aventurile din Str. Grădinilor, București, 1933; Camioneta verde, București, 1935; Monografia orașului Ploiești, București, 1938; Carte de bucate, București, 1939; ed. București, 1998; Amintiri de la „Viața românească”, pref. Dumitru Micu, București, 1956; ed. București, 1966; Istorisiri adevărate, București
SEVASTOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
Rudin, București, 1967 (în colaborare cu V. Stoian), Fum, București, 1969; ed. București, 2000, În ajun, București, 1969, În ajun. Fum, îngr. Mircea Aurel Buiuciuc, București, 2003. Repere bibliografice: Scrisori - Ibrăileanu, II, 424-439, III, 391-392; Andrei Braniște [Tudor Teodorescu-Braniște], „Rime sprintene”, DMN, 1920, 5 161; Demostene Botez, „Rime sprintene”, VR, 1920, 10; Camil Petrescu, „Rime sprintene”, UVR, 1928, 14; Arghezi, Scrieri, XXVII, 286-288; Izabela Sadoveanu, Mărturii, ALA, 1933, 658; G. Topîrceanu, Explicația unui succes, ALA, 1933, 675; G. Călinescu, „Aventurile din
SEVASTOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
Fum, București, 1969; ed. București, 2000, În ajun, București, 1969, În ajun. Fum, îngr. Mircea Aurel Buiuciuc, București, 2003. Repere bibliografice: Scrisori - Ibrăileanu, II, 424-439, III, 391-392; Andrei Braniște [Tudor Teodorescu-Braniște], „Rime sprintene”, DMN, 1920, 5 161; Demostene Botez, „Rime sprintene”, VR, 1920, 10; Camil Petrescu, „Rime sprintene”, UVR, 1928, 14; Arghezi, Scrieri, XXVII, 286-288; Izabela Sadoveanu, Mărturii, ALA, 1933, 658; G. Topîrceanu, Explicația unui succes, ALA, 1933, 675; G. Călinescu, „Aventurile din Str. Grădinilor”, ALA, 1934, 686; Paul Daniel, „Aventurile
SEVASTOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
ajun, București, 1969, În ajun. Fum, îngr. Mircea Aurel Buiuciuc, București, 2003. Repere bibliografice: Scrisori - Ibrăileanu, II, 424-439, III, 391-392; Andrei Braniște [Tudor Teodorescu-Braniște], „Rime sprintene”, DMN, 1920, 5 161; Demostene Botez, „Rime sprintene”, VR, 1920, 10; Camil Petrescu, „Rime sprintene”, UVR, 1928, 14; Arghezi, Scrieri, XXVII, 286-288; Izabela Sadoveanu, Mărturii, ALA, 1933, 658; G. Topîrceanu, Explicația unui succes, ALA, 1933, 675; G. Călinescu, „Aventurile din Str. Grădinilor”, ALA, 1934, 686; Paul Daniel, „Aventurile din Str. Grădinilor”, „Epoca”, 1934, 1 507
SEVASTOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
să nască (o naștere la fel de neobișnuită, căci femeia - „o babă”, „mătușă” - era bătrână: „Azi așa, mâni tot așa, trece lună cu lună și, drept la a noua, naște baba un puiu de om, mare cât lingura, da’ îșneț, mânia focului; sprinten ca o zvârlugă și priceput ca un om învățat...”) un fecior cu calități deosebite. A fost numit Chipăruș. Chipăruș își va elibera sora - trimisă cândva de mamă să adune vițeii, dar nimerită în castelul zmeilor - în urma unei competiții ciudate cu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
vorbă bună pe lângă familie să îl dea la carte. O fotografie din această perioadă arată un băiat care, comentează scriitorul, „parcă avea mintea undeva, pierdută în somn [...] nu părea încă să se fi trezit la o gândire mai vioaie, mai sprintenă [...] aveam într-adevăr această stare de încetineală”. Neavând mijloace materiale să meargă la Școala Normală, continuă școala în sat, clasele V-VII, pe care le termină primul dintre cei doisprezece elevi. Susține examenul final la o școală dintr-un sat
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
pe deasupra frontierelor care o despart de celelalte produse ale spiritului. Povestirile și romanele sale suferă de o anume supradeterminare culturală, ceea ce le face dificile pentru neavizați. Există în ele o rezistență subterană, o inerție moale ce se împotrivește unei lecturi sprintene și superficiale. Rețeta ficțiunii se modifică în mai multe etape, pe măsură ce, în narațiune, balanța dintre fabulație și reflecție se echilibrează într-un fel sau altul. Vânzătorul de aripi (1982) e un roman enigmatic, cu final deschis. Fără a lipsi cu
ŢUCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290279_a_291608]
-
și a comodității de judecată contemporană, fie că se situează tradițional, fie că se reclamă de la spiritul de neliniște postbelic, soluționat prin misticitate sau surogate teologice; criteriu estetic, opus cu vioiciune și tinerețe multiplelor confuzii ale valorilor; în sfârșit, dialectică sprintenă, combativă, de spadasin, căruia nu îi este necunoscută nici o dibăcie a duelului polemic, iar superioritatea numerică a adversarilor, un stimulent și o voluptate. ȘERBAN CIOCULESCU Paul Zarifopol este un spirit individualist și critic, un estet care nu dă altă valoare
ZARIFOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
Alcătuiește două propozitii cu cuvăntul obținut pe verticală A-B: ANIMALELE SĂLBATICE a. Dezlegând ghicitorile vei reuși să completezi rebusul: A-B: 1. Roșioară și codată Dă târcoale la poiată. 2. Umblă moșul prin pădure . După zmeură și mure 3.Sprintenă și delicată 4. Nu-i tractor, dar e în stare Se adapă-nfiorată. Poieni, lunci, păduri să are 5. E un ghem cu mii de ace Dar toate sunt fără ațe. 6. O sportivă cu renume Umblă-n pomi după alune
Caietul primei vacanţe. In: Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
lui S. rămâne întinderea vastă, mărginită de „munții cu fruntea-n nouri”, „zugrăviți pe zare”, ritmată de „dealuri roșii”, pe care „podgoriile ard”, „câmpul simplu pe care-l ar cu boii”, „câmpul plin de mure și de rugi”, muzicalizat „de sprinten țârâit de greieri mulți”, săgetat de „iepuri ce-ți arată cum să fugi”. Acest univers include „lanuri verzi”, „livezi cu roade mari”, „lunca unde-au ieșit cirezi” , „crânguri negre”, măguri, pâraie zglobii, holde, ale căror spice sunt „cu țepi lungi
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
adeseori erotice, în virtutea cărora alunecarea în parnasianism este evitată. În poemele mai ample atmosfera se schimbă. Erosul devine impetuos, viforos, sângele clocotește în trup asemenea sevelor în luturi, carnea se zvârcolește ca șerpii. Asimilată naturii, iubita e proaspătă ca ierburile, „sprintenă ca mânjii”, trupul îi este „păduri în veșnică frământare”. Persistă imagini din lumea câmpului, însă proiectate cu o sensibilitate și o tehnică a expresiei ce nu mai pot fi încadrate în tradiționalism. Ciclul Steaua pe care stăm din volumul Albe
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
o interpretare apăsat moralizatoare. Melodramatice și schematizate sunt și câteva nuvele cu personaje din lumea „intelighenței” ardelene. Doar în proza care se oprește asupra vieții țărănești, autorul, eliberat de clișee fals cărturărești, câștigă în adecvare și știe să nareze simplu, sprinten și armonios. De la un timp, aici poate fi pusă în discuție și influența lui Ioan Slavici. Țărani care au mereu în gând munca, bunăstarea și răsplata după faptă, personaje a căror soartă e legată de credințe și vrăji întrupează ceea ce
RANTA-BUTICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289134_a_290463]
-
cu situații artificiale căzând în ridicol, de un ilogism agravat de încărcătura de patologic. Spectacolul a stârnit reacții de ilaritate. Norocos s-a arătat a fi, în schimb, parteneriatul cu Radu Gyr. Povestea pentru copii Căciulița roșie (1926), în stihuri sprintene, de rostiri încântătoare, s-a pus în scenă la Teatrul Național din Craiova (1925-1926), la cel din Cernăuți (1930-1931) și, mai târziu, la Teatrul Muncă și voie bună din București (1939). O versificație fără cusur, melodioasă, străbătută de o undă
MILCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288137_a_289466]
-
multiplului discursiv la unul ireductibil al ființei care te ascultă. Pentru a entuziasma, cuvintele trebuie însă întrupate prin fapte. Mărturia personală contează mai mult decât orice probă de acuratețe bibliografică. Nici studiul savant pe baza documentelor de arhivă, nici eseistica sprintenă a celor pasionați de istoria ideilor, cu atât mai puțin foiletonistica sobră sau poemul fulgurant, nu sunt excluse din concertul vast al inteligenței creștine. Cheia, în toate aceste demersuri, rămâne capacitatea de a indica puterea credinței de a recapitula dialectic
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
ales că n-aveau nici o treabă de făcut. Căci zona din Oceanul Indian prin care navigam acum, nu este ceea ce vînătorii de balene numesc o „zonă vie“, ea oferind vederii lor mai puțini marsuini, delfini, pești zburători și alți asemenea locuitori sprinteni decît oferă apele mai zbuciumate din largul lui Rio de la Plata sau din largul coastelor peruviene. îmi venise rîndul să stau de veghe în vîrful arborelui-trinchet; cu umerii rezemați de sarturile rîndunicii, mă legănam leneș în văzduhul parcă vrăjit. Nici un
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
o adevărată pădure de cînepa. Acum, vă rog să urmăriți cu luare aminte miraculoasa și - în cazul de față - aproape fatala operațiune prin care marele poloboc de Heidelberg al cașalotului este deșertat de conținutul lui. Capitolul LXXVII CISTERNA ȘI GĂLEȚILE Sprinten ca o pisică, Tashtego se cațără pe catarg și, rămînînd în picioare, aleargă pe verga mare pînă-n locul unde aceasta se ridică deasupra polobocului. El s-a înarmat cu o macara simplă, numită mandar și alcătuită din numai două piese
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
stropiți pînzele! Malaiezii sînt pe urmele noastre! Ca și cum ar fi stat prea mult la pîndă înapoia promontoriilor, așteptînd ca Pequod să intre de-a binelea în strîmtoare, acești briganzi asiatici se repeziseră pe urmele noastre, ca să cîștige timpul pierdut. Cum sprintenul Pequod era el însuși angajat într-o urmărire rapidă, înlesnită de un vînt prielnic, era foarte frumos din partea acestor filantropi oacheși că-l ajutau să se grăbească și mai mult spre ținta propusă; ei nu erau astfel decît niște bice
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
iar cînd, lăsîndu-i cu mult în urmă pe pirați, vasul Pequod trecu în sfîrșit pe lîngă promontoriul de un verde intens, numit Cacadu și răzbi în marea de dincolo de el, spre Sumatra, harponiștii se arătară mai degrabă mîhniți că balenele sprintene se depărtaseră de corabie, decît bucuroși că aceasta izbutise să scape de pirații malaiezi. Dar am mers mai departe pe urmele balenelor, pînă cînd acestea părură să-și încetinească viteza, ceea ce îngădui vasului să se apropie treptat de ele; și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
GEORGE Maiorescu - Voința În mai. În: Flacăra, nr. 19 (71), 14 mai) „Aștept o clipă mare, peste vreme, Cu oameni noi, cu viers neauzit, Aștept o noimă grea Între poeme Și frunze vii-n caetul desfrunzit. (Ă) Spre tine pasul sprinten mi-l slobod Un arc sunt tot și saltu-i gata, dar Mă trage-n jos piciorul meu din glod, Atârnă greu călcâiul meu murdar (Ă) Zăresc o clipă mare peste vreme, Elanuri noi Îmi cântă sub arcuș, E pasul zvelt
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
despre anumite fenomene ale naturii, dar ajungând, În fapt, la aceleași scheme moarte. Nepornind de la viață, poetul ajunge la versuri care seamănă puternic cu ale altora, la situații poetice deja formulate. Versurile sale: Iar la noi aleargă timpul Mult mai sprinten ca odinioară, a rămas un singur anotimp; anii noștri toți sunt primăvară». derivă din finalul poemului Cântec despre Gabor cincisutistul - al lui Ion Brad: «Că iarna Îți joacă la tâmplă, Nu-ți cadă pe suflet povara: În zilele noastre se
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Căprariu. - Cântece de primăvară. Ibidem, nr. 5(18), mai PRIMĂVARA „Patru anotimpuri sunt răsadul anilor din care veacul crește multe s-au schimbat și se mai schimbă: mersul vremii nu se domolește. Iar la noi, de când aleargă timpul mult mai sprinten ca odinioară, a rămas un singur anotimp: anii noștri, toți, sunt primăvară”. FURTUNA „Vântul zboară-ntins ca un arcuș, creanga se frământă parcă-i strună: abătută pale de furtună, norii de pe zare, În urcuș. Răbdător, pământul Își Întinde pieptul Însetat
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
sine, ci, fiind în bună parte o creație a noastră, are o pecete omenească neștearsă. Adevărul este în funcție de modalitățile constructive ale facultății noastre de cunoaștere”. (Op. cit., p. 37.) 27. Vezi „Prelegerea a cincea”, îndeosebi pp. 75-77. 28. În stilul său sprinten și sugestiv: „Rațiunea teoretică ne întemnița pentru veșnicie între zidurile reprezentărilor subiective cu valoare relativă. Nu există cea mai mică spărtură prin care să se strecoare vreo rază plăpândă din profunzimile metafizice ale realității absolute”. (Op. cit., p. 198.) 20. „Urmează
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
e un avertisment adresat lacheilor americani din Belgrad, a căror pierire apropiată poetul o prevestește, exprimând bucuria viitoare a unei zile de 1 Mai liber « Când va păși la cot cu noi, Belgradul» (...). În poezia Zestrea poetul folosește un ritm sprinten, un humor sănătos, popular. Poezia sugerează schimbările profunde petrecute în viața satelor, în mentalitatea țăranilor muncitori (...). Creșterea nivelului politico-ideologic al conținutului poeziilor lui Mihu Dragomir a determinat implicit o împrospătare a limbajului poetic, o îmbogățire a tehnicii versificației. În volumul
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
fizice: alpinism, înot, alergări, sărituri, tir, etc (...). Poezii ca acestea apăreau cu zecile în trecut, ilustrări seci ale cunoscutului dicton latin: «Mens sana in corpore sano». Din păcate ele mai apar încă și azi (...). De ce e necesar să ai «mușchi sprinteni, voință de fier»? În două versuri suntem plasați de poet «în actualitate»: Ei da, socialismul înseamnă voință-ndrăzneală, efort. Lăsând la o parte faptul că socialismul înseamnă mult mai mult decât ce afirmă poetul clujean și nici nu se poate
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cu spatele și, aplecându-se, își astupa nara cu podul palmei ca să sufle cu mare zgomot nasul. Vârându-și palmele în mâneci, revenea la sfat. Zalomir ieși s-o cheme pe Marghiolița. Din bucătărie o fată cu fața lată sări sprintenă și aduse lighean, cană și prosop. Veselă și curioasă, îl cerceta atât de insistent încât procurorul se simți stânjenit. - Lasă-le aici și pleacă, îi porunci el vorbind pe nas. Sfatul de sub mesteacăn se opri. Oamenii îl priviră pe Zalomir
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]