770 matches
-
apoi susținută prin argumente convingătoare, în rândul cărora erau incluse observațiile și datele tehnice curente, lesne verificabile. Privitivismul săpării gropilor prin care metodă rămânea neatinsă în subteran "pătura de sare cea mai curată", aflată la o adâncime de peste 100 de stânjeni, fiind expus risipei și stratul de sare de la suprafață, situat în spațiile dintre gropi i se adăuga, în opinia lui, "lipsa cunoștințelor mecanice" și necunoașterea "mijloacelor de ajutor a științei montanistice" în privința extracției sării; dispozitivele ce asigurau transportul în și
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
și facerea canturilor pentru scurgerea apelor de pe uliți"2, lucrare menită a înlocui vechile pavele de pe străzile principale Ulița Mare, Sf. Spiridon, Podul Vechi, Golia și Sf. Vineri cu piatră cubică, pe o lungime totală de circa 4.000 de stânjeni, sub supravegherea inginerului Singurov. Proiectată a fi înfăptuită în termen de șapte ani, cu noi amendamente introduse la clauzele contractuale după nici doi ani de la demararea lucrărilor, când o comisie de control raporta Obșteștii Adunări că "pavelile până acum lucrate
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
dealul Dobrovăț, se văd de asemenea câteva vârfuri de stânci, de o calita foarte bună, care, prin vederată năruire pe costișul dealului, se par a fi rupte din lăuntrul dealului". Chiar și mai departe de acolo, la aproximativ 1.200 stânjeni depărtare de dealul Dobrovăț, în pârâul Nemțoaicii, afirma el că s-ar fi aflat "straturi de piatră de o calita vârtoasă", de mare preț pentru trăinicia șoselelor; este drept că din cauza "vârtoșimii cei mari", prelucrarea stâncilor în vederea obținerii pietrelor cubice
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de la Bistrița. Spre a fi mai convingător, Hodocin nota că stânci de aceeași structură sau duritate se mai aflau lângă Cernăuți și Lemberg, de unde fuseseră extrase și prelucrate de un băieș, apoi vândute pentru paveluirea târgului Cernăuți cu prețul unui stânjen cubic (cuprinzând aproximativ 300 de pietre) de 24 florini, echivalentul a 180 lei. În încheierea raportului său, montanistul informa autoritățile că adusese și le punea la dispoziție probele adunate din locurile cercetate, spre a fi verificate prin mijlocirea tăietorilor de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
suplimenta comenzile de materiale necesare în exploatare, cerând între altele: 5 ocale de oțel de Lemberg spre a fi utilizat în "oțelirea uneltelor", 3 ocale de praf de pușcă necesar pentru sfărâmarea stâncilor, 2 ciocane mari (numite muchioaie) și 4 stânjeni lemne de ars pentru facerea cărbunilor necesari la fierărie, material pe care sugera a fi luat din pădurea învecinată Brădicești, aparținând de moșia mănăstirească Bunești 16. Totodată, în cuprinsul unui amplu raport înaintat în aceeași zi Departamentului Lucrărilor Publice 17
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
18. Între altele, consemna că "la poala nord-vestică a dealului Opinci și anume în râpa de la Tomești, de la sat până din sus de fundul Tomeștilor și valea Lupăriei, sunt numeroși bolovani și chiar stânci în mărime de 1 până la 2 stânjeni și tot de acel soi (dolomit n.ns.) ca acele de la Movila lui Purcel, Deleni-Ciortești, Brădicești, Bazga și Slobozia lui Milu, precum se vede din pruba adusă de către iscălitul". Așadar, pretutindeni pe unde explora, avea grijă să rețină și apoi
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
este cel mai bun lemn de durat a<l> Evropei și, în oarecare priviri, încă și mai prețuit decât stejarul. El este un soi mai prost a cedrului de pe muntele Liban. Crinul se face înalt de 13 pân la 20 stânjeni, crește repede, ba încă mai repede decât alte soiuri de brazi și trăiește până <la> 110 ani. Trunchiul lui este drept ca și la brad, scoarța cenușie sau castanie-roșietică, crăpăcioasă; crengile sînt piramidale și plecate în gios, ca la salcia
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
părți muntenoase nu se poate săvârși, apoi și pentru scumpetea seminței sfătuiesc a se face sămănăturile crinului numai în bucăți și părți mici de loc. Sămănarea în straturi se face așa ca ei să aibă o lungime de mai mulți stânjeni, după cum ar <i>erta locul. Aceste straturi se sapă cu sapa în lățime de 8-14 palmace, care trebuie să fie de 6-10 palmace depărtare unul de altul. Între altele, la șes trebuie să se sape aceste straturi de loc de la
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cu multe folositoare lucrări, s-au sârguit a găsi, pentru una și pentru alta, un loc potrivit și cu apă deagiuns. Pe locul cel sterp, în vale de Curtea-Veche, se află un lac lung de 23 și lat de 17 stânjeni, carele, deși este de mult mâlit, totuși are apă în adâncime de 8 palme. Deși apă-cărătorii necontenit umplu aice vasele lor, iar ferbințeala soarelui transformează în aburi o parte de apă, totuși, fiind că ea nici odineoară în acel lac
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
silițium și apă, formează straturi groase în formație de glimer și fer pe dealu Boambei, lângă satul Șaru Dornei. 9-le. Aramă-piatră, chalkopyrite, copper-pyrites, kupferkies, se compune din aramă, argint, fer, pucioasă, silițium și talc, formează straturi groase de vr-un stânjen în valea Holda, pe dealul Țăzrei, în formă de glimerșifel. Straturile acestui mineral încă nu sînt descoperite. Totuși, întinderea de câteva ceasuri este dovedită și anume în direcția de la nord-vest spre sud-ost, prin unele punturi ale acestui strat de mineral
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
târgul Bacău; s-ar putea bine întrebuința spre producerea faianselor, care acum se aduc din Germania și Anglia. 22-le. Iaspis, quarz jaspe, iasper bandjaspis, este o compoziție de feroxid, silițium și argilă verde și formează straturi groase de vr-un stânjen în râpa părăului Petrele Roșă, muntele Rarăul, moșia Broșteni. Acest iaspis, de o frumuseță însămnată în masa sa, cea mai mare parte roșu-nchis, cu dungi sau vine roș-deschise, galbene și verzi, s-ar putea întrebuința bine la multe obiecte
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
acum înființate în Germania și Belgia, din care să vede că însuși la asemenea drumuri, care în terene favorabile, cu cea mai mare economie s-au înființat, totuși un drum de fer lung de o milă geografică de 4.000 stânjeni de Viena, sau 3.490 stj. moldovinești, au costisit 200.000 fiorini argint sau 1.500.000 lei de ai noștri; prin urmare, înființarea drumului de fer de la Tg. Ocna până la Galați va costisi cel puțin 22.500.000 lei
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
naturale de pave ar costisi mai puțin decât bolovanii de la Bistrița chiar și când aceste pietre naturale s-ar plăti tot cu acel preț cu care s-au plătit pietrele naturale de pave pentru paveaua din Cernăuți și anume: un stânjen cubic, cu 180 lei (precum s-au plătit băieșului Ghiorghi Biciușcă din satul Roș, nr. casei 70, de lângă Cernăuți), pentru că scumpa chirie a bolovanilor de Bistrița costisește de la Bistrița pân la Iași mai mult decât ar costisi aratata producere a
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
să binevoiască a ordona: ca, la facerea pietrelor cubice la Movila lui Purcel, din acele pietre care nu vor fi bune pentru producerea acelor cubice să se facă pietre naturale de pave cu 4 fețe și să se așeze în stânjeni cubici pentru întrebuințare la paveluirea capitaliei, despăgubindu-se lucrătorii pentru fiecare stânjen cubic de aceste pietre naturale, fiindcă numai în acest chip vor pute ei ave subzistența trebuitoare și vor fi în stare a produce pietrele cubice din stânca de dolomit
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
lui Purcel, din acele pietre care nu vor fi bune pentru producerea acelor cubice să se facă pietre naturale de pave cu 4 fețe și să se așeze în stânjeni cubici pentru întrebuințare la paveluirea capitaliei, despăgubindu-se lucrătorii pentru fiecare stânjen cubic de aceste pietre naturale, fiindcă numai în acest chip vor pute ei ave subzistența trebuitoare și vor fi în stare a produce pietrele cubice din stânca de dolomit, mult mai vârtoasă, de la Movila lui Purcel tot cu acel preț
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pietrele cubice și acele naturale, fiind de calitate foarte vârtoasă, sînt potrivite pentru facerea unei șosele trainice, fiind și cu mare apropiere, apoi pe aceste temeiuri ar fi nimerit a să ordona ca, și din aceste dărmături să se clădească stânjeni cubici, spre a se vede la sfârșitul fiecărei luni câți stânjeni cubici de aceste pietre de șose s-au făcut, fiincă cu aceasta și prin contenirea cărăturii de piatră moale de la Fundul Pocrecii au a să despăgubi lucrătorii întrebuințați la
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
176/1832-1852, f. 94. 18 SJIAN, Departamentul Lucrărilor Publice. Moldova, dosar 275/1842, f. 1. 19 Ibidem, f. 6. 20 Ibidem, f. 30. 21 Ibidem, f. 32. 22 Ibidem, f. 34. 23 Potrivit calculelor petiționarului, un om putea săpa un stânjen de pământ în două zile sau putea sădi zilnic 60 de pomi (ibidem, f. 36). 24 Ibidem, f. 43. 25 SJIAN, Departamentul Lucrărilor Publice. Moldova, dosar 292/ 1843, f. 4. 26 Potrivit unui document din 1841, "o măsură de apă
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
schițe, planuri, fotografii la Biblioteca Centrală Universitară "M. Eminescu" din Iași. 39 ***Colecție de ofisuri domnești cătră Obșteasca Obici<nuită> Adunare a Moldovei și Adresele acesteia de la anul 1834 până la 1848, Tipografia Institutul Albinei, Iași, 1848, p. 262. 40 1 stânjen = 2,23 m (cf. Nicolae Stoicescu, op. cit., p. 59). 41 Vezi legenda din partea dreaptă-jos a Planului drumului apelor capitalei. 42 SJIAN, Departamentul Lucrărilor Publice. Moldova, dosar 292/ 1843, f. 53 (anexa II/ 9). 43 SJIAN, Departamentul Lucrărilor Publice. Moldova, dosar
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
suprafețe mari, cătina albă mare (Hippaphae rihamnvides), cu dosul frunzei argintiu și cu fructe portocalii toamna, și măceșul (Rosa canina). Flora ierboasă de luncă, dispusă de-a lungul apei, în jurul mlaștinilor, s-a redus foarte mult. Supraviețuiește rogozul (Cava gracilis), stânjenul de baltă (Iris pseudocanus) și plante specifice. Pe pajiștile pentru păscut cresc multe specii de graminee: grâușor, ovăscior, dar și trifoi sau măzăriche. Flora acvatică propriu-zisă a fost redusă sau desființată prin dispariția lacurilor și mlaștinilor de luncă. Ea este
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
suprafețe mari, cătina albă mare (Hippaphae rihamnvides), cu dosul frunzei argintiu și cu fructe portocalii toamna, și măceșul (Rosa canina). Flora ierboasă de luncă, dispusă de-a lungul apei, în jurul mlaștinilor, s-a redus foarte mult. Supraviețuiește rogozul (Cava gracilis), stânjenul de baltă (Iris pseudocanus) și plante specifice. Pe pajiștile pentru păscut cresc multe specii de graminee: grâușor, ovăscior, dar și trifoi sau măzăriche. Flora acvatică propriu-zisă a fost redusă sau desființată prin dispariția lacurilor și mlaștinilor de luncă. Ea este
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
tîlcurile implicite pe care mestecenii Încearcă să le comunice. trafic pe opt benzi - Între sensuri stingher un pîlc de mesteceni Rămînea la alegerea cititorului pe care grup de sensuri va fi dispus să pună miza. Stînjenel la gard Dacă un stînjen (unitate de măsură depășind cu puțin disponibilitățile de evaluare destul de reduse și de aproximative ale membrelor umane: palmă, cot, picior) are aproximativ 2 metri, stînjenelul, diminutiv alintător pentru o floare, poate atinge și un metru Înălțime. Stînjenul (o prăjină fasonată
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
gard Dacă un stînjen (unitate de măsură depășind cu puțin disponibilitățile de evaluare destul de reduse și de aproximative ale membrelor umane: palmă, cot, picior) are aproximativ 2 metri, stînjenelul, diminutiv alintător pentru o floare, poate atinge și un metru Înălțime. Stînjenul (o prăjină fasonată) este, pentru măsurătoarea rudimentară, un macroetalon, stînjenelul este și el, printre florile de grădină, una din cele mai zvelte și mai Înalte specii. Și poate că această talie Îi dă și aerul ușor stingher de floare rușinată
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
prea nedrept avîntat deasupra straturilor de flori mărunte ce o Înconjoară. Iată Însă o floare care, Într-o etimologie poate Închipuită, are un nume predestinat stînjenelii. (Nu e oare ciudat că o lungime și zveltețe excesive fac ca și de la stînjen, și de la stinghie să derive calități la fel tulburătoare ca stînjeneala și stinghereala?) Într-o strofă de demult, pe care n-o mai găsesc acum nici În minte, nici prin hîrtii, notam așezarea plină de un tîlc greu de deslușit
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
tulburătoare ca stînjeneala și stinghereala?) Într-o strofă de demult, pe care n-o mai găsesc acum nici În minte, nici prin hîrtii, notam așezarea plină de un tîlc greu de deslușit a irișilor (alt nume al stînjeneilor) „la un stînjen de cruda otavă”. Stînjenelul are pentru mine de multă vreme o aură simbolică nedezghiocată complet și l-am privit mereu cu o anume uimire dornică să-i afle taina. Poate că acum a ajuns la momentul În care ar putea
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
munți am găsit acel stâlp, pe care-l amintește domnul Sulzer, dar care s-ar putea să nu-l fi văzut, căci spune că aici ar fi fost bătuți tătarii și alții în anul 1718 ... Stâlpul pătrat, înalt de doi stânjeni, confecționat din gresie moale, se găsește la câteva bătăi de pușcă la sus-est de localitate. Pe cele patru laturi lungi ale stâlpului s-a săpat în limba greacă și valahă, sau, mai bune spus, pe moldovenește, povestea unei bătălii petrecută
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]