517 matches
-
parcă mototoliți, folmotoace de aurolaci ciufuliți. - Sfârșit de secol în București, zice Bălănescu voit, studiat patetic, și trebuie să recunosc că cel puțin cronologic are dreptate. Chiar asta trăim. Nici frig nici cald. O vreme fără demnitate. Gerul ar fi stârpit microbii, ar fi făcut ceva util. Zicerea sa - ecou al lecturilor dirijate în liceu de mă-sa. I-a dat să citească toți clasicii. Să-l pună la punct cu valorile literaturii. A primit o educație aleasă. Muncitori nerași, ieșiți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
treișunu. Și eu de ordinul nou ascult, asta e biblia mea, bă, tovarășe Fanache. Tre să mai punem unu pă listă! -Dacă e musai, punem, toarășe prim. E plin de dușmani și noi tre să-i depistăm și să-i stârpim, toarășe prim. -Și pă cine ai în vizor, tovarășe Fanache, la cine te gândești, ăă? Această întrebare i-a provocat lui Fanache un soi de satifacție fizică, parcă s-ar fi regulat cu o femeie frumoasă, era întrebarea care-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
aproape tot: dreptul la plânset nu ni s-a luat. Visez de pe acum să plec la anul în Bucovina zărilor cărunte: să stăm cu Zegrea și cu Tărâțeanu în jurul unui foc pe-un vârf de munte. și să bocim de stârpea românească a locurilor astea ca o rană— eu, mut, în limba mea moldovenească, ei, mulți, în în limba lor bucovineană. Ne întâlnim ades. Dar când e-n toi o nuntă sau vreo sfântă sărbătoare— simțim cum curge Prutul între noi
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
alături de doi viței zburdând pe lângă ele veseli și sănătoși, bucuria lor nu avea margini. Dar când se întâmpla ca vițelul din diverse motive să moară, iar vaca nu mai voia să lase lapte în șistar și ugerul se împietrea și stârpea, atunci suferința țăranului era cumplită. Cine venea să ducă vițelul mort? Șintărul. Dacă scroafa nou fătată și-a schimbat în timpul nopții poziția alăptării și a strivit doi purceluși, cine va veni să-i ia și să-i ducă? El, șintărul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
fără menajamente greșelile noastre serioase, Scînteia ne dă un ajutor puternic pentru a întări în paginile Vieții românești principialitatea marxist-leninistă a criticii literare. Ne luăm angajamentul față de cititori să curmăm fără șovăire atitudinea împăciuitoristă de care am dat dovadă, să stârpim orice formă de liberalism în munca redacțională, să ne dăruim toate forțele luptei pentru combaterea ideologiei burgheze pe tărâm literar și promovării literaturii realist-socialiste.“ (Viața românească, nr. 6, iunie 1958) „Fără a avea în centrul ei prezența idealurilor comunismului, nu
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
mântuitor al neamului” Îi cer, În versuri pline de simțire patriotică, să treacă la aplicarea „purificării etnice” și a „soluției finale” : „Să trăiți Întru mulți ani,/ Să ne scăpați de țigani,/ De unguri și de jidani [...]/ Pe aceștia să-i stârpim/ Printr-un TRIBUN ca Vadim,/ Cu acesta președinte/ Țara merge Înainte” (România Mare, nr. 444, 1999 ; <endnote id="cf. 608, p. 224"/>). C.V. Tudor se vede pe sine ca un al doilea Mesia, trimis de divinitate să-l apere pe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
veni în Moldova cu inima ușoară, că n-au a se teme de vreo sminteală: drumurile-s sigure, vămile după pravilă, și negoțul cinstit"! Mi-am pus obrazul!... Și iată! Măria ta! intră Mihail spăsit, ploconit. Poruncit-am să fie stârpiți tâlharii din Țara Moldovei?!?! Da au ba?! exclamă sever Ștefan. Și când se încruntă Măria sa... Tăutu îi sare în ajutor, cu glas moale: În vreme de zurbă, tâlharii scot capul... Scot capul... se agață Mihail de colacul de salvare, îngânând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
să li-l retezi?! Am lanțuri! ridică Mihail capul, cutezător. Aaa! se luminează Ștefan. I-ai cetluit... Zi așa, spătare, o moaie el și-l bate pe umăr să-l îmbuneze, dar imediat se încruntă. Parcă totuși poruncisem "să fie stârpiți!"... Stârpiți vor fi! strigă Mihail cu mâna pe inimă ca un jurământ. E cu omor?! Cu omor! Tâlharii să fie atârnați la porțile Cetății! poruncește crunt. Neguțătorilor să le fie înturnată paguba din vistieria domnească! Îi stârpesc!! răcnește Mihail cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
poruncisem "să fie stârpiți!"... Stârpiți vor fi! strigă Mihail cu mâna pe inimă ca un jurământ. E cu omor?! Cu omor! Tâlharii să fie atârnați la porțile Cetății! poruncește crunt. Neguțătorilor să le fie înturnată paguba din vistieria domnească! Îi stârpesc!! răcnește Mihail cu însuflețire. Să-mi ia capul Măria ta, de nu i-oi stârpi! Pe toți tâlharii!... și de drumul mare, și... și de drumul mic! Ștefan zâmbește și-l mulțămește c-o bătaie pe umăr: Bine, Mare Spătare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
jurământ. E cu omor?! Cu omor! Tâlharii să fie atârnați la porțile Cetății! poruncește crunt. Neguțătorilor să le fie înturnată paguba din vistieria domnească! Îi stârpesc!! răcnește Mihail cu însuflețire. Să-mi ia capul Măria ta, de nu i-oi stârpi! Pe toți tâlharii!... și de drumul mare, și... și de drumul mic! Ștefan zâmbește și-l mulțămește c-o bătaie pe umăr: Bine, Mare Spătare, bine... Mihail face stânga-n-prejur. Stai!! strigă din urmă, Ștefan. Văzut-ai cum se-ncleie musca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
el sever. Să nu poruncesc a treia oară! Să nu mai văd calicime la capul podului peste Suceava! Le dai de lucru! Să muncească, să-și merite pâinea! Să aleagă: ori muncesc, ori crapă de foame! Cerșetoria voi a o stârpi în Țara Moldovei! Vreau să curăț țara. Ștefan, cu mâinile la piept, măsoară încăperea: Ioane, cum stai cu izvodirea la "Nemaipomenitul nostru letopiseț?" Zorește, că dau turcii și rămânem neisprăviți. Scormonesc hrisoave, hronici, adun mărturii din bătrâni. Nu-i ușor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ziare - cuvântul Dumnezeu, scris pe atunci obligatoriu cu literă mică, cu «d» mic, el făcea cuvenita (cuvioasa) corectură, punea majuscula maiestuoasă. Ajunsese să citească anume în acest scop tipăriturile noi, se înțelege ateiste, din care își pusese în cap să stârpească toți dumnezeii scriși cu «d» mic. Cum dădea peste unul din ăștia, scotea litera infamă pe banda albă a paginii, înlocuind-o victorios cu un «D» mare, de dimensiuni uriașe, să se vadă. Nu mai era de mult atent la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
pe care mi le dăruise un sătean, aduse de la Iazu Morii, erau una albă cu picățele negre și cealaltă neagră cu picățele albe. S au înmulțit atât de mult, încât nucii din jurul casei erau plini cu aceste păsări gălăgioase. Pichirile stârpeau șoarecii și șobolanii. Le vedeam, le auzeam, dar niciodată nu am putut să le ating. În ziua aceea, apropiindu-mă de casă, zgomotele pe care le făceau pichirile erau slabe. În schimb, o cucuvea, ce tocmai poposise pe coșul de
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
reproșându- i ministrului de interne că nu s-a gândit foarte mult la ceea ce avea să se Întâmple „Dv. va-ți aruncat În această chestiune fără să vă dați seama unde aveți să ajungeți, fără să aveți mijloacele de a stârpi răul și voind a-l Îndrepta, n-ați făcut decât a-l mări”. Replica ministrului de interne a produs mai mult decât uimire când acesta a declarat În Senat că „toată discuția este zadarnică, Întrucât proiectul de lege al generalului
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
românesc, cvasiabsentă. Precedente minore de imaginar marin găsim în cronicile unor Neculce și Greceanu, cu referire la chestiuni politico militare ruso-turce (galioane moschicești, șeici), și, mult mai târziu, în biografia lui Ion Ghica, despre care se spune că ar fi stârpit pirateria greacă din insula egeană Samos, când a fost guvernator, între 1854-1858, prin învestitura Porții otomane 1. Nu cunosc să fi povestit undeva, în textele sale, despre acest episod inedit și generos literar. Marea și pirateria apar pregnant prima oară
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
fure avutul. În schimb, cei doi ciobani reacționează pentru stingerea conflictului (care era de fapt o stare de tensiune derivată din reușita celui de-al treilea și nereușita lor), într-un mod care ar stupefia orice etică a modernității, anume: stârpesc termenul de comparație. Etica mioritică privește tipul de comportament în care tensiunile și conflictele se rezolvă prin anularea (anihilarea, distrugerea) termenului de comparație care ne pune într-o situație defavorabiă. Reacția celui anihilat este mai cunoscută: retragerea pasivă, resemnarea în fața
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
înțelegem este că eficiența Apusului are o legătură cauzală cu refuzul fatalismelor și esențialismelor. Acolo se construiesc etici și politici pragmatice prin care cetățenii se ajută între ei să le meargă mai bine. Lor nu le trece prin cap să stârpească termenul de comparație, ci să învețe rapid din reușita lui și să încerce să-l depășească. Text publicat în Curentul, 3 martie 1998 Ratare, da; ratați, ba În anii ’80, apărea în revista Știință și tehnică un pseudo-serial SF. Sub
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
indivizi, ci categorii întregi. În anii ’50-’60, monopolul pe suferință și pe moralitate aparținea proletariatului și vârfului său de lance: ilegaliștii comuniști (după principiul puțini am fost, mulți am rămas). Ceilalți erau răi, profitori, sugeau sângele poporului și trebuiau stârpiți social, dacă nu și fizic. Așa au dispărut din posturi de concepție și decizie 90% dintre românii cu studii superioare sau medii, cum au dispărut, uneori și din viață, românii capabili de afaceri, cei în stare să facă avere pentru
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
concepție și decizie 90% dintre românii cu studii superioare sau medii, cum au dispărut, uneori și din viață, românii capabili de afaceri, cei în stare să facă avere pentru ei, dar și să producă prosperitate comunitară. Aceste categorii au fost stârpite ca imorale în raport cu standardele societății comuniste. Cei ce dețineau monopolul pe bine și rău i-au făcut să înțeleagă ce este suferința și umilirea. Și să se purifice moral prin ele. Puterea legitimă aparținea celor care suferiseră, potrivit standardelor de
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
a fost cu greu păstrată ca parte a Facultăți de istorie și având un număr infim de studenți. Această măsură a fost perfect coerentă cu faptul că un regim totalitar respinge altă cunoaștere socială decât cea livrată de politic și stârpește modul pluralist de gândire în numele unicului adevăr de partid. Disciplinele tehnice și cele de științe ale naturii, ca și științele formale nu prezintă un risc pentru totalitarism. Dimpotrivă: cu cât mintea oamenilor este populată aproape exclusiv cu formule, ecuații, tehnologii
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
mai atenți decât victimele unui pamflet. Uneori au și o reacție. Poate chiar a minții... Se stabilește deci un început de dialog. Mai mult! Victimele își pun întrebări: cum să-i vină de hac blestematului de pamfletar, cum să-l stârpească de pe fața pământului? Ori măcar să-i facă un proces... Victimele cad așadar pe gânduri. Iar dacă sunt victime sus-puse și deci obișnuite mai mult să vorbească, să dea ordine decât să gândească, iată că li se întâmplă și asta: mintea
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
toată Arabia, tuturor împăra- ților țării Uț, tuturor împăraților țării filistenilor...47,1 Iată cuvîntul lui Elohim, spus proorocul Ieremia cu privire la filisteni, înainte ca Faraon să bată Gaza... 47,4 pentru că vine ziua cînd vor fi nimiciți toți filistenii, și stîrpiți toți cei ce slujeau ca ajutoare Tirului și Sidonului. Căci Iahwe va nimici pe filisteni și rămășițele ostrovului Caftor”. Prea pestriț la mațe mincinosul prooroc de dorea nimicirea pînă la unul a filistenilor și caftoriților. Nu s-a găsit nimeni
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
și prinșii de război ai Ierusalimului care sînt la Sefarad vor stă-pîni cetățile de miază-zi”. Nu îi ajungea că era în țară străină, dar strîngea veninul strop cu strop, astfel ca atunci cînd se vor întoarce în Iudeea să-i stîrpească pe vecie pe băștinașii filisteni pentru că nu au acceptat să fie sclavii ivriților. Cred că de la acest oraș și-au luat ei numele de sefarzi, adică cei din Iudeea, iar cazarii de pe Volga se numesc așchenazi ca să se știe și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
socialist român în 1920: „D.I. Ciser: Dați libertățile cele mai mari și cele mai largi de asociere și de întrunire (,) cuvîntului și presei. Libertățile acestea, a cuvîntului, a presei, a întrunirilor, sînt singurul remediu pentru a putea lupta și a stîrpi abuzurile, a se stîrpi bacșișurile, cointeresările, fraudele. Controlul și critica politică este (sic!) singurul mijloc să (se) facă ordine în viața publică” (v. „Cuvîntul lui Iosif Ciser din 19 iulie 1920”, în Deputații socialiști..., p. 198). Obișnuit mai degrabă cu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
D.I. Ciser: Dați libertățile cele mai mari și cele mai largi de asociere și de întrunire (,) cuvîntului și presei. Libertățile acestea, a cuvîntului, a presei, a întrunirilor, sînt singurul remediu pentru a putea lupta și a stîrpi abuzurile, a se stîrpi bacșișurile, cointeresările, fraudele. Controlul și critica politică este (sic!) singurul mijloc să (se) facă ordine în viața publică” (v. „Cuvîntul lui Iosif Ciser din 19 iulie 1920”, în Deputații socialiști..., p. 198). Obișnuit mai degrabă cu judecățile negative decît cu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]