942 matches
-
profesionale, prin experiențele anterioare de contact nemijlocit cu reperele fizice specifice ale domeniului, un gravor poate să transfere elementele de materialitate aferente universului plastic real în lumea iluziei vizuale. Chiar dacă imaginea creată nu mai are farmecul tactil concret al unei stampe pe hârtie, prin trucuri compensatoare, realizate prin tehnici specifice imaginii digitale, ea poate căpăta, deloc uimitor, căldura unei lucrări originale artistice (Fig. 7). Dacă la începuturile sale computerul era doar un instrument de calcul, odată cu anii ’80 ai secolului XX
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
astfel imaginea pentru imprimarea electronică denumită „print”. Primele lucrări considerate artistice au fost prelucrări ale unor imagini deja existente, pentru ca mai apoi, odată cu apariția altor programe mai performante, să fie posibilă crearea imaginii cu atribute picturale, a imaginii mimând aparența stampei, a unei imagini care, printr-o definiție de excepție, poate sugera, până la confuzie, o fotografie. Evident că aceste realizări de vârf din punct de vedere tehnic au pretins programe, instrumente superperformante. Dacă primele imprimante erau matriciale, aceasta însemnând că imaginea
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
egală măsură însă, nu putem ocoli un anumit dezavantaj, acela că încă nu putem cunoaște rezistența în timp a cernelurilor menționate, evident, fiind vorba de calitatea pigmentului. CATEGORIA GRAVURII UNICE monotip / monoprint MONOTIP - MONOPRINT În această categorie regăsim, în principiu, stampe rezultate din lucrul prin încerneluire direct pe placa de gravură și dintr-o unică imprimare. Este locul să specificăm că în nomenclatorul englez al tehnicilor și manierelor de gravură termenul de monotip are două accepțiuni. Prima este cea menționată în
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
o unică imprimare. Este locul să specificăm că în nomenclatorul englez al tehnicilor și manierelor de gravură termenul de monotip are două accepțiuni. Prima este cea menționată în rândurile de mai sus. Cea de-a doua se referă la o stampă imprimată pe care artistul mai poate reveni cu cerneala compatibilă, realizând astfel tot un exemplar unic. În limba română totuși s-a implementat termenul de monotip numai pentru prima variantă, cea de-a doua fiind în general, în lumea profesioniștilor
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
Illustrator etc. După o umezire a imaginii printate cu un solvent volatil, precum acetona sau tinerul, se creează posibilitatea preluării acesteia pe o nouă hârtie, prin reactivarea cernelii datorită solventului. Noua hârtie cu imaginea reimprimată se poate numi astfel o stampă unică. CATEGORIA GRAVURII NONTOXICE (engl. green print) ELECTROGRAVURA Procesul galvanic și electroliza Tehnicile aparținând acestei categorii se bazează pe principiul realizării unor depozite de metal, la nivel molecular, pe suprafața altor metale. Acest lucru devine posibil atunci când metalele menționate sunt
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
solvenților și aglutinanților este determinată în anumite cazuri de obligativitatea umectării hârtiei, iar în altele de necesitatea folosirii ulterioare a altor solvenți, care ar putea distruge o formă construită din materii organice, dar și de interesul uscării rapide a unei stampe. Ar mai fi de menționat specificul textural al culorii în gravură, care este, în general, plată și transparentă, spre deosebire de cea din pictură, unde este opacă și în relief. Dacă s-ar pune problema compensării seducției texturii de tip pictural, aceasta
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
realizate în gravură este aceea că în cazul din urmă, prin preluare și imprimare, acest control nu mai este posibil în totalitate. Acest neajuns poate fi interpretat ca un avantaj, în sensul că, plecând de la constatarea unor ușoare diferențe între stampele tirajului, vom avea de-a face mai degrabă cu o sumă de originale decât cu o serie de identități. Este și motivul pentru care aceste mici diferențe sunt subliniate de numerotarea tirajului, care pornește de la exemplarul cel mai apropiat de
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
realizat numai prin mijloace optice-mecanice se realizează prin elaborate soluții de montaj compozițional sau chiar prin intervenții directe, spontane, nemijlocite ale mâinii artistului, așa cum menționam într-un capitol anterior. MATERIALE ȘI SCULE SPECIFICE TEHNICILOR ȘI MANIERELOR GRAVURII III.1. INTRODUCERE „Stampa posedă în sine un caracter enigmatic ce provine din puterea sa de abstracție. Ea nu se ia la întrecere cu viața. Ea o transpune într-un registru cu două note ale căror acorduri sunt mai importante decât vastele resurse ale
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
atunci când se limitează la puritatea liniei, aceasta capătă de la materia inflexibilă în care este înscrisă o calitate corozivă. Chiar atunci când este o pată, ea radiază cu imobilitate captivantă. Trecutul său o alătură științei orfevrului, operațiilor din laboratoare.” (Henri Focillon, Maeștrii Stampei, Ed. Meridiane, București, 1972) Pe lângă tema materialității, ca problemă a figurării, ca de pildă modalitățile plastice de figurare convingătoare a carnației, a apei, a ierbii sau a vegetației, a drapajului sau a elementelor de mobilier, se pune tema mereu conexă
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
linoleumul, iar pentru semne libere, cu subțirimi de la volatil la viguros, hașurări, suprapuneri de linii, folosim metalul, plasticul sau piatra litografică. După cum observăm, dialogul dintre materialul gravat și intenția artistului este prezent de-a lungul întregului proces de elaborare a stampei finale. Redarea materialității într-o stampă este strâns legată de modul de utilizare a materialelor specifice fiecărei tehnici în parte. III.2. HÂRTIA Istoric Deși cercetări recente devansează inventarea hârtiei, tradiția o localizează în China, în 105 e.n., atribuind-o
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
subțirimi de la volatil la viguros, hașurări, suprapuneri de linii, folosim metalul, plasticul sau piatra litografică. După cum observăm, dialogul dintre materialul gravat și intenția artistului este prezent de-a lungul întregului proces de elaborare a stampei finale. Redarea materialității într-o stampă este strâns legată de modul de utilizare a materialelor specifice fiecărei tehnici în parte. III.2. HÂRTIA Istoric Deși cercetări recente devansează inventarea hârtiei, tradiția o localizează în China, în 105 e.n., atribuind-o lui Țai Lun (Dzing-Djund, 48-118 e.n.
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
de folosirea lor în mod corect. Așa de exemplu, o hârtie japoneză filigranată imprimată în tehnica tiparului înalt (xilogravura) corespunde structurii lemnului, lăsând fibrele să fie ușor remarcate dat fiind că suplețea, subțirimea și, nu în ultimul rând, culoarea dau stampei imprimate o noblețe greu de egalat pe alt tip de hârtie. Toate aceste calități fac posibilă o imprimare de bună calitate, realizată cu ușurință datorită proprietății hârtiei menționate de a prelua cerneala de pe suprafețele active, printr-o presare destul de ușoară
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
plăcii de lemn ce pot lăsa neîncărcate cu cerneală unele semne, pot fi rezolvate cu ajutorul unor rulouri mai mici, manevrate pe acele suprafețe. Cerneala trebuie să fie depusă pe suprafețele active cât mai egal, având o grosime aproape de neperceput pe stampa finală. Bineînțeles că toate aceste defecte, în cazul în care artistul dorește să fie cât mai apropiat de tehnica folosită, pot fi negate în favoarea unei dorințe de expresie personală. Acest lucru este valabil pentru toate tehnicile folosite. Materialitățile sugerate în
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
și profunzimea culorii folosite. Astfel se pot simți aerul, lumina și umbra aproape fizic. Mijloacele specifice de expresie în cazul lemnului, albul și negrul, volumele sugerate prin tăieturi precise, uneori chiar rigide, sunt acentuate cu succes de materialele folosite în stampa finală. O pată de negru cu o formă geometrică precisă, dacă este imprimată cu o cerneală lucioasă, devine rigidă și opacă, iar dacă este imprimată cu o cerneală mată, devine catifelată și profundă. Pentru a exemplifica și mai bine acest
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
de negru cu o formă geometrică precisă, dacă este imprimată cu o cerneală lucioasă, devine rigidă și opacă, iar dacă este imprimată cu o cerneală mată, devine catifelată și profundă. Pentru a exemplifica și mai bine acest lucru, putem analiza stampele japoneze, în care hârtia și cerneala au un rol major în redarea materialităților. În tiparul adânc, lucrurile stau cu totul altfel decât în tiparul înalt, astfel: hârtia este moale, groasă, având o structură netedă pentru a putea prelua cerneala cu
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
un rol major în redarea materialităților. În tiparul adânc, lucrurile stau cu totul altfel decât în tiparul înalt, astfel: hârtia este moale, groasă, având o structură netedă pentru a putea prelua cerneala cu ușurință din șanțurile săpate sau corodate. În stampa imprimată putem simți cu ușurință, prin explorări tactile, grosimea șanțului, aceasta fiind accentuată și de densitatea cernelii depuse. Dacă pentru imprimarea unei xilogravuri hârtia trebuie să fie uscată, în cazul tiparului adânc hârtia, înaintea imprimării, trebuie să stea un timp
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
în solvenți speciali, cu aspect exterior mat, lucios, satinat, metalic, fosforescent etc. Pentru fiecare tehnică în parte și pentru fiecare manieră de lucru există cerneluri speciale. Utilizarea lor în mod corect atrage după sine și rezultate foarte bine controlate în stampa imprimată. Folosirea tuturor materialelor în scopurile pentru care au fost concepute atrage după sine rezultate bune, practic surprizele neplăcute de orice fel fiind eliminate în proporție de 90% . III.4. ALTE SCULE, SUPORTURI ȘI MATERIALE SPECIFICE GRAVURII SUPORTURILE Suporturile alături de
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
care au fost concepute atrage după sine rezultate bune, practic surprizele neplăcute de orice fel fiind eliminate în proporție de 90% . III.4. ALTE SCULE, SUPORTURI ȘI MATERIALE SPECIFICE GRAVURII SUPORTURILE Suporturile alături de hârtie și cerneală, întregesc triada care compune stampa finală. Suportul, ca și hârtia, trebuie să corespundă proiectului mental inițial pentru a nu mai pierde timp cu găsirea căii celei mai bune și celei mai rapide, în vederea rezolvării materialităților formelor figurate. Dacă în proiectul inițial avem o lume materială
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
concentrație, temperatură, uzură. Mordanții folosiți frecvent sunt acidul azotic și clorura ferică. Aceștia nu se se amestecă niciodată. Mordanții uzați nu se aruncă niciodată la canalele de scurgere comune. Întotdeauna se pune acid în apă - NICIODATé APĂ ÎN ACID! IDENTIFICAREA STAMPEI În mod tradițional, stampele se semnează cu grafit în josul imaginii, la o distanță de 5 mm. În partea stângă (cum ne uităm) se trece tipul de imprimare (exemplar de probă, stadiu, numărul de tiraj, exemplarul de artist etc.), după care
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
folosiți frecvent sunt acidul azotic și clorura ferică. Aceștia nu se se amestecă niciodată. Mordanții uzați nu se aruncă niciodată la canalele de scurgere comune. Întotdeauna se pune acid în apă - NICIODATé APĂ ÎN ACID! IDENTIFICAREA STAMPEI În mod tradițional, stampele se semnează cu grafit în josul imaginii, la o distanță de 5 mm. În partea stângă (cum ne uităm) se trece tipul de imprimare (exemplar de probă, stadiu, numărul de tiraj, exemplarul de artist etc.), după care se trece numărul exemplarului
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
prin participarea sa la războiul din Crimeea. FOTOGRAVURĂ 1. Ansamblu de procedee pentru obținerea formelor de tipar cu ajutorul fotografiei și al gravării chimice sau electrolitice, heliogravură. Bazele tehnicii de fotogravură au fost puse în 1850 de francezul Firmin Gillot. 2. Stampă obținută prin acest procedeu. FOTOLITOGRAFIE 1. Tehnică de preparare a formelor de tipar plan în care desenul sau textul este reportat pe piatră, metal sau material sintetic cu mijloace fotografice; litografie. Procedeul a fost pus la punct în 1853 de
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
de preparare a formelor de tipar plan în care desenul sau textul este reportat pe piatră, metal sau material sintetic cu mijloace fotografice; litografie. Procedeul a fost pus la punct în 1853 de chimistul francez Alphonse Poitevin (1819 1882). 2. Stampă obținută prin această tehnică. FOTOMETALOGRAFIE Denumire generică pentru procedee fotolitografice la care copierea se face direct de pe negativul fotografic pe o placă de metal (zinc, aluminiu) sensibilizată. Fotometalografia este de regulă folosită la pregătirea formelor de tipar offset și în
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
a fost inventată de germanul Ludwig von Siegen (1609-1673). Prima sa lucrare, „Portretul Ameliei Elisabetha”, datează din 1642. MODALITATE, modalități Procedeu, mijloc, manieră, metodă folosită în vederea realizării unui scop, în cazul nostru obținerea de clișee de gravură și imprimarea de stampe. NEGRU DE FUM Pigment necesar în tipul de verni clasic și în cerneala de probă. OFFSET Procedeu de imprimare în care elementele tipăritoare ale formei se află în același plan sau sunt ușor adâncite față de cele netipăritoare. Forma este o
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
amestecați cu talc și cu gumă arabică. Desen executat cu acest fel de creioane. - Din fr. pastel, it. pastello. În gravură se folosesc atât pastelurile uleioase pentru a determina o suprafață activă, cât și pastelurile uscate pentru a monotipiza o stampă. PENSULĂ, pensule Instrument alcătuit dintr-un smoc de fire de păr sau de material plastic prinse într-o coadă de lemn sau de metal, care servește mai ales la întinderea vopselelor și a lacurilor pe o suprafață. - Din germ. Pinsel
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
Varietatea de tonuri realizată prin această tehnică este mai săracă decât la tehnica aquaforte. Numărul de exemplare imprimate este redus deoarece semnele gravate superficial ale imaginii se șterg treptat, la presări succesive, astfel încât un maximum de exemplare ar reprezenta șase stampe. POINTILLÉ [STIPPLLE] Procedeu de gravură în adâncime care constă în redarea tonurilor printr-un conglomerat de puncte de diferite forme și mărimi; gravura punctată, stipple. Tehnica pointillé este asemănătoare manierei creion, cu care adesea se combină. Un reprezentant de seamă
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]