1,175 matches
-
a mai spus nimic. Absolut nimic! Degeaba l-au tot îndemnat atât Președintele, onorabilul judecător Profesor Universitar Emerit Academician Dr. Dr. h. C. Julius Zimberlan, cât și onorabilul judecător Augustus Pavlovici-Bubulak să mai spună ceva, maestrul Ludovic L. a rămas stană de piatră. (Mai târziu, în fața sutelor de microfoane, a întrebat textual: "Ce să mai fi spus eu? În locul meu au vorbit Seneca, Sfântul Augustin și Borak cel Bătrân!" Aplauze prelungite.) 4. Sentința: Neținând cont de acest anunț plin de modestie
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
ANGHELESCU, Nadia (27.IV.1941, Hărțăgani-Brad, j. Hunedoara), arabistă. Este fiica lui Emanuil Pop, profesor, și a Stanei Pop (n. Ilie), profesoară. Urmează liceul la Carei (1954-1957) și Facultatea de Filologie (secția arabă-română) a Universității din București (1957-1961), după care este cadru universitar din 1961, apoi șef al Catedrei de limbi orientale de la Facultatea de Limbi și Literaturi
ANGHELESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285372_a_286701]
-
, Nichifor (24.XII.1889, Bulbucata, j. Giurgiu - 21.VIII.1972, București), poet, eseist și memorialist. Stana și Nedelea Dobre, plugar sărac și, în răgazul muncilor agricole, cărăuș în București, își trimit fiul, în 1904, la Seminarul Central din capitală. Ambițios, având și exemplul preotului și învățătorului din satul natal, Ion N. Dobre obține rezultate bune, dar
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
până la numărul 52 din 4 ianuarie 1878; i se va mai încredința această responsabilitate în anii 1883-1884 și 1890). Următorii redactori responsabili sunt Aron Hamsea (1879-1882, 1884-1899), Constantin Gurbanu (1884), George Proca (1899), Roman Ciorogariu (1901-1917), Teodor Botiș (1917-1921), Simion Stana (1922-1936), Gheorghe Ciuhandu (director) (1937-1939), Ilarion V. Felea (1939-1945), Demian Tudor (1945-1947), P. Deheleanu (1948). În cuvântul către cititori din primul număr, unde se face cunoscut și programul revistei, Vicențiu Mangra arată menirea bisericii și școlii: „Să formăm poporul, să
BISERICA SI SCOALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285748_a_287077]
-
Gh. Moțiu. B. și ș. dovedește interes pentru literatura populară, găzduind culegeri realizate de Teodor T. Burada, episcopul Melchisedec, poezii populare de Crăciun, lirică folclorică de război, precum și studii despre folclor semnate de G. Coșbuc, P. Barbu, Gussy Apostolescu, Simion Stana. D.V.
BISERICA SI SCOALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285748_a_287077]
-
Verena în capul mesei și vă cununăm..... B[OGDAN] Tare mi-i dragă... (s-aude în urmă departe lătrat de câni; Roman fluieră) GALU Stăpîne! ROMAN De mal desfă tu pluta, să șuieri peste ape Ca să-ți audă glasul din stane craiul Glanur, Să părăsim mai iute pământul stăpânit De Mihnea Sânger Vodă... Preaînalțată Doamnă, Să n-aveți nici o frică, căci Galu-i bun plutaș. Eu mă-ntorc la Suceava ca să-i urez lui Vodă Și fiului său dulce domnie-ndelungată. [MARIA
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Verena în capul mesei și vă cununăm..... B[OGDAN] Tare mi-i dragă... (s-aude în urmă departe lătrat de câni; Roman fluieră) GALU Stăpîne! ROMAN De mal desfă tu pluta, să șuieri peste ape Ca să-ți audă glasul din stane craiul Glanur, Să părăsim mai iute pământul stăpânit De Mihnea Sânger Vodă... Preaînalțată Doamnă, Să n-aveți nici o frică, căci Galu-i bun plutaș. Eu mă-ntorc la Suceava ca să-i urez lui Vodă Și fiului său dulce domnie-ndelungată. [MARIA
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
prea debilă pentru ca să fii mașină - astăzi, când ești matură, ți-a venit timpul să fii ceea ce trebuie să fii. Noi valurile mărei, el uraganul ce ne mână, ne face spume, ne soarbe-n nouri. El e râul, noi valurile... stânca stană noi n-o putem coprinde. Noi toți suntem Ca râul care cântă trecutul unei stânci, Dar stânca e eternă și valu-i trecător. 2258 D i n A C T [U L ] I [S C E N A V] [TOMA NOUR
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
gratuității motivului. în unul dintre basmele amintite (75, c), eroul se înfruntă cu trei balauri, în trei momente distincte ale scenariului. El adoarme de tot atâtea ori. A patra oară se înfruntă cu mama balaurilor și aceasta îl preface în „stană de piatră” - o altă formă alegorică a stării letargice. Somnul care-l cotropește pe erou este unul irezistibil : „Și îndată adormi, ca și când l-ar fi lovit cineva cu muchea securei în cap” (75, a) ; sau „Abia au intrat în el
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Legende sau basmele românilor, Editura Facla, Timișoara, 1984, pp. 226-234). Ca și în basmul german, în cel românesc, cei doi frați mai mari refuză pe rând să dea de mâncare unei ființe silvestre (o vulpe-om) care îi transformă în stane de piatră. Prâslea își împarte mâncarea cu ea și aceasta îl ajută să dobândească nu „gâsca de aur”, ci „pasărea măiastră” care, ca și prima, avea pene ce „străluceau ca oglinda la soare”. În basmul german, pe locul (și poate
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
dar și piese ceva mai serioase: Trei pălării de damă de P. Siraudin, Reprezentație de binefacere de F. von Schönthan și G. Kadelburg. A și tradus numeroase texte, unele publicate în volum: C.F. Hebbel, Judita și Holofern (1902), H. Sudermann, Stane de piatră (1909), Paul Hervieu, Goana torțelor (1911). Altele au fost doar jucate: Maria Magdalena de C.F. Hebbel, Oh, bărbații! de A. Capus, Minunică de P. Gavault și R. Charvay, El și ea de Buchbinder, Amicul Jack de W.S.
FAGURE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286938_a_288267]
-
și R. Charvay, El și ea de Buchbinder, Amicul Jack de W.S. Maugham, libretul operetei Eva de Franz Lehar ș.a. SCRIERI: Schițe. 30 de zile la Paris, București, 1905. Traduceri: Friedrich Hebbel, Judita și Holofern, București, 1902; Hermann Sudermann, Stane de piatră, București, 1909; Paul Hervieu, Goana torțelor, București, 1911. Repere bibliografice: Mihail Dragomirescu, Dramaturgia românească, București, 1905, 25-33, 290-323; Spartacus, „Schițe. 30 de zile la Paris”, ADV, 1905, 5624; Mihail Dragomirescu, „Stane de piatră” de Sudermann, trad. de Emil
FAGURE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286938_a_288267]
-
Judita și Holofern, București, 1902; Hermann Sudermann, Stane de piatră, București, 1909; Paul Hervieu, Goana torțelor, București, 1911. Repere bibliografice: Mihail Dragomirescu, Dramaturgia românească, București, 1905, 25-33, 290-323; Spartacus, „Schițe. 30 de zile la Paris”, ADV, 1905, 5624; Mihail Dragomirescu, „Stane de piatră” de Sudermann, trad. de Emil D. Fagure, CVC, 1909, 9; M.F., „Eva” de Fr. Lehar. Convorbire cu d. Emil Fagure, traducătorul operetei, RP, 1912, 197; Sărbătorirea d-lui Emil D. Fagure, DMN, 1926, 7175; N. Constantinescu, Cu d.
FAGURE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286938_a_288267]
-
MIHĂESCU-NIGRIM, Nicolae (21.III.1871, Gura Sărății, j. Buzău - 11.XI.1951, București), poet, prozator, epigramist și traducător. Este fiul Stanei (n. Ilie Cârnat) și al lui Grigore Mihăescu, moșier. Poeta Alexandrina Mihăescu a fost sora lui. Urmează primii ani de școală în comuna natală, după care se mută la București, unde a absolvit liceul și Facultatea de Litere și Filosofie
MIHAESCU-NIGRIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288115_a_289444]
-
Gârleanu, A. Nora, accentul cade pe mișcarea teatrală din București (cronici dramatice, interviuri, medalioane dedicate actorilor). Un loc aparte îl ocupă publicitatea și comentariile referitoare la Compania Dramatică Davila, care își deschide porțile la 12 septembrie 1909 cu reprezentarea piesei Stane de piatră de Hermann Sudermann. Apar fragmente din piesele Măgarul lui Buridan de Robert de Flers și G.A. de Caillavet și Urmările de Emil Nicolau, se reproduce integral piesa Pământ a lui M. Polizu-Micșunești. Segmentul traducerilor, destul de bogat, este
REVISTA ILUSTRATA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289219_a_290548]
-
Ecaterina Pitiș, I. Borcia, I.U. Soricu, G. Rotică, Teodor Murășanu, Elena Farago, D. Nanu, Victor Eftimiu. Prozatorul lansat de L. a fost Ion Agârbiceanu, cu schița Badea Niculae, în numărul 10-11/1902, prezent apoi cu numeroase proze scurte (Mătușa Stana, Mistrețul, Costea Pădurarul, Domnișoara Linuța, Ghiuțu, Copilul Chivei, Melentea, Din Luncșoara, Două iubiri ș.a.), dar și cu romanele Povestea unei vieți (în 1912) și Arhanghelii (în 1913). Au mai colaborat I. L. Caragiale, I. Slavici, Al. Vlahuță, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu
LUCEAFARUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287868_a_289197]
-
împărătească” (N. Iorga) a lui Neagoe Basarab. Vlăstarul Craioveștilor, unul dintre „marii bastarzi” ai veacului al XVI-lea8, s-a însurat cu Milița, descendentă a neamului sârbesc al Brancovicilor, o Despină („fiică de despot”) prin urmare, care își va da fetele, Stana și Ruxandra, după Domni ai Moldovei și ai țării Românești. Tot cu o sârboaică, Elena-Ecaterina, fiică și ea de despot (tatăl ei era Iovan Brancovici) și nepoată a Miliței, s-a însurat și Petru Rareș (el mai fusese căsătorit o dată cu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
tot o femeie de neam elen - pe Victoria 11. Fiicele de Domni și de boieri „Frontul” românesc câștigă în consistență în „bătăliile” matrimoniale. Fiice de Domni și tot mai frecvent, fete ale boierilor mari sau de rangul al doilea (ca Stana, fata unui logofăt, care va fi a doua soție a lui Pătrașcu cel Bun, ori ca Neaga, fiica clucerului Vlaicu din Rumceni, măritată cu Mircea Turcitul, alianță pe care Doamna Ecaterina o îndreptățea prin starea achiziționată - „orice ar fi fost
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
el o prezență efemeră în jilțul voievodal al Moldovei. Doar Petru Rareș a fost mai „prolific”. Copiii lui (făcuți cu cele două soții legitime - Maria și Elena-Ecaterina Brancovici -, cu săsoaica Ecaterina din Brașov și cu încă o concubină) - Maria, Ana, Stana, Maria, Bogdan, Chiajna, Ion, Iliaș, Ștefan, Constantin, Ruxandra, Iancu Sasul, Bogdan-Constantin și Eufrosina - alcătuiesc un șir lung, completat de încă un fiu și de o fiică, cu nume neștiute. O domniță venită de la Viena Radu Șerban (ultimul mare căpitan al
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Trecând peste lacunele (Moise Vodă l-a ucis nu numai pe vornicul Neagoe din Periș - însurat cu Caplea, fata lui Vlad Vodă Călugărul; cu Caplea, Neagoe i-a avut pe Maria [din care vor coborî boierii Rudeni], pe Caplea, pe Stana, pe Neagoe din Budești și pe Teodosie din Periș 58, ci și pe postelnicul Drăgan [nepomenit de istoric], cumnat cu Neagoe - Drăgan era însurat cu o altă nepoată a lui Vlad Călugărul, Stana, fiica Neacșei și a lui Calotă 59
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
vor coborî boierii Rudeni], pe Caplea, pe Stana, pe Neagoe din Budești și pe Teodosie din Periș 58, ci și pe postelnicul Drăgan [nepomenit de istoric], cumnat cu Neagoe - Drăgan era însurat cu o altă nepoată a lui Vlad Călugărul, Stana, fiica Neacșei și a lui Calotă 59, amândoi vinovați de regicid, căci îl omorâseră pe Radu de la Afumați) și erorile comise de cronicar - cele pe care am reușit să le identific eu; istoricii știu, cu siguranță mai multe (banul Toma
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
otrăvirii a ajuns la cunoștința Anonimului Bălenilor. Acesta o înregistrează în cronica sa, adăugându-i cuvenita maliție muntenească: „Scriu moldovenii că l-au omorât doamnă-sa (zeii, de treabă, jupâneasă moldoveancă, să-și omoare bărbatul!)”. Numai că „jupâneasa moldoveancă” era Stana, fiica cea mare a lui Neagoe Basarab, cu care Ștefăniță se căsătorise în iunie 1526, deci doar de un an. împiedicat să se însoare cu Ruxandra (făgăduită lui Bogdan cel Orb, se pare, pentru Ștefăniță, cel născut prin 1505, de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
moșu-său, lui Ștefan vodă cel Bun, că la războaie îi mergea cu noroc, că tot izbândiia și lucrul său îl știia purta, măcar că era tânăr de zile; amintre(ea)‚ om mânios și lesne vărsa sânge”) a luat-o pe Stana, fiica mai mare, dar mai urâtă, a voievodului valah. Poate Stana s-a socotit umilită. Ea era doar o „rezolvare” de circumstanță, căci nunta ei n-a fost rezultatul unei alegeri (Ioan Zápolya, voievodul Transilvaniei, sub a cărui protecție se
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mergea cu noroc, că tot izbândiia și lucrul său îl știia purta, măcar că era tânăr de zile; amintre(ea)‚ om mânios și lesne vărsa sânge”) a luat-o pe Stana, fiica mai mare, dar mai urâtă, a voievodului valah. Poate Stana s-a socotit umilită. Ea era doar o „rezolvare” de circumstanță, căci nunta ei n-a fost rezultatul unei alegeri (Ioan Zápolya, voievodul Transilvaniei, sub a cărui protecție se aflau, la Sibiu, Despina Milița și fiicele ei, l-a lăsat
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Despina Milița și fiicele ei, l-a lăsat pe Radu de la Afumați să aleagă primul 117, deși „dreptul de alegere” pare a-i fi aparținut lui Ștefan cel Tânăr). Umilirea să o fi îndemnat - se întreabă unii istorici 118 - pe Stana ca, de conivență cu boierii inamici ai Voievodului, să-și otrăvească 119 bărbatul? Văduvă, Stana se va întoarce lângă mama ei, la Sibiu, și se va călugări. își va sfârși zilele în 1530. Alexandru Lăpușneanu a devenit călugărul Pahomie (transformare
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]